Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

FOTO | Personalităţi marcante, invitaţi de seamă la FESTIVALUL INTERNAȚIONAL „NOPȚILE DE POEZIE”: Grigore Leşe şi Dinu Săraru

Publicat

in

Cea de-a XXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional „Nopţile de Poezie”, se află în plină desfăşurre la Curtea de Argeş şi, după primele zile se preconizează a fi un nou succes. Cu startul în data de 10 iulie şi punct final pe 16 iulie, Festivalul „Nopţile de Poezie” a reunit la Curtea de Argeş peste 60 de academicieni, poeţi, plasticieni şi editori din 31 de ţări, inclusiv România, asta graşie inimoasei şi ambiţioasa echipe formată din poeta Carolina Ilica (vicepreşedinte al Fundaţiei şi Organizaţiei Culturale „Academia Internaţională Orient-Occident”, director artistic , preşedinte al Juriului) şi poetul acad. Dumitru M. Ion (preşedinte al Fundaţiei şi al Organizaţiei) Festivalul este susţinut de Consiliul Judeţean Argeş (cofinanţator), Copyro, Primăria şi Consiliul Municipiului Curtea de Argeş, Centrul de Cultură şi Arte ‘George Topârceanu’ Curtea de Argeş, Muzeul Municipal Curtea de Argeş (parteneri), ziarul Argeşul, ziarul Profit, SUPER TV, Antena 1 Piteşti, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (parteneri media).

Evenimente de înaltă ţinută cultural-artistică. Maestrul Dinu Săraru a fost prezent la deschidere

Primele patru zile de festival au fost dominate de 3 evenimente de înaltă ţinută cultural-artistică. Astfel în ziua de joi 11 iulie a fost vernisată Expoziția de Artă a doamnei Ruxandra Eugenia Socaciu şi a fost deschisă Expoziția de Carte a Editurii Academiei Internaționale Orient-Occident. Seara zilei de vineri, 12 iulie 2019 a fost una specială. În Sala Basarabilor de la Muzeul Municipal Curtea de Argeş, a avut loc vernisajul Expoziţia de Artă (Cărţile Neconvenţionale) a poetei Carolinei Ilica, intitulată CĂRŢILE DE LA VIDRA * PLÂNGÂND DE-ATÂTA FRUMUSEŢE (Cartea de Lână; Cartea de Lemn, Cartea de Lacrimi şi Cartea Învierii) (versuri pe alte suporturi decât hârtia: lână, lemn, borangic, ouă etc.). Saeara s-a incheiat cu un spectacol de Muzică Tradițională Românească – la nai suţinut de maestrul Ionuț Cârstea şi taraful său. La acest eveniment a participat si maestrul Dinu Săraru, cel mai mare scriitor român în viaţă. Ziua de sâmbătă , 13 iulie, a debutat cu Expoziția de Gravuri la Sonetele lui Mihai Eminescu şi, seara, s-a încheiat cu un concert de excepţie susţinut de Grigore Leșe la Centrul de Cultură şi Arte „George Topârceanu”.

O creştinare alături de marea familie a poeţilor de pe întreg mapamondul

Ziua de 14 iulie a fost una cu totul şi cu totul speciala, asta pentru că evenimentul principal a fost creştinarea nepotului poetului acad. Dumitru M. Ion preşedinte al Fundaţiei şi Organizaţiei Culturale „Academia Internaţională Orient-Occident, organizatoarul Festivalului de Poezie. Vorbim de băieţelul Lanei Dumitru, fiica lui lui Dumitru M. Ion. Frumooasa şi talentata Lana Dumitru, unul dintre cei mai titraţi fashion designeri din Europa, a ales să îşi creştineze fiul la Mănăstirea Curtea de Argeş, alături de marea familie a poeţilor din toată lumea. După ceremonia religioasă de la Mănăstire, ziua a continuat cu o masă festiva la restaurantul hotelului Posada iar seara a fost dominată de un superb spectacol de Dansuri Tradiționale .

Urmează noaptea decernarii premiilor !

Cea de-a XXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional „Nopţile de Poezie”, va continua zilele acestea urmand ca luni, 15 iulie, să fie lansate Antologia plurilingvă a festivalului (spaniolă, franceză, engleză și română), POESYS 23 (vol. 1+vol. 2) precum și alte cărți ale participanților. În dimineața zilei de 15 iulie, la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, va avea loc ceremonia de primire a noilor membri ai Academiei Internaționale Orient-Occident. În noaptea de 15-16 iulie 2019, în Sala Basarabilor a Muzeului Municipiului Curtea de Argeş va avea loc decernarea premiilor şi recitalul poeţilor nominalizaţi şi laureaţi.

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

DE INTERES! Noi reguli pentru românii care merg în Grecia. Ce acte sunt necesare

Publicat

in

De

Grecia schimbă din nou regulile pentru români. Testul negativ COVID-19 va fi obligatoriu de miercuri dimineaţă, nu de marţi, aşa cum se anunţase iniţial. Apare, însă, o nouă problemă: românii nu mai pot să intre cu maşina în Grecia până miercuri, dacă nu au completat deja formularele speciale cerute de statul elen, aşa-numitele Passenger Locator Form sau PLF, informează Antena3.

„Potrivit informațiilor comunicate în mod public astăzi, 11 iulie, de către autoritățile elene, începând cu ziua de miercuri, 15 iulie, ora 06.00, (și nu 14 iulie, așa cum comunicaseră inițial), toți cetățenii străini care intră în Republica Elenă pe cale rutieră prin punctul de trecere a frontierei Kulata-Promachonas în scop turistic sunt obligaţi să prezinte un test molecular negativ pentru infecția cu COVID-19 efectuat cu maximum 72 de ore înainte de momentul intrării pe teritoriul Greciei. 

Testele trebuie efectuate în laboratoare acreditate, iar certificatele trebuie să fie emise în limba engleză și să conțină numele și prenumele persoanei testate, precum și seria și numărul cărții de identitate sau ale pașaportului persoanei respective.

Autoritățile elene subliniază că falsificarea acestor certificate este pedepsită conform legii elene”, se arată în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe, transmis sâmbătă presei.

Grecia anunţă şi că documentele nu mai pot fi completate on-line, pentru că în acest moment se lucrează la schimbarea sistemului. Aşadar, cei care nu le-au completat până în acest moment şi care nu au primit confirmările nu pot să plece până în momentul în care formularul nu va fi din nou on-line.

„MAE reamintește că prezentarea acestui test nu exclude obligația de completare a formularului electronic PLF (Passenger Locator Form) cu 24 de ore anterior momentului intrării pe teritoriul Greciei și nici posibilitatea testării aleatorii la intarea pe teritoriul Republicii Elene.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

România se depopulează. Locul 3 în UE la cea mai mare scădere a populaţiei în 2019

Publicat

in

De

Nouă din cele 27 de state membre ale UE au înregistrat în 2019 un declin al populaţiei, România situându-se pe locul al treilea, după Bulgaria și Letonia.

Totodată, în 18 state UE populaţia a crescut, arată datele prezentate vineri de Oficiul european de statistică Eurostat.

Rata variaţiei brute a populaţiei reprezintă raportul dintre creşterea sau scăderea populaţiei pe parcursul anului şi populaţia medie, la 1.000 de locuitori.

Cea mai are creştere a populaţiei s-a înregistrat în Malta (41,7‰), Luxemburg (19,7‰), Cipru (13,7‰), Irlanda (12,1‰) şi Suedia (9,5‰), iar cel mai semnificativ declin a fost în Bulgaria (minus 7‰), Letonia (minus 6,4‰), România (minus 5‰), Croaţia (minus 4,4‰) şi Italia (minus 1,9‰).

Scaderea populației României a continuat și în 2020. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, sporul natural negativ al populaţiei României s-a accentuat, în luna mai a acestui an, fiind de 1,5 ori mai mare decât cel din aceeaşi perioadă din 2019.

Astfel, la nivelul lunii mai din acest an, numărul născuţilor-vii a fost mai mic cu 3.561 comparativ cu aceeaşi lună din anul anterior, în timp ce numărul persoanelor care au decedat a fost cu 1.015 mai mic, la nivel comparativ. Populaţia României a înregistrat un spor negativ de 1,5 ori mai mare decât cel din luna mai 2019, de -7.376 persoane faţă de -4.830 persoane.

La 1 ianuarie 2020, populaţia în cele 27 de state membre ale UE era estimată la 447,7 milioane, în scădere cu 12,8% comparativ cu o populaţie de 513,5 milioane în cele 28 de ţări membre ale blocului comunitar la 1 ianuarie 2019. Această scădere vine în principal ca urmare a retragerii Marii Britanii (la 1 februarie 2020), ceea ce a dus la o scădere a populaţiei UE cu 13%.Schimbările demografice în UE au fost pozitive în 2019, cu 0,9 milioane mai mulţi locuitori, în urma migraţiei nete. Din 2012, UE a avut un spor natural negativ, fiind înregistrate mai multe decese decât naşteri (4,7 milioane de decese şi 4,2 milioane de naşteri în 2019).

Germania este cea mai populată ţară din UE (83,2 milioane de rezidenţi, reprezentând 18,6% din totalul populaţiei UE la 1 ianuarie 2020), urmează Franţa (67,1 milioane sau 15%), Italia (60,2 milioane de sau 13,5%), Spania (47,3 milioane de sau 10,6%) şi Polonia (38 milioane sau 8,5%). 14 state membre au un procent între 1% şi 5% din populaţia UE (inclusiv România, cu 4,3%), iar opt ţări au sub 1%.

În 2019, s-au născut în UE 4,2 milioane de bebeluşi, cu 2,2% mai puţini decât în 2018. Cea mai ridicată natalitate se înregistra anul trecut în Irlanda (12,1 la 1.000 de rezidenţi), Franţa (11,2‰), Suedia (11,1‰), Cipru (10,9‰) şi Grecia (10,6‰), iar cea mai scăzută în Italia (7‰), Spania (7,6‰), Grecia (7,8‰), Finlanda (8,3‰) şi Portugalia (8,4‰).La nivelul UE, rata natalităţii era de 9,3 la 1.000 de rezidenţi.

De asemenea, în 2019 s-au înregistrat în UE 4,7 milioane de decese, cu 0,9% mai puţine decât în 2019. Cea mai scăzută rată a mortalităţii se înregistra în Irlanda (6,3 la 1.000 de rezidenţi), Cipru (6,8‰), Luxemburg (6,9‰), Malta (7,3‰) şi Suedia (8,6‰), iar cea mai ridicată în Bulgaria (15,5‰), Letonia (14,5‰), Lituania (13,7‰), România (13,4‰) şi Ungaria (13,3‰).

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend