Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Franţa: Centrala nucleară din Fessenheim a fost debranşată definitiv

Publicat

in

Centrala din Fessenheim, cea mai veche din centralele nucleare franceze, situată în apropierea graniţei cu Germania, nu va mai produce energie electrică: al doilea reactor al său a fost deconectat luni seara, o victorie pentru forţele anti-nucleare primită însă cu sentimente negative de angajaţi şi locuitori, informează marţi AFP, citată de Agerpres. „Au fost foarte multe emoţii din partea echipelor Fessenheim şi a întregii centrale nucleare”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei Electricité de France. Cu puţin timp înaintea orei 23:00 (21:00 GMT), aproximativ douăzeci de angajaţi s-au întâlnit în parcarea din faţa centralei, dată în funcţiune în 1977, pentru a fi prezenţi la momentul opririi finale.

Unul dintre aceştia, Philippe Formery, a regretat un „dezastru” şi a vorbit despre „furia” pe care o resimte cu lacrimi în ochi. El a făcut parte din echipa care a deconectat primul reactor pe 22 februarie.

„Înainte, era furie, acum este tristeţe”, a declarat Sébastien Reyne, care lucrează la uzină din 1996 şi face parte din echipa de 60 de angajaţi care se va ocupa de demontare.

Susţinătorii energiei nucleare au manifestat de asemenea, la Paris, în cursul serii de luni, în faţa sediului Greenpeace.

Închiderea centralei nucleare din Fessenheim, situată pe malurile Rinului, în apropiere de Germania şi Elveţia, reprezintă punctul final al unei perioade de câţiva ani de agitaţie, dezbateri şi amânări a închiderii sale. Cele două reactoare cu o putere de 900 megawaţi au produs fiecare anual, în medie, 11 miliarde de kilowaţi/oră, ceea ce reprezintă 70% din consumul de energie electrică într-o regiune precum Alsacia.

Închiderea sa a fost solicitată de asociaţii din cele trei ţări şi de eurodeputaţi ecologişti care au criticat învechirea centralei, în special după mai multe incidente minore în anii 1990 şi 2000.

Franţa, a doua cea mai mare deţinătoare de centrale nucleară din lume, intenţionează să reducă ponderea acestui tip de energie în producţia sa totală de energie electrică, de la peste 70% în prezent la 50% în 2035. Cele două reactoare de la Fessenheim se numără printre cele 14 care trebuie închise.

Se preconizează că dezmembrarea centralei nucleare va dura mulţi ani. Au fost prevăzuţi 15 ani pentru demontarea celor două reactoare, începând cu evacuarea combustibilului radioactiv, proces planificat să se finalizeze în 2023.

Dezmembrarea propriu-zisă, fără precedent în Franţa din perspectiva dimensiunii, ar trebui să înceapă în 2025 şi să continue cel puţin până în 2040.

O victorie pentru forţele anti-nucleare franceze, germane şi elveţiene, din rândul cărora au fost membri care au militat timp de decenii, această închidere a stârnit o nemulţumire vie în rândul angajaţilor centralei şi a majorităţii celor 2.500 de locuitori din Fessenheim.

Doar 60 de angajaţi vor continua să lucreze la dezmembrarea centralei nucleare până în jurul anului 2024. La sfârşitul anului 2017, numărul angajaţilor era de 750, la care se adăugau 300 de furnizori.

Locuitorii acestei localităţi odinioară modeste, care au trăit timp de decenii datorită importantelor beneficii economice şi fiscale generate de instalaţia nucleară, se tem de o mare criză economică în contextul în care nu a fost adoptat niciun proiect pentru perioada ulterioară. Închiderea centralei în timp ce „este în stare bună de funcţionare şi a trecut toate testele de siguranţă” este „absurdă şi de neînţeles”, a declarat nemulţumit primarul Claude Brender.

O promisiune electorală făcută în 2012 de François Hollande înaintea alegerii sale ca preşedinte al Franţei, închiderea centralei nucleare din Fessenheim a fost amânată de mai multe ori, punerea sa în practică începând în aprilie 2017.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

VIDEO Șofer de autobuz din Bacău, încătușat pentru că nu avea mască de polițiști locali, și ei fără mască

Publicat

in

De

Un șofer de autobuz din Bacău a fost încătușat joi de agenții Poliției Locale, pentru că nu purta mască. Unul dintre polițiștii care l-au imobilizat nu avea nici el mască, scrie Ziarul de Bacău.

Potrivit martorilor, în stația de la Piața Centrală, un polițist local a încercat să legitimeze un șofer de autobuz care nu purta mască. Acesta l-ar fi insultat pe agent și ar fi plecat mai departe, ignorând solicitarea acestuia.

Au fost chemate echipele de intervenție ale Poliției Locale, care, în stația de la BCR, l-a dat jos pe șofer și l-a imobilizat cu cătușe. Unii dintre polițiștii locali nu avea nici eu mască sau, dacă aveau, o purtau incorect.

„Noi am mers pana acum pe prevenție, consiliere. Dar astăzi, colegii au identificat acest șofer de autobuz. Dumnealui nu avea mască, a refuzat să se legitimeze, a devenit recalcitrant, a plecat din autobuz. Noi avem atribuții de verificare și în autobuz. Și da, putem folosi și forța în situațiile care o cer”, a declarat directorul Poliției Locale, Lucian Iftene.

Potrivit unui comunicat oficial al Politiei Locale Bacău, șoferul de autobuz a fost amendat cu 500 de lei pentru nepurtarea măștii de protecție și alți 500 de lei pentru că a refuzat să se legitimeze.

De asemenea, un trecător a fost amendat cu 500 de lei pentru proferarea de injurii la adresa agenților iar un taximetrist cu 490 de lei pentru expresiile jignitoare adresate polițiștilor dar și pentru oprirea neregulamentara în stația de autobuz.

„Totodată, în cadrul instituției a fost declanșată o anchetă internă cu privire la modul de intervenție a polițiștilor locali”, a declarat Oana Cojocaru, purtător de cuvânt al Politiei Locale Bacău.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila se REVOLTĂ: Procedura parlamentară online nu mai trebuie continuată

Publicat

in

De

Aleșilor pare să le lipsească mersul la muncă, cel puțin unora, care spun că votul online nu trebuie să devină o obișnuință. Sesiunea parlamentară februarie – iunie 2020 a fost una la care nu s-a aşteptat nimeni, în contextul pandemiei de coronavirus, însă procedura parlamentară online nu mai trebuie continuată, dacă situaţia sănătăţii publice va permite acest lucru, a declarat joi, pentru AGERPRES, liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila.

Citește și: Nebunie TOTALĂ la vămile din România: Aproape 90.000 de oameni au trecut granițele, DOAR 28 au fost refuzați

„A fost o sesiune ordinară la care nu s-a aşteptat nimeni. Nu a mai existat, în 30 de ani de la căderea comunismului, o asemenea sesiune ordinară în Parlamentul României. Pe de altă parte, procedura de lucru, modalităţile prin care Parlamentul a lucrat în această perioadă, deşi a fost o situaţie care necesita această chestiune – de o anumită perioadă de timp, a fost o procedură atipică, neobişnuită pentru un Parlament, şi mă refer la Parlamentul oricărei ţări. Parlamentul, prin definiţie, este o instituţie fundamentală a statului în care dezbaterile sunt vii, în care programele politice, punctele de vedere ale formaţiunilor parlamentare sunt aduse faţă în faţă prin prezenţa fizică a parlamentarilor – este însăşi esenţa parlamentarismului această prezenţă fizică a parlamentarilor. Acest lucru, câteva luni de zile, nu s-a putut pune în practică. Noi credem că trebuie revenit şi am făcut solicitări în acest sens, de a reveni cât mai urgent la prezenţa fizică şi dezbaterea în plenul celor două Camere ale Parlamentului”, a afirmat Cseke Attila.

Potrivit senatorului UDMR, această procedură online a rezolvat, desigur, pe de o parte, cerinţele legale pe o anumită perioadă de timp – distanţarea socială şi unele restricţii, inclusiv la nivelul membrilor Parlamentului -, dar „această perioadă a trecut”.

„Credem că această perioadă a trecut şi, cu respectarea acestor reguli, Parlamentul va trebui să îşi reia cât mai rapid activitatea prin prezenţa fizică a parlamentarilor. Din acest punct de vedere, sigur, a fost o procedură neobişnuită şi în niciun caz această procedură online – argumentată, justificată de situaţia pandemică – nu va trebui continuată, pentru că practic se pierde esenţa parlamentarismului. Prin faptul că intervenţiile la dezbateri sunt online procedurile parlamentare au avut de suferit, pentru că nu au mai putut fi complet respectate, s-au prevăzut proceduri speciale pentru această situaţie. Şi noi credem că procedura online este foarte bună pentru alte tipuri de activităţi într-un stat, dar Parlamentul trebuie obligatoriu să fie o instituţie în care dezbaterea, în care votul, punctele de vedere ale formaţiunilor parlamentare să fie prezente prin prezenţa fizică a parlamentarilor”, a adăugat Cseke Attila.

Liderul senatorilor UDMR este de părere că şi procesul legislativ a avut de suferit în această perioadă.

„În ceea ce priveşte procesul legislativ, sigur că şi el a avut de suferit, din punctul nostru de vedere, pentru că una este ca în comisiile de specialitate un parlamentar care susţine un punct de vedere, care are o iniţiativă legislativă, are câteva amendamente la un anumit proiect legislativ să aibă în faţă reprezentantul Guvernului sau al altor structuri guvernamentale, inclusiv structuri asociative, profesionale, reprezentanţi ai societăţii civile. Una este să ai o dezbatere largă, în care poţi să pui întrebări, în care poţi să ai nelămuriri şi la final să se lămurească anumite lucruri, şi de acolo să iasă un proiect legislativ bun din punct de vedere profesional, şi alta este în online când aceste chestiuni, mare parte din ele, dispar. (…) Din acest punct de vedere şi procesul legislativ a avut de suferit, cred că această situaţie este la toate formaţiunile parlamentare, şi sperăm ca din toamnă această chestiune să fie tranşată, evident dacă şi situaţia sănătăţii publice ne va permite acest lucru”, a argumentat el.

UDMR a avut iniţiative legislative pe mai multe domenii de specialitate, adoptate de una sau de ambele Camere ale Parlamentului, o serie dintre acestea vizând contextul pandemiei, după cum a precizat liderul senatorilor Uniunii.

„Am avut un proiect legislativ foarte important pe domeniul educaţiei, a cărui elaborare a fost precedată de o largă consultare în structurile profesionale din domeniu şi care prevede câteva chestiuni foarte importante legate de asigurarea mesei calde în tot sistemul educaţional, măsurile care trebuie luate pentru ca această masă caldă să poată fi asigurată în tot sistemul educaţional, reglementarea situaţiei şcolilor şi educaţiei after-school, care este foarte importantă. Această lege a trecut în Parlament şi, din păcate, se află la CCR. Pe domeniul sănătăţii şi pe alte domenii evident propunerile noastre au venit şi pe fondul pandemiei de coronavirus. Am făcut amendament la o ordonanţă legat de acel stimulent pentru cei care lucrează în perioada pandemiei – vorbim despre cadre medicale – şi am propus ca şi medicii de familie să beneficieze de acel stimulent de 2.500 de lei, amendament care a fost adoptat”, a detaliat Cseke Attila.

De asemenea, UDMR a avut iniţiative în domeniul agriculturii, între acestea fiind cea care prevede acordarea de despăgubiri şi proprietarilor de terenuri forestiere în cazul în care ele au suferit în urma unor calamităţi naturale, precum şi în domeniul administraţiei publice locale.

„Descentralizarea mai multor domenii ar fi în continuare necesară şi am avut mai multe iniţiative pe această chestiune a autorităţilor administraţiei publice locale. Am făcut un proiect legislativ, nişte amendamente la Legea Curţii de Conturi, prin care am prevăzut o procedură prealabilă procedurii de sancţionare, evident cu anumite excepţii, dar mergând pe principiul că important pentru funcţionarea unui stat şi pentru funcţionarea autorităţilor statului, inclusiv la nivelul autorităţilor locale, este ca legile să fie înţelese, respectate şi lucrurile să meargă bine. Sancţiunea trebuie să fie ultima posibilitate a statului de a aduce în cadrul legal funcţionarea unei autorităţi şi atunci interesul comunităţilor locale este de a fi lămurite în legătură cu aplicarea unor dispoziţii legale. Este o chestiune delicată, pentru că la nivelul comunităţilor locale nu întotdeauna există specialişti care pot interpreta cel mai bine dispoziţiile legale. Am avut o iniţiativă în acest sens, care a trecut de Parlament şi urmează să fie pusă în aplicare”, a explicat senatorul.

„Am avut multe iniţiative legislative, pe diverse domenii, şi am reuşit ca multe dintre ele să le trecem prin Parlament. Ne dorim cu toţii, pentru binele societăţii, ca situaţia pandemică să ne permită, dar noi credem în mod categoric că Parlamentul ar trebui să revină la dezbaterile cu prezenţa parlamentarilor, pentru că este cu totul altceva. Şi, aşa cum Parlamentul a fost iniţial gândit – modelul britanic de secole întregi este acela al prezenţei fizice şi al dezbaterii şi disputelor asupra unor programe şi proiecte politice”, a concluzionat senatorul UDMR.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend