Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Georgieva (FMI): “Marea Divizare a Vaccinării” va duce la încetinirea creşterii economice

Publicat

in

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat marţi că instituţia se aşteaptă la o creşterea a economiei globale uşor sub prognoza din iulie de 6% în 2021, aceasta invocând riscurile asociate datoriilor, inflaţiei şi tendinţelor economice divergente în urma pandemiei de Covid-19, transmite Reuters, citat de news.ro. Georgieva a spus că economia globală îşi revine, dar că pandemia continuă să limiteze redresarea, principalul obstacol fiind „Marea Divizare a Vaccinării” care a făcut ca prea multe ţări să aibă un acces prea mic la vaccinurile pentru Covid-19.

Într-un discurs virtual la Universitatea Bocconi din Italia, Georgieva a declarat că perspectivele economice mondiale, care vor fi actualizate săptămâna viitoare, vor prognoza că economiile avansate vor reveni la nivelurile pre-pandemice ale producţiei economice până în 2022, dar majoritatea ţărilor emergente şi în curs de dezvoltare vor avea nevoie ”de mult mai mulţi ani” pentru a se recupera .

“Ne confruntăm cu o redresare globală care rămâne perturbată de pandemie şi de impactul ei. Nu reuşim să mergem înainte corect – este ca şi cum am merge cu pietre în pantofi”, a spus ea.

Statele Unite şi China au rămas motoare vitale de creştere, iar Italia şi Europa au dat un impuls crescut, dar creşterea s-a agravat în altă parte, a spus Georgieva.

Presiunile inflaţioniste, un factor cheie de risc, ar fi trebuit să se atenueze în majoritatea ţărilor în 2022, dar vor continua să afecteze unele economii emergente şi în curs de dezvoltare, a spus ea, avertizând că o creştere susţinută a aşteptărilor de inflaţie ar putea provoca o creştere rapidă a ratelor dobânzii şi condiţii de finanţare mai stricte.

”Datoriile mari, creşterea preţurilor la alimente şi lipsa vaccinurilor sunt cele mai mari ameninţări cu care se confruntă ţările în curs de dezvoltare. Vom număra pierderile în mii de miliarde, dacă ţările în curs de dezvoltare nu vor putea accesa vaccinurile ”, a declarat Eric LeCompte, director executiv al grupului de dezvoltare religioasă Jubilee USA Network.

Georgieva a spus că băncile centrale ar putea evita în general înăsprirea condiţiilor de finanţere, pentru moment, dar ar trebui să fie pregătite să acţioneze rapid dacă recuperarea se va consolida mai repede decât este aşteptat sau dacă se concretizează riscurile de accelerare a inflaţiei.

Ea a afirmat că este, de asemenea, important să se monitorizeze riscurile financiare, inclusiv evaluările extinse ale activelor.

Nivelul datoriei globale, acum în jur de 100% din produsul intern brut mondial, înseamnă că multe ţări în curs de dezvoltare au o capacitate foarte limitată de a emite noi obligaţiuni în condiţii favorabile, a spus Georgieva.

În opinia sa este important ca eforturile de restructurare a datoriilor iniţiate deja de Zambia, Ciad şi Etiopia să fie încheiate cu succes pentru a încuraja ş ialte ţări să solicite sprijin.

O mai bună transparenţă cu privire la datorii, practici solide de gestionare a datoriilor şi cadre de reglementare extinse ar contribui la asigurarea unei participări sporite a sectorului privat, a spus ea ca răspuns la o întrebare a unui participant.

Întrebată despre creşterea nivelului datoriilor în Europa, Georgieva a spus că ritmul economic în creştere a pus Europa pe o bază solidă pentru a evita o altă criză a datoriilor suverane, precum cea cu care s-a confruntat Grecia în urma crizei financiare globale din 2007-2008.

Va trebui însă ca ţările să planifice cu atenţie cum să se orienteze spre consolidarea fiscală pe termen mediu pentru a şterge povara crescută a datoriilor legate de pandemie.

”Facturile vor veni”, a spus ea, adăugând că este necesară o bună planificare pentru a uşura poverile datoriilor în timp, evitând în acelaşi timp reduceri ”brutale” în educaţie sau finanţarea asistenţei medicale.

Georgieva a cerut ţărilor mai bogate să mărească livrările de vaccinuri pentru Covid-19 către ţările în curs de dezvoltare, să elimine restricţiile comerciale şi să închidă un decalaj de 20 miliarde dolari în finanţarea subvenţiei necesare pentru testarea, urmărirea şi tratamentul Covid-19.

În timp ce aproape 46% dintre oamenii din întreaga lume au primit cel puţin o doză de vaccin pentru Covid-19, rata este de doar 2,3% pentru persoanele din ţările cu venituri mici, potrivit Our World in Data de la Universitatea din Oxford.

Eşecul de a reduce decalajul masiv în ratele de vaccinare dintre economiile avansate şi ţările mai sărace ar putea împiedica o redresare globală, provocând pierderi cumulate ale PIB-ului global la 5.300 de mii de miliarde de dolari în următorii cinci ani, a spus ea.

Georgieva a spus că ţările ar trebui, de asemenea, să accelereze eforturile de abordare a schimbărilor climatice, să asigure schimbările tehnologice şi să consolideze incluziunea – toate acestea putând, de asemenea, să stimuleze creşterea economică.

O trecere la energia regenerabilă, noile reţele electrice, eficienţa energetică şi mobilitatea redusă a emisiilor de carbon ar putea creşte PIB-ul global cu aproximativ 2% în acest deceniu, creând 30 de milioane de noi locuri de muncă, a spus ea.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Noile linii pentru comunicare ale UE cer să nu fie făcute referiri la Crăciun

Publicat

in

De

„Orice persoană din UE are dreptul de a fi tratată în mod egal”, fără referire la „sex, etnie, rasă, religie, dizabilități și orientare sexuală”.

Astfel – scrie Bruxelles-ul în noile sale linii directoare – apelativele „Miss, Mrs” (domnişoară sau doamnă) trebuie să dispară, fiind înlocuite cu un mult mai generic „Ms”, scrie agenția italiană ANSA.

Și nici de sărbători nu vor trebui să mai existe referiri cu conotații religioase, cum ar fi Crăciunul, ci acestea vor fi citate într-un mod generic: spunând, de exemplu „sărbătorile sunt stresante” și nu „Crăciunul este stresant”, precizează documentul pentru o „comunicare corectă” furnizat de Comisie şi intitulat „Union of Equality” – Uniunea Egalității.

DECALOGUL Uniunii Europene

Orientările conțin mai multe capitole în care, conform executivului UE, trebuie avut în vedere tratamentul egal al persoanei. În decalogul comisiei există câteva recomandări care trebuie respectate întotdeauna:

  • Nu vor fi utilizate substantive sau pronume care au legătură cu genul subiectului;
  • Trebuie menținut un echilibru între sexe în organizarea fiecărui panel;
  • Atunci când se utilizează un conținut audiovizual sau mărturii, trebuie să ne asigurăm că diversitatea este reprezentată în fiecare aspect al materialului
  • În faţa unei audienţe nu ne adresăm folosind apelativele „domni” sau „doamne” ci mult mai genericul „stimați colegi”;
  • Atunci când se vorbeşte de transsexuali, aceştia trebuie identificați în baza indicației lor;
  • Nu va mai fi folosit cuvântul „bătrâni”, ci „oameni în vârstă”;
  • Atunci când se va vorbi despre persoane cu dizabilități, nu se va mai face referire prioritară la persoană (de exemplu, în loc de „Mario Rossi este o persoană cu dizabilități”, vom spune „Mario Rossi are o dizabilitate”).

În ghidurile UE există și referiri pentru o comunicare „corectă” în ceea ce privește religiile. De exemplu, în text este indicat ca, în orice conținut comunicativ, „să nu se folosească nume proprii tipice unei anumite religii”.

Referitor la sărbători, comisia cere „să evităm să considerăm ca fiind de la sine înțeles că toată lumea este creștină”. Şi în acest sens oferă o mulțime de exemple: în loc să spunem sau să scriem „Crăciunul este stresant”, executivul european ne invită să folosim cuvintele: „Sărbătorile sunt stresante”.

Polemicile stârnite

Schimbările de exprimare ale Comisiei UE sunt stigmatizate de liderul formaţiunii Fratelli d’Italia, Giorgia Meloni, care scrie pe Twitter: „Comisia Europeană, printr-un document intern, consideră Crăciunul o sărbătoare neincluzivă. Numele Maria și Giovanni sunt și ele vizate. Motivul? Ar putea fi „ofensatoare” pentru necreștini. Gata, acum e deja prea mult: ne sunt şterse istoria și identitatea”. (Rador)

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Valeriu Gheorghiţă, despre Omicron: Pare că este o variantă cu o contagiozitate crescută, care scapă de sub protecţia anticorpilor şi reuşeşte să dea infecţii atât la persoanele trecute prin boală, cât şi la cele vaccinate

Publicat

in

De

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-Covid-19, medicul Valeriu Gheorghiţă, a declarat luni seară că varianta Omicron de SARS-CoV-2 este una cu contagiozitate mare şi reuşeşte să infecteze atât persoanele care au trecut deja prin boală, cât şi persoane vaccinate, scrie News.ro. Valeriu Gheorghiţă este de părere că Omicron este „una din cele mai interesante variante de SARS-CoV-2”.

„Noi deja vorbim de o variantă sud-africană, de varianta beta SARS-CoV-2, de aceea cred că e bine să rămânem la definiţia şi varianta de Omicron pentru a nu fi confundată cu varianta anterioară Sud- Africană SARS-CoV-2. Ce ştim în momentul de faţă este că este una din cele mai interesante variante de SARS-CoV-2, în sensul în care există acumulate peste 30 de mutaţii la nivelul proteinei Spike, lucru nemaiîntâlnit până la acest moment. Să avem atâtea mutaţii acumulate pe aceeaşi tulpină virală, dintre care mai mut de jumătate sunt în zona critică a zonei Spike, exact în zona în care se leagă anticorpii neutralizanţii, anticorpii care apar atât după vaccin cât şi după boala naturală”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, la Antena 3.

Gheorghiţă a arătat că noua variantă de SARS CoV-2 a apărut în Africa de sud când această ţară ieşea din valul patru.

„Din acest punct de vedere sunt indicii importante că această variantă virală ar reprezenta într-adevăr o variantă de scăpare se sub acţiunea neutralizantă a anticorpilor, ceea ce reprezintă o problemă, dacă luăm în calcul eficienţa vaccinurilor. Un al doilea indiciu este legat de contagiozitate. În momentul în care în Africa de Sud s-a observat o creştere importantă a numărului de cazuri Africa de Sud tocmai ieşea din valul 4 generat de varianta Delta. Peste 60% din populaţie din Gauteng are anticorpi ca urmare a trecerii prin boală, deci pare că este o variantă cu o contagiozitate crescută care scapă de sub protecţia anticorpilor şi reuşeşte să dea infecţii atât la persoanele care au trecut prin boală, cât şi la persoanele care au fost vaccinate”, a mai declarat Gheorghiţă.

Întrebat dacă există certitudinea că noua tulpină poate duce la reinfectarea celor trecuţi prin boală sau a celor care s-au vaccinat, Valeriu Gheorghiţă a răspuns că aceasta are capacitatea de a reinfecta persoane.

„Din datele preliminare, da, se pare că are aceasta capacitate de a reinfecta persoanele care au trecut prin infecţie SARS-CoV-2 anterior, precum şi de a genera cazuri de infecţii la persoane vaccinate cu schemă completă. Dar trebuie să ţinem cont de un aspect. Persoanele care au istoric de trecere prin boala sau care au fost vaccinate sunt mult mai bine protejate în faţa formelor severe. Este puţin probabil ca la aceste categorii de persoane această variantă să genereze cazuri severe de boală. Noi estimăm că se va menţine protecţia faţă de formele severe, chiar dacă nu vom avea o protecţie ridicată faţă de infecţie. Este important să luăm în calcul şi alte măsuri de limitare a răspândirii infecţiei. (…) Ne aşteptăm ca în cazul acestei variante, Omicron, persoanele care sunt vaccinate cu schemă completă, cu atât mai mult persoanele care îşi vor efectua doza de booster pentru consolidarea răspunsului imun, vor fi protejate pentru forme severe de boală, pentru risc de îmbolnăvire”, a mai declarat Gheorghiţă.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend