Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Gazoductul Nord Stream 2 se apropie de finalizare. Termenul este sfârşitul acestui an

Publicat

in

Conducta de gaze Nord Stream 2 este aproape gata, în condiţiile în care au mai rămas de construit doar 100 de kilometri, a declarat joi vicepremierul rus, Alexander Novak, informează Reuters, citat de agerpres.

Gazoductul Nord Stream 2 este un proiect care va crea o nouă legătură energetică directă între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.
„Sperăm că lucrările de construcţie la Nord Stream 2 vor fi finalizate până la sfârşitul acestui an”, a declarat Alexander Novak într-o conferinţă de presă.

Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit brusc în luna decembrie 2019, după decizia SUA de a sancţiona companiile angajate în acest proiect.

Luna trecută însă, administraţia americană a decis să renunţe să aplice sancţiuni împotriva principalei societăţi implicate în construirea gazoductului NordStream 2, o decizie care a fost salutată de Kremlin dar criticată de cei care se opun acestui proiect pe motiv că va creşte dependenţa energetică a Europei de Rusia.

Separat, ONG-ul de mediu Deutsche Umwelthilfe a anunţat miercuri că a cerut ridicarea autorizaţiei pentru construcţia conductei Nord Stream 2, din motive ce ţin de protecţia mediului înconjurător. Aceasta după ce recent Curtea Constituţională a Germaniei a cerut autorităţilor de la Berlin să înăsprească legislaţia în domeniul protecţiei climei.

Conducta Nord Stream 2 ar ocoli conductele din Ucraina, prin care Rusia a trimis gaze în Europa timp de zeci de ani. Acest lucru ar putea priva Ucraina şi alte ţări din Europa de Est de taxe de tranzit profitabile şi ar putea submina lupta împotriva agresiunii ruseşti. În plus, Statele Unite, cel mai mare producător mondial de gaze, ar dori să exporte gaze naturale lichefiate în Europa, ca alternativă la gazul rusesc.

NATIONAL

Versurile cântecelor au devenit mai simple și mai repetitive în ultimii 40 de ani: „O oglindă a societății” – studiu

Publicat

in

Versurile cântecelor au devenit mai simple și mai repetitive, în ultimele decenii, și au o tendință crescută către furie și introspecție. Sunt concluziile unui studiu publicat joi în Scientific Reports și citat de The Guardian, care a analizat peste 12.000 de cântece în limba engleză, ce aparțin mai multor genuri muzicale – rap, country, pop, R&B, blues şi rock -, din 1980 şi până în 2020.

MuzicaFoto: Bogdan Hoda / Dreamstime.com

„Am fost martori, în ultimii 40 de ani, la o schimbare drastică a peisajului muzical, a modului în care muzica este produsă şi a modului în care este comercializată”, a declarat autoarea principală a studiului, Eva Zangerle, expertă în sisteme de recomandare muzicală, în cadrul Universităţii din Innsbruck (Austria).

Mai mult, Zangerle a subliniat că versurile pot fi o „oglindă a societății”, fiindcă reflectă modul în care valorile, emoțiile și preocupările unei culturi se schimbă în timp.

S-a schimbat și modul în care ascultăm muzică

Pe parcursul celor 40 de ani studiați, au avut loc schimbări repetate în ceea ce privește modul în care oamenii ascultă muzică. Discurile de vinil și casetele din anii ’80 au făcut loc CD-urilor din anii ’90, apoi apariția internetului a dus la platformele de streaming bazate pe algoritmi din prezent. Echipa de studiu a analizat emoţiile exprimate în versuri, proporţia de cuvinte diferite şi complexe, precum şi repetarea acestora.

„În toate genurile muzicale, am constatat o tendinţă spre simplificare şi repetiţie”, a rezumat Eva Zangerle.

Noul studiu confirmă cercetările anterioare care au constatat o scădere a versurilor pozitive sau vesele şi o creştere a celor care exprimă furie, dezgust şi tristeţe. Dar și o înclinaţie din ce în ce mai mare pentru introspecţie în cuvintele cântăreţilor, care folosesc din ce în ce mai mult termenii „eu” şi „cu mine”, potrivit sursei citate.

„Muzica rap exprimă mai multă furie decât alte genuri”, a exemplificat cercetătoarea austriacă.

Rockul pierde din popularitate

Cercetătorii au investigat, de asemenea, ce melodii au căutat fanii diferitelor genuri pe site-ul de versuri Genius. Spre deosebire de alte genuri, fanii rock, de exemplu, au căutat cel mai des versuri din melodii mai vechi, mai degrabă decât din cele noi, notează The Guardian. În plus, potrivit studiului, rockul a coborât în topuri în ultimele decenii.

Un alt mod în care muzica s-a schimbat este faptul că „primele 10-15 secunde sunt decisive pentru a decide dacă ascultăm sau nu un cântec”, a mai spus Zangerle.

Alte studii au sugerat, de asemenea, că, în zilele noastre, oamenii au tendința de a asculta mai mult muzică în fundal, a adăugat cercetătoarea austriacă. Iar cântecele cu versuri simple, repetitive, sunt mai ușor de memorat. „Este un lucru pe care îl experimentez și eu când ascult radioul.”, a conchis cercetătoarea.

Citeste mai mult

NATIONAL

Germania face anunțul care ar putea declanșa marele război cu Rusia: ‘Dreptul internaţional îi permite unei ţări NATO să trimită trupe în Ucraina’

Publicat

in

Desfăşurarea de către o ţară din NATO a unor forţe terestre în Ucraina nu ar însemna în mod automat că alte ţări din Alianţa Nord-Atlantică devin părţi la conflict, consideră Serviciul de cercetări al Bundestagului (camera inferioară a parlamentului federal german), informează vineri DPA, inforemază Agerpres.

”Dacă statul membru al NATO acţionează unilateral (adică nu în interiorul cadrului unei operaţiuni NATO decise anterior sau în afara structurilor de comandă ale NATO), atunci nici NATO ca întreg, nici alte state din NATO nu devin părţi la conflict”, susţin experţii parlamentari germani într-un raport consultat de DPA şi care urmează să fie publicat.

La finalul lunii februarie, preşedintele francez Emmanuel Macron nu a exclus desfăşurarea de trupe la sol în Ucraina. Pe de altă parte, cancelarul german Olaf Scholz a respins ferm ideea desfăşurării de militari occidentali în Ucraina.

Ulterior, deputata Beatrix von Storch, membră a ‘Alternativei pentru Germania’ (AfD, dreapta radicală), a întrebat ce impact l-ar avea o desfăşurare de trupe dintr-un stat NATO asupra unui aşa-numit caz de Alianţă în care ţările NATO sunt obligate să se apere reciproc. ”Dacă trupe ale unui stat membru NATO se angajează în autoapărarea colectivă (articolul 51 al Cartei Naţiunilor Unite) în favoarea Ucrainei într-un conflict existent (între Rusia şi Ucraina) şi sunt atacate de cealaltă parte la conflict (Rusia) în cursul luptelor în zona de conflict, acesta nu constituie un caz al articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic”, au scris experţii parlamentari germani în raport.

Ei subliniază că articolul 5 al Tratatului NATO se referă la ţări şi trupe NATO care sunt atacate pe teritoriul lor său în afara acestuia

”Un angajament militar al trupelor la sol franceze în favoarea Ucrainei s-ar baza pe dreptul colectiv de autoapărare în conformitate cu articolul 51 al Cartei ONU şi astfel ar fi permis, potrivit dreptului internaţional. Pe de altă parte, o reacţie militară a Rusiei contra unor ţinte din Franţa ar constitui un ‘atac armat’ (contrar dreptului internaţional) în interiorul sensului articolului 5 al Tratatului NATO, care ar stabili condiţiile factuale pentru o proclamare a unui caz de Alianţă”, arată raportul citat.

Serviciul de cercetări al Bundestagului are opt departamente specializate cu aproximativ 100 de experţi şi realizează studii la solicitarea individuală a deputaţilor germani sau pentru comisiile parlamentare specializate.

Rusia îi amenință pe francezi

Vicepreşedintele Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, Piotr Tosltoi, ameninţă, într-un interviu acordat postului francez BFMTV, Franţa şi pe preşedintele francez Emmanuel Macron că ruşii ”îi vor omorî toţi militarii francezi”, în cazul în care vor fi trimişi în Ucraina, o ideea evocată de către şeful statului francez, care declara că nu stabileşte ”nicio limită” în susţinerea Kievului împotriva atacurilor Rusiei (pe larg, aici).

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend