Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Gaz Metan Mediaş şi-a încheiat cu înfrângere parcursul în Liga 1: scor 0-3 cu Chindia Târgovişte. Chindia va juca la baraj pentru menţinerea în primul eşalon

Publicat

in

Formaţia Gaz Metan Mediaş, aflată la minus 38 de puncte în clasamentul play-out-ului Ligii 1 Casa Pariurilor, şi-a încheiat cu înfrângere parcursul în primul eşalon, fiind învinsă vineri în deplasare de Chindia Târgovişte, scor 3-0, în ultima etapă a play-out-ului, anunță news.ro.

Au marcat Florea ’18, Dulca ’58 şi Chamed ’84.

Chindia: Căbuz – Căpuşă, P. Iacob, Celea, Roumpoulakou – Şerban (Jipa ’60), M. Dulca, Passaglia (Kocic ’87) – Chamed (Ioniţă ’87), D. Florea (Chunchukov ’87), Cherchez (Corbu ’60). Antrenor: Emil Săndoi

Gaz Metan Mediaş: Bumbar (Grosz ’46) – E. Avram, Mathaus, Iancu, Harfaş (Ursu ’46) – Şteau (Covaci ’46), Gaşpar (Cîmpean ’68), Costea – Domşa (Noian ’46), Maxim, Ţala. Antrenor: Flavius Boroncoi

Cartonaş galben: / Maxim ‘74

Arbitri: Mircea Ardelean – Vlad Bârleanu, Cosmin Bojan – Vasile Buzea

Observatori: Marcel Savaniu, Viorel Ilinca

Partida Dinamo – UTA Arad este programată la ora 20.30.

Meciurile U Craiova 1948 – Sepsi, CS Mioveni – FC Rapid şi Academica Clinceni – FC Botoşani se vor disputa luni.

Clasament: 1. FC Rapid – 39 de puncte, 2. Sepsi – 39, 3. FC Botoşani – 38, 4. U Craiova 1948 – 34, 5. UTA Arad – 32, 6. CS Mioveni – 28, 7. Chindia – 26, 8. Dinamo – 22, 9. Academica Clinceni – -13, 10. Gaz Metan – -38.

Gaz Metan este penalizată cu 42 de puncte, iar Academica Clinceni cu 20 de puncte.

Retrogradează direct în eşalonul secund echipele de pe locurile 9 şi 10. Locurile 7 şi 8 vor disputa un baraj de menţinere/promovare în Liga 1 în dublă manşă (tur-retur) cu ocupantele locurilor 4, respectiv 3, din Liga 2.

De asemenea, locul 3 din play-off va juca baraj cu câştigătoarea barajului dintre locurile 1 si 2 din play-out pentru un loc în Europa Conference League.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Alarmele din Franța au început să sune derutând turiștii. Românii au trecut și ei prin așa ceva

Publicat

in

De

O zi obișnuită la Paris, ora prânzului, iar străzile sunt pline de turiști, iar terasele par niște furnicare în momentul în care sirenele de avertizarea populației încep să răsune. Sunetul străbate capitala Franței timp de aproape 2 minute. Ce este ciudat e că, în afară de turiști, nimeni nu schițează niciun gest, relatează CNN.

Muzeul Canalelor din ParisFoto: Vincent Isore / Zuma Press / Profimedia Images

Este o întâmplare ciudată. Dar mai ciudat este că, în afară de câțiva turiști confuzi, nimeni nu pare să observe.

În Franța, în prima zi de miercuri a fiecărei luni, sirenele – care avertizau bombardamente în Războiul Rece — au sunat în aproximativ 2.000 de orașe și sate din întreaga țară.

Astăzi, ele reprezintă avertismente privind dezastrele naturale sau industriale, dar cu războiul care se dezlănțuie în estul Europei, autoritățile franceze au hotărât să facă exerciții, iar alarmele sună pentru francezi la oră timp 1 minut și 41 de secunde în fiecare prima miercuri a fiecărei luni.

„Cu siguranță, dacă ar fi fost un război, l-am fi văzut la știri sau așa ceva”, spune Ali Karali, un turist din Londra, în timp ce a auzit sirena luna aceasta în fața Notre Dame din Paris.

„M-am gândit că ar putea fi important, dar dacă ar fi fost, oamenilor pare să nu le pese”, a spus el pentru CNN.

Exercițiile sunt necesare pentru a verifica dacă funcționează toate sirenele și, în caz că nu, să fie reparate cât mai curând posibil pentru a fi gata în caz că este o urgență reală.

Românii au trecut și ei nu demult prin aceeași experiență. S-a numit „Miercurea Alarmelor” și în prima miercuri din lună a avut un loc un test al sirenelor, care a început în 2017 și au fost verificate ultima dată înainte de începerea pandemiei.

”Erau pornite în fiecare săptămână, miercuri, și se verifica dacă funcționează. În timpul pandemiei nu a mai avut cine să facă asta”, a explicat pentru HotNews.ro Daniel Vasile, purtăror de cuvânt al ISU București-Ilfov.

Bucureștiul are 454 de sirene pentru avertizarea populației, însă doar 330 sunt funcționale. Mai mult, doar 187 sunt introduse într-un sistem de alarmare și pot fi acționate de la distanță, restul fiind acționate doar de la fața locului. Din cele 454, Primăria Capitalei are în gestiune 278, 155 fiind funcționale.

În România există trei tipuri de alarme: alarmă la dezastre (cinci sunete), prealarmă aeriană (trei sunete) şi alarmă aeriană (15 sunete).

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Muncim ca să susținem statul român și să subzistăm! Românii își dau peste o treime din venituri pe taxe și cheltuieli

Publicat

in

De

Impozitele asupra veniturilor, contribuţiile la bugetele de asigurări sociale, cotizaţiile şi alte impozite şi taxe, au deţinut o pondere de 33,2% din cheltuielile totale ale gospodăriilor, în 2021, ridicându-se în medie la suma de 1.620 lei lunar pe o gospodărie.

Din acestea, impozitul pe salariu a reprezentat 15% (14,8% în 2020), iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) peste jumătate, 84,3% (84,5% în 2020), din totalul impozitelor, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit INS, impozitele, contribuţiile, cotizaţiile, taxele deţin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2021, ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 43% pentru gospodăriile de salariaţi, comparativ cu 17,2% pentru cele de şomeri, 13,9% pentru gospodăriile de pensionari, 11,1% pentru cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole şi numai 7,9% în cazul gospodăriilor de agricultori.

De altfel, subliniază INS, în anul 2021, cuantumul mediu al transferurilor aflate în sarcina gospodăriilor de salariaţi a fost de 12 ori mai mare decât al celor plătite de gospodăriile de agricultori, de 8,2 ori mai mare decât transferurile plătite de gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole, de 7,4 ori mai mare decât al celor de pensionari şi de 6,4 ori mai mare decât al gospodăriilor de şomeri.

În profil teritorial, se înregistrează diferenţe relativ mari de nivel şi pondere a transferurilor între urban şi rural şi un grad mai scăzut de diferenţiere pe regiuni. Cuantumul impozitelor, contribuţiilor etc plătite în medie de o gospodărie din mediul urban a fost de 1,9 ori mai mare decât al celor plătite de gospodăriile din mediul rural, iar ponderea lor în totalul cheltuielilor a fost de 36,7% şi, respectiv, de 26,9%. În profil regional, se remarcă amplasarea a două regiuni pe cele două extreme (inferioară şi superioară): Nord-Est, cu nivelul minim al acestui tip de cheltuieli de 1.091,3 lei lunar în medie pe o gospodărie (26,7% din cheltuielile totale) şi Bucureşti-Ilfov, cu nivelul maxim de 2.841,8 lei (39,2%), restul înregistrând niveluri între 1.267 – 1.829 lei şi ponderi în cheltuielile totale între 29,2% – 35,2%.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend