Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

George Căţean: ‘Planul Naţional Strategic ar trebui să fie prioritatea numărul zero pentru noi’

Publicat

in

Planul Naţional Strategic (PNS) ar trebui să fie prioritatea numărul zero pentru noi, iar până în septembrie 2022, acest plan trebuie să fie finalizat, a declarat, marţi, George Căţean, ministrul propus pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Agriculturii, la audierile din Comisiile de specialitate din Parlament.

“Planul Naţional Strategic ar trebui să fie prioritatea numărul zero pentru noi. Cele aproximativ 20 de miliarde de euro pe care le vom avea la dispoziţie până în 2027 trebuie să aibă un plan. Avem un deadline, septembrie 2022, ca acest Plan Naţional Strategic să fie finalizat. Cu toţii ar trebui să ne propunem ca în 2023 să nu fim în situaţia în care să nu putem să dăm plăţile directe pe Pilonul I sau să nu putem deschide măsuri care să vizeze investiţia în agricultură şi dezvoltare rurală”, a spus George Căţean.

Acesta susţine că prin debirocratizare s-ar putea face fluxuri mult mai uşoare de accesare a finanţărilor din fonduri nerambursabile, potrivit Agerpres.ro.

“Tot pentru finanţare cu fonduri nerambursabile consider că debirocratizarea este un element important şi cred că putem face fluxuri mult mai uşoare de accesare a acestor finanţări, poate şi o agenţie unică care să aducă finanţări în mediul rural ar putea fi o soluţie în viitor. Nu în ultimul rând, încurajarea fermelor de familie ar trebui să fie un obiectiv important pentru PNS. Într-adevăr, de pe pilonul II ne lipsesc aproximativ 1,3 miliarde de euro faţă de vechea programare financiară, dar cred că împreună putem găsi soluţii pentru a suplini lipsa acestui buget”, a precizat Căţean.

Menţinerea mediului rural populat este un alt obiectiv enunţat în audieri de ministrul propus pentru portofoliul Agriculturii.

“Un alt element important este PNRR şi sunt aici câteva obiective pe care le veţi găsi în programul de guvernare: menţinerea mediului rural populat. Sunt crescut la sat, în momentul de faţă locuiesc într-un sat şi îmi doresc ca aproximativ 46% din populaţia care se găseşte la sat să fie activă în mediul rural. Pentru asta avem nevoie de învăţământul profesional şi tehnic adaptat cerinţelor muncii, avem nevoie de ferme demonstrative (…), avem nevoie de retehnologizarea şcolilor cu profil agroalimentar. Să nu uităm că şi în sectorul agricol, la fel ca în alte sectoare, avem o mare lipsă pentru ceea ce înseamnă forţa de muncă”, a explicat Căţean.

Nu în ultimul rând, el a menţionat că şi-ar dori ca din 2023 să menţină primele de instalare pentru tinerii fermieri, cu un grant maxim de 100.000 de euro, dar să fie finanţate şi activităţile non-agricole care se desfăşoară în mediul rural.

“Putem veni şi cu o serie de beneficii fiscale pentru o anumită perioadă de timp pentru entităţile care îşi încep activitate în mediul rural. De mai bine de un deceniu vorbim de cooperare şi asociere în agricultură. Da. Este nevoie. Este nevoie mai ales pentru acele entităţi mici, pentru ferme de familie care au numai de câştigat de pe urma asocierii, dar pentru asta este nevoie de un cadru legislativ care să fie încurajator şi aici putem lucra împreună. Este nevoie de beneficii fiscale, poate că am putea să le particularizăm şi mai mult şi mai ales este nevoie de încurajare pe asociere”, a adăugat George Căţean, ministrul propus pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Agriculturii.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Andy Murray a fost nominalizat la premiul ATP acordat pentru cea mai importantă revenire a anului

Publicat

in

De

Andy Murray a avut un an 2021 foarte interesant, în care a fost nevoit să joace în turne challenger, pentru a ajunge apoi să fie aproape de a învinge în mod regulat jucători din top 10. Britanicul a revenit după o perioadă lungă de absență cauzată de o accidentare și o intervenție chirurgicală, relatează Mediafax.

Jucătorul britanic a a început anul 2021 cu stângul, după ce pandemia de COVID 19 l-a împiedicat să călătorească în Australia, pentru turneul de Grand Slam. Anul său a început efectiv în februarie, la challengerul de la Biella, unde Murray a jucat câteva meciuri, însă tenisul său nu a fost convingător.

După aceea, a continuat să joace atât în turnee challenger, cât și în cele din circuitul ATP, încercând să-și riice calitatea tenisului.

Murray a reușit să evolueze pe parcursul anului și a câștigat câteva meciuri acasă, în Marea Britanie, în timpul sezonului de iarbă. Pe măsură ce turneele s-au îndreptat din nou spre terenurile de hard, Murray a început să își regăsească parțial nivelul de joc care l-a consacrat, fiind proape de a-l învinge pe Stefanos Tsitsipas, la US Open, continuând să joace bine în circuitele indoor.

Acest lucru i-a dat încrederea necesară pentru a continua să muncească și mulți specialiști se așteaptă ca Murray să fie un jucător foarte competitiv în 2022.

Cât de departe poate ajunge rămâne de văzut, dar Murray crede că top 20 este un obiectiv posibil. Toată această muncă grea din sezonul 2021 i-a adus o nominalizare pentru premiul “Comeback player of the year”, adică jucătorul cu cea mai importantă revenire a sezonului, care se acordă jucătorului care a depășit o accidentare gravă pentru a se restabili ca unul dintre cei mai buni jucători din circuitul ATP.

Alături de el au mai fost nominalizați alți trei jucători: Sock, Kokkinakis și McDonald, Murray având însă cele mai mari șanse la câștigarea unui premiu votat exclusiv de jucători.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Omicron dă bătăi de cap autorităților! Valeriu Gheoghiță, despre problemele pe care le ridică noua variantă

Publicat

in

De

Omicron este varianta cu peste 30 de mutații, iar prima problemă o reprezintă transmisibilitatea. Deocamdată nu se știe dacă anticorpii pot neutraliza virusul, acest răspuns urmând să apară în 2 – 3 săptămâni, a declarat, la Aleph News, coordonatorul CNCAV, col. dr. Valeriu Gheorghiță.

Valeriu Gheorghiță, coordonatorul CNCAV, a declarat, la emisiunea OFF/OnTheRecord,, de la Aleph News, că Omicron este cea mai adaptată variantă care există şi are peste 30 de mutaţii.

„Prima problemă a Omicron este transmisibilitatea. A doua problemă: ocoleşte sau nu vaccinarea? A treia problemă: îmbolnăvirile mai grave. Nu ştim acum toate răspunsurile despre Omicron. Omicron este mai transmisibilă decât varianta Delta. În Africa de Sud, Omicron a generat o creştere exponenţială. În provincia din Africa de Sud, peste 60% dintre persoane trecuseră prin boală. Omicron poate să ocolească anticorpii. În 2-3 săptămâni vom afla dacă anticorpii pot neutraliza virusul. Omicron poate deveni tulpină dominantă. Vaccinarea protejează în continuare faţă de formele severe de boală. Şi persoanele trecute prin boală sau vaccinate vor răspândi virusul. Va fi nevoie de un alt set de măsuri. Nevaccinaţii sau cei care nu au fost expuşi bolii vor avea risc de îmbolnăvire. De aceea trebuie accelerată campania de vaccinare”, a spus dr. Gheorghiță.

Dr. Gheorghiță spune că în următoarele luni, 50% din infectări vor fi generate de Omicron.

„Variantele Delta şi Omicron vor circula împreună. Antiviralele autorizate de la Merk şi Pfizer nu depind de mutaţii. Acum ne întrebăm dacă anticorpii monoclonali mai sunt eficienţi. O variantă cu cât este mai contagioasă, cu atât atinge mai mulţi vulnerabili. Contagiunea duce la un număr mai mare de decese. Îngrijorarea tuturor ţărilor este justificată”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, preşedintele CNCAV, în emisiunea OFF/OnTheRecord.

Coordonatorul CNCAV a mai spus că toate variantele virale au fost în ţări cu rată mică de vaccinare şi densitate mare a populaţiei.

„Pandemia decimează populaţiile ţărilor. La un moment dat, lucrurile trebuie tranşate. Altfel populaţia şi autorităţile vor asista neputincioase la evoluţia pandemiei. Omenirea este în competiţie cu acest virus, suntem într-o cursă contra cronometrul. Virusul se adaptează şi schimbă regulile jocului. Vaccinarea obligatorie trebuie să rămână o ultimă măsură dacă toate celelalte eşuează şi vezi că mor oamenii şi eşti neputincios, legat de mâini şi de picioare. Sigur, discuţia este foarte serioasă şi nu văd de ce să nu înceapă aceste discuţii, să existe dezbateri, implicarea întregii societăţi, cu puncte pertinente, pro şi contra, ca să vedem unde să ne aflăm. În România, va fi foarte greu de luat o asemenea măsură. Este foarte greu să impui măsuri care nu sunt înţelese. Principala problemă este neîncrederea în vaccin. Şi celelalte vaccinuri te protejează de formele grave”, spune Gheorghiţă, explicând decalajul României faţă de ţările cu democraţii consolidate.

Principala problemă a campaniei de vaccinare în România, a fost dezinformarea, atrage atenţia preşedintele CNCAV.

„Poate lucrurile puteau să fie mai bine făcute pe combaterea dezinformării. 50% din populaţie este în rural unde accesul la informare se face de la TV. Responsabilitatea mass media este foarte mare. Dezinformarea şi mişcarea anti-vaccinistă a fost foarte puternică. Pe infertilitate, în 2-3 ore, au fost mii de distribuiri, impactul era de câteva sute de mii de persoane. În aceeaşi seară am venit cu un răspuns, dar răul fusese produs. Nu e atât dezinformarea, cât de la cine vine dezinformarea. Lupta în continuare este inegală. Trebuie să prevenim dezinformarea în timp real. Dezinformarea a crescut ezitarea, teama, frica. Dezinformarea a fost responsabilă de multe decese în România. 90% din persoanele decedate sunt persoane nevaccinate”, a mai spus Valeriu Gheorghiță.

În sistemul medical rata de vaccinare este de peste 80% . Vaccinarea este mai mare la medicii care au îngrijit pacienţi COVID. Vaccinarea la asistenţi medicali este de 50-60% iar la brancardieri sub 50%.

În același timp, vaccinarea în învăţământ este de 65%”.

Mai multe state europene trec deja la vaccinarea copiilor, la fel ca SUA. Preşedintele CNCAV a vorbit şi despre acest lucru pe Aleph News dar şi despre testele cu salivă introduse în şcol.

„Testele cu salivă au un rol de screening. Testele PCR sunt gold standard. Testele cu salivă sunt o măsură uşor aplicabilă şi vor reduce transmisibilitatea. Dar doar testarea nu va rezolva problema. Trebuie şi celelalte măsuri. Datele din 10 ţări europene arată o rată de spitalizare la copii de 6 persoane din 1.000. Rata de internare în ATI la copii este de 6 persoane din 10.000. Bolile cronice la copii au crescut de 12 ori riscul de spitalizare şi de 19 ori riscul de internare la ATI. În România, având o rată mică de vaccinare, impactul vaccinării copiilor în populaţia adultă nu va fi mare. Ca să limitezi transmisia Delta, rata de vaccinare ar trebui să fie de peste 90%. Vaccinul pentru copiii de la Pfizer este bun pentru cei cu afecţiuni cronice. Este importantă vaccinarea copiilor şi a tinerilor pentru a reduce circulaţia virusului. În mod firesc, trebuie să vaccinăm cu prioritate populaţia adultă şi vulnerabilă. În SUA, sunt peste 3 milioane de copii vaccinaţi”.

În ceea ce priveşte medicaţia de la Merk şi Pfizer, Valeriu Gheorghiţă spune că aceasta va fi disponibilă şi în România: „Va fi o procedură de achiziţie europeană. Este esenţial să de asigure accesul la ele. Medicamentele sunt eficiente dacă sunt luate repede. Medicaţia ar putea fi făcută prin medicii de familie. Nicio epidemie nu a fost controlată prin medicaţie antivirală. Vaccinurile COVID 19 au cele mai puţine contraindicaţii”.

„Ar fi trebuit să ţinem tandemul cu celelalte ţări europene pe măsurile de protecţie împotriva pandemiei. Este nevoie de implementarea certificatului COVID. Nimic nu poate fi mai presus de protejarea populaţiei. Decizia este foarte simplă. Nicio măsură nu este populară în pandemie. Ne aşteptăm la valul 5 în a doua jumătate din ianuarie 2022. Între România şi celelalte state UE este un decalaj de o lună şi jumătate. În valul 5, va fi varianta Delta la care se poate adăuga şi Omicron”, a declarat Valeriu Gheorghiţă în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend