Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Future Talks: Ce înseamnă Blockchain pentru viitorul României

Publicat

in

Ce înseamnă Blockchain pentru viitorul României și care sunt oportunitățile pe care le aduce? Cum putem crea un ecosistem de inovație și valoare adăugată în România? Și ce înseamnă, în afara criptomonedelor? Una din temele importante ale conversațiilor Future Talks din 2021 este tehnologia blockchain și aplicabilitatea ei. Un proiect Social Innovation Solutions, susținut din 2020 de UniCredit Bank, Future Talks aduce împreună săptămânal, din luna februrie, experți, antreprenori și autorități publice pentru a găsi răspunsuri ce ne pot facilitata adaptarea la prezent și viitor.

Ce se întămplă însă în România în această ”cutting-edge technology”? De exemplu, în mediul academic, ICI a creat un laborator Blockchain în parteneriat cu mai multe universități internaționale & companii, Universitatea București are un curs optional de Blockchain la Facultatea de Matematică, Universitatea Babeș-Bolyai are Blockchain pe lista domeniilor strategice de cercetare și cursuri online și certificare alături de The Blockchain Academy, Universitatea de Vest Timișoara are un program postuniversitar ”Antreprenoriat în Blockchain”, Universitatea din Sibiu permite plata taxelor în Elrond iar Universitatea Cuza din Iași, are, de aproape 2 ani, un curs de Blockchain.

Blockchain are potențialul să revoluționeze modul cum înțelegem relațiile de tranzacționare și încrederea între părți. Lipsa intermediarilor, securitatea crescută și transparența reprezintă atuul acestei tehnologii, alături de costurile foarte scăzute pentru transferuri financiare.

În mediul antreprenorial românesc, inovația în Blockchain este de asemenea prezentă. PharmaLedger reprezintă un proiect finanțat prin programul ”Horizon 2020” de aproximativ 18 milioane de euro prin care se urmărește dezvoltarea unui sistem integrat de aprovizionare, date privind sănătatea și studii clinice, în sistem blockchain. certME este primul serviciu pentru garantarea identității în Blockchain, DATTUM este un sistem de colaborare internațional pentru obținerea de date de încredere pentru provocările Covid 19 iar Restart Energy Democracy este o platformă descentralizată pentru transferuri de energie.

Ovidiu Toma, CEO al CryptoData povestește, de exemplu, în #FutureTalks despre inovațiile pe care o companie românească le reușește în tehnologia Blockchain: ”Am dezvoltat un telefon mobil securizat folosind un sistem de operare securizat, care este în altă sferă față de smartphone-urile cu care suntem obișnuiți. De altfel, unul dintre cele mai importante patente ale noastre este o cheie fizică de criptare pe care o poți introduce în telefonul pe care noi l-am creat. Practic facem produse hardware, am dezvoltat și un computer securizat folosind sistem de operare CryptoDATA. Implicit dezvoltăm și alte domenii de cercetare, cum ar fi comunicațiile aerospațiale, automotive și cele de tip conferință, unde ne-am axat mult pe zona de școală online și conferință online.”

Blockchain poate să devină și o soluție pentru problema educației online, din perspectiva lui Ovidiu Toma: ”în pandemie, am achiziționat un startup numit Tinker, care a replicat experiența clasei de școală în mediul virtual. Nu este de ajuns să ai un tool clasic precum Zoom, ideea noastră a fost să replicăm interacțiunea profesor-elev, în care elevilor li se dă cuvântul, în care să fie notați în timpul anului. Profesorii pot vedea cine este atent sau nu folosind o teleprezență, pot expune lecții sau pot prezenta obiecte 3D cu care elevii să interacționeze. Un alt modul este de catalog online de note. Aceste două module gravitează în jurul unor comunicații securizate, în contextul în care privind școala online au fost probleme și breșe de securitate legate de platforme. Tinker education este prezent în 20 de școli pilot.”

Poate blockchain să acționeze ca o soluție de tehnologie în politici publice? Sau e prea devreme pentru România? Alin Iftemi, co-fondator Modex crede că ”se poate folosi o tehnologie inovativă în instituțiile publice, dar nu ar trebui să ne rezumăm doar la blockchain. Adopția dificilă a regimului public nu se rezumă doar la blockchain. Alte trenduri ca Big Data, AI au fost adoptate mai greu. Asta ține cont și de proceduri de lucru mai grele. Sunt instituții care ar trebui să își digitalizeze propriile resurse înainte de a se gândi la mecanisme de securitate sau data sharing care vin ca al doilea pas. La Casa de pensii, de exemplu, este necesar un sistem simplu cu o bază de date simplă care poate asigura faptul că nu se pierd datele salariatului. Asta este o problemă mai gravă decât aplicabilitatea tehnologiei.”. Ovidiu Toma crede de asemenea că Blockchain poate să devină soluție pentru un stat mai funcțional, însă într-un ritm mai puțin rapid: ”în ultimii doi ani văd caiete de sarcini la diverse lucrări, proiecte, instituții de stat pentru implementarea tehnologiei blockchain. Pe de altă parte, constat că oamenii includ blockchain doar de dragul de a fi în pas cu moda, pentru că uneori se prezintă cerințe abstracte. Toată lumea înțelege că blockchain este foarte bună, dar puțini înțeleg cum se implementează.”

Una din aplicațiile importante ale tehnologiei blockchain este în domeniul medical și în protecția datelor. Alin Iftemi, Modex: ”Cea mai mare problemă a acestor date personale este că vorbim despre informații personale cu caracter medical și senzitiv. Pot fi folosite fără aprobarea noastră de diverse instituții, nu neapărat în research medical, ci și în obținerea de profit. Este important ca pacienții să înțeleagă că datele le aparțin. Ce medicamentație iau, ce probleme am avut, ce recomandări primesc sunt informații care îmi aparțin, iar accesul la ele nu ar trebui să se facă fără acordul pacienților. Un tip de aplicație este al unui provider local, Setrio, care a folosit tehnologia Modex pentru a crea un produs software, o aplicație de mobil care aparține pacientului. Acesta își introduce evenimente de ordin medical și interacționează cu medicul personal care să-i recomande rețete. Cel mai important pe long term, aplicația poate colecta toate datele pacientului pe parcursul vieții, pacientul fiind cel câștigător, având siguranța că datele sale pot fi accesate doar cu acordul său sau în schimbul unei sume de bani sau incentivări.”

Companiile românești pot să devină parte a economiei globale mult mai rapid datorită tehnologiei. De exemplu, CryptoData urmează să lanseze un satelit pe orbită într-un proiect din ecosistemul Space X: ”lansăm un satelit experimental în orbita inferioară a Pământului, care va avea loc în 2022. Suntem implicați într-un parteneriat cu o subsidiară SpaceX. Pentru noi este mai mult decât o victorie dacă echipamentul poate comunica cu solul folosind tehnologia noastră, putând valida un patent. Sunt peste 100 de companii care operează sateliți mult mai bine definiți și funcționali decât SpaceX sau Virgin Galactic.”

Tinerii antreprenori pot să beneficieze de asemenea de oportunitățile Blokchain. Experții prezenți în #FutureTalks pe subiectul blockchain cum ar fi Ovidiu Toma, Adrian Posteucă sau Alin Iftemi consideră că inovația poate să vină din aplicare acestei tehnologii în domenii conexe, cum ar fi securitatea comunicatiilor, vot, labeling de produse, generare de AWB pe shipping container, supply chain sau domeniul medical.

Future Talks este un proiect Social Innovation Solutions început în 2020 și susținut de UniCredit Bank.

Articol susținut de Social Innovation Solutions

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Impozitarea multinaționalelor nu întârzie în România! Ministrul de Finanțe: ‘Este un obiectiv prioritar și vom pregăti toate măsurile necesare’

Publicat

in

De

Adoptarea și implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaționale din UE este un obiectiv prioritar și pentru România, urmând să fie aplicată de la 1 ianuarie 2023, a declarat ministrul Finanțelor Adrian Câciu la reuniunea miniștrilor de Finanțe din UE, informează Mediafax.

Propunerea de Directivă privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaționale din UE a fost cel mai important subiect al reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare (Ecofin), desfășurată marți, 18 ianuarie 2022, la Bruxelles.

Miniștrii de Finanțe au fost invitați să confirme, la nivel politic, prioritatea acestui dosar și necesitatea transpunerii în legislația UE, până la 1 ianuarie 2023, a regulilor internaționale agreate în Cadrul Incluziv al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Directiva asigură o cotă minimă efectivă de impozitare de 15% pentru activitățile globale ale multinaționalelor. Regulile vizează toate grupurile mari, naționale sau internaționale, inclusiv din sectorul financiar, care au venituri financiare combinate de peste 750 milioane de euro pe an și care au compania-mamă sau o filială situată într-un stat membru al UE.

„România susține toate măsurile de combatere a planificării fiscale. Apreciem că acest proiect va contribui la asigurarea unei competiții echitabile în cadrul pieței interne a UE. Adoptarea și implementarea directivei este un obiectiv prioritar și pentru România, de aceea vom pregăti toate măsurile necesare implementării acesteia chiar de la 1 ianuarie 2023”, a precizat Adrian Câciu.

Miniștrii au discutat despre stadiul implementării Mecanismului de Redresare și Reziliență și au aprobat Concluziile cu privire la Raportul privind Mecanismul de Alertă 2022, Concluziile Analizei Anuale a Creșterii Durabile 2022 și Recomandarea pentru politica economică a zonei euro 2022. De asemenea, cei 27 au avut un schimb de opinii pe marginea mandatului UE pentru viitoarea reuniune G20, din februarie 2022.

La prima reuniune Ecofin organizată sub președinția sa, Franța și-a prezentat prioritățile în domeniul economic și financiar.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Fernando Alonso a suferit o nouă operaţie. I s-au scos plăcile de titan ca i-au fost puse atunci în maxilar

Publicat

in

De

Victima unui accident de bicicletă în februarie 2021, pilotul spaniol al echipei Alpine, Fernando Alonso, a dezvăluit că a suferit recent o nouă operaţie, la Berna (Elveţia), pentru a i se scoate plăcile de titan care i-au fost puse atunci în maxilar, conform news.ro.

O operaţie care a mers bine conform spaniolului, care se odihneşte înainte de a-şi începe pregătirea pentru următorul sezon de Formula 1.

Primele teste de iarnă vor avea loc în perioada 23-25 ​​februarie la Barcelona.

În februarie 2021, Alonso, care se afla pe bicicletă, a fost lovit de o maşină în apropiere de Lugano. El a stat atunci două zile în spital şi a fost operat la maxilar.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend