Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Fraude la europarlamentarele 2014. AEP a gasit circa 9.000 de voturi multiple, majoritatea pe liste suplimentare

Publicat

in

Autoritatea Electorala Permanenta a depistat 4.641 de cazuri diferite de vot multiplu la alegerile europarlametare romanesti din mai 2014, potrivit unei analize a listelor electorale prezentate, luni, de AEP.Din verificarile realizate pe listele permanente si tabelele electorale, AEP a identificat 4.641 cazuri de inregistrari multiple – coduri numerice personale (CNP) regasite atat pe listele permanente, cat si in cele suplimentare.

Din cele 4.641 cazuri de vot multiplu, 2.230 sunt cazuri in care CNP-ul cu care s-a votat a fost inregistrat in aceeasi sectie de votare, pe aceeasi lista sau pe liste diferite. De precizat ca aceasta nu inseamna ca toate 2.230 de cazuri au fost intr-o singura sectie, ci inseamna ca au existat 2.330 de cazuri in care acelasi CNP s-a utilizat de cate cel putin doua ori in aceeasi sectie.

De asemenea, prin cele 4.641 de cazuri au fost efectuate in total 9.310 de inregistrari viciate pe liste, pentru exercitarea voturilor. Astfel rezulta un numar de 9.310 voturi multiple, in cazul in care la fiecare inregistrare in listele electorale s-a si efectuat un vot (valabil).

Listele suplimetare au fost sursa celor mai multe fraude, dupa cum reiese din analiza AEP. Din totalul de 9.310 inregistrari afectate, 3.106 inregistrari sunt pe listele permanente, iar 6.204 inregistrari sunt pe listele suplimentare.

Votul multiplu depistat astfel de AEP are, totusi, o pondere relativ redusa in totalul alegatorilor din liste.

Rezultatul global al culegerilor de date a fost popularea bazei de date cu 18.267.155 inregistrari de CNP-uri preluate de pe listele permanente si 727.118 inregistrari preluate de pe listele suplimentare, a mentionat AEP.

Astfel a rezultat un numar de 5.768.252 semnaturi (in acest numar au fost incluse semnaturile incerte si alte inscrisuri in campurile de semnatura), a precizat sursa citata.

Numarul de semnaturi indica, practic, prezenta la urne.

Din analiza AEP sare, insa, in ochi ponderea voturilor multiple pe listele suplimentare. Practic doua treimi din voturile multiple au fost pe liste suplimentare, in conditiile in care numarul alegatorilor care au votat pe liste suplimentare este infim (727.118) in comparatie cu numarul alegatorilor inscrisi pe listele electorale permanente (18.267.155).

Alte anomalii depistate de AEP in analiza listelor electorale la europarlamentarele din anul 2014:

  • A fost identificat un CNP invalid (lungimea CNP-ului avea mai putin de 13 caractere).
  • Au fost identificate 571 inregistrari avand semnatura incerta, din care 498  inregistrari in listele permanente si 73 inregistrari in listele suplimentare. Dintre acestea, 135 semnaturi prezinta stersaturi sau adaugiri peste partea initiala, 350 de semnaturi reprezinta posibile insemnari ale membrilor sectiei de votare, iar 86 depasesc partial sau total spatiul alocat acestora in cadrul listelor.
  • Au fost identificate 950 inregistrari catalogate ca avand randul anulat, dintre care 557 semnaturi au randurile taiate cu o linie sau alte insemnari, 140 semnaturi sunt radiate, iar in cazul a 253 semnaturi apar insemnari de urna mobila.
  • In cazul a 26 inregistrari s-a constat lipsa semnaturii.
  • Au fost identificate si 2.600 de semnaturi identice.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Vorbește gura fără el: OECD și ONU îl contrazic pe omul din Guvern, cercetat pentru furt de energie, care a spus că 8 milioane de români au plecat din țară

Publicat

in

De

Cel puţin 8 milioane de români se află în afara graniţelor ţării, a declarat, joi, secretarul de stat în cadrul Departamentului Românilor de Pretutindeni, Gheorghe Florin Cârciu, de la PSD.

Numai că adevărul este cu totul altul. Cârciu a oferit niște cifre și a invocat un calcul oficial al Ministerului Afacerilor de Externe, instituție care nu are în atribuțiuni numărarea românilor plecați peste hotare. Dar, chiar și așa, același secretar de stat a invocat cifra de 5,7 milioane de români plecați din țară din surse pe care le citează ca fiind oficiale, iar restul de 2,3 milioane de români a estimat-o ”ochiometric”.

”Astăzi, după ultimele date oficiale pe care le avem, numărăm 5,7 milioane de români în afara graniţelor. Este o cifră oficială pe care am obţinut-o de la Ministerul Afacerilor Externe. Cu siguranţă avem cel puţin 8 milioane.”, a fost declarația care i-a șocat pe demografi.

În plin Recensământ al Populației și Locuințelor, dacă cifrele aruncate în piață de omul instalat la cererea PSD ar fi reale, ar însemna că în România nu au mai rămas decât vreo 11 milioane de persoane, cu rezidenții străini cu toți. Precizăm că populația rezidentă țintă pentru recensământ estimată de INS este de 19.023.542 de persoane. Mai simplu spus, atâția români erau în țară la data de 1 decembrie 2021.

Spusele secretarului de stat sunt contrazise de ultimul raport al OECD, care precizează clar că în jur de 3,6 milioane de persoane din România locuiau în țări OECD. În același timp, ONU raportează că 3,4 milioane de români ar locui în afara țării.

Așadar, cifrele oferite de secretarul de stat Gheorghe Florin Cârciu nu au niciun fundament științific, decât unul bazat pe aprecierea personală.

Între 2017 și 2020, Gheorghe Florin Cârciu a fost cercetat penal de Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare pentru săvârșirea infracțiunilor de ”furt” și ”folosirea instalaţiei clandestine în scopul racordării la reţeaua electrică”. El este absolvent al Facultății de Știinte Economice din cadrul ”renumitei” Universități Europene Drăgan din Lugoj.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Cum o rachetă rusească a schimbat pentru totdeauna viețile a doi oameni

Publicat

in

De

Un ucrainean care și-a pierdut soția, fetița de 3 luni și soacra în urma unui atac cu rachete în weekendul de Paște în Odesa a declarat că „este greu să trăiești”, potrivit CNN.

Atac cu rachete în OdesaFoto: Twitter

Iuri Glodan se afla la magazin și a auzit o explozie în drum spre casă.

„Am simțit imediat că s-a întâmplat ceva rău. Am încercat să-mi sun soția. Ea nu a răspuns”, a spus el pentru CNN.

Când a ajuns la blocul unde locuia a văzut că fusese lovit de rachetele rusești și a început cu disperare, alături de un trecător, să înceapă să îndepărteze molozul. Aceștia, alături de personalul SMURD, au găsit trupurile soției și ale mamei sale.

Oficialii i-au spus să părăsească locul, deoarece exista teama de prăbușire a clădirii, dar el nu a vrut să plece până când nu a găsit corpul fetiței sale.

„Este greu să trăiești cu asta. Familia mea a fost toată viața mea. Am trăit de dragul lor. Când a apărut copilul meu, am înțeles sensul vieții”, a spus el.

Vecinul lui Glodan, Oleksi Paradovski, în vârstă de 19 ani, se află în spital după ce a suferit arsuri pe 20% din corp.

„Mi-am dat seama că o rachetă mi-a lovit casa și am început să ard”, a declarat el pentru CNN. „M-am gândit că încă un minut și cu siguranță mă voi transforma în cenușă”.

De asemenea, a trebuit să i se scoată schije din corp. Se pregătea să lucreze pe o navă comercială de aprovizionare înainte de război, dar acum este doar norocos că este în viață, a spus el.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend