Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

FOTO Papa Francisc a ajuns în scaun cu rotile: problemele de sănătate îl copleșesc

Publicat

in

Papa Francisc a folosit un fotoliu rulant în public, joi, pentru prima dată de la reapariţia durerii de genunchi care i-a limitat capacitatea de deplasare, informează Reuters, relatează Agerpres.

La o audienţă susţinută cu un grup de călugăriţe, papa Francisc a fost condus la locul său de pe scenă într-un fotoliu rulant.

În ultimele două luni, după cea mai recentă reapariţie a durerii de genunchi, suveranul pontif reuşise să parcurgă pe jos cei aproximativ 10 metri de intrarea laterală a scenei la locul său din zona centrală, deşi cu ajutorul însoţitorilor.

Papa Francisc a declarat într-un interviu acordat marţi ziarului Corriere della Sera că trebuie să facă infiltraţii pentru a trata durerea de genunchi care îl împiedică să-şi desfăşoare unele activităţi. El a reamintit ziarului italian că se tratează după „o ruptură de ligamente”, pentru care va face infiltraţii şi că, „după aceea, vom vedea”. Odinioară papii erau purtaţi cu „scaunul gestatorial”, acum este nevoie de „puţină durere şi de umilinţă”, a spus Suveranul pontif.

Durerea de la genunchiul drept îl împiedică pe papă, în vârstă de 85 de ani, să meargă şi să stea mult timp în picioare.

În ultimele săptămâni, papa şi-a suspendat mai multe activităţi pentru a se supune unor investigaţii, iar problemele de sănătate l-au împiedicat să oficieze unele ceremonii din Săptămâna Paştelui Catolic.

La începutul lunii aprilie, în cadrul călătoriei sale apostolice în Malta, nu a putut coborî scările avionului fiind nevoit, pentru prima oară, să se folosească de un lift.

Aceste probleme de mobilitate încurcă agenda papei pentru următoarele sale călătorii apostolice, precum cea din Liban la jumătatea lunii iunie, din Republica Democratică Congo şi Sudanul de Sud de la începutul lui iulie, sau cea în Canada de la sfârşitul lunii iulie.

content-image

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Germania și Olanda vor furniza șase obuziere suplimentare Ucrainei

Publicat

in

De

Germania și Olanda vor livra Ucrainei șase obuziere blindate autopropulsate suplimentare, au declarat marți, în capitala spaniolă Madrid, miniștrii apărării din cele două țări, potrivit CNN.

Obuzierele Panzerhaubitze 2000 trimise de Germania au ajuns in UcrainaFoto: Captura Twitter

Ministerul german de Externe a declarat că fiecare țară va furniza câte trei dintre aceste arme de artilerie, pe lângă cele 12 obuziere pe care țările le-au trimis deja Ucrainei.

„Obuzierul autopropulsat 2000 este una dintre cele mai avansate piese de artilerie din lume”, a adăugat ministerul.

Ce este sistemul de artilerie Panzerhaubitze

Panzerhaubitze 2000 este un obuzier autopropulsat fabricat de Krauss-Maffei Wegmann (KMW). Dispozitivele destinate Ucrainei provin din inventarele armatei germane, Bundeswehr, după ce vor trece printr-un proces de mentenanță, a declarat ministrul Apărării Christine Lambrecht la începutul lunii mai.

Obuzierele autopropulsate promise Ucrainei sunt tunuri de tip Howitzer, modelul Panzerhaubitze 2000, fiind considerate cele mai puternice și eficiente sisteme de artilerie aflate în prezent în dotarea armatei germane. Aceste sisteme de artilerie pot lovi ținte aflate până la 40 de kilometri.

La sfârșitul lunii aprilie, Parlamentul german a aprobat o rezoluție pentru livrarea de armament greu Ucrainei, decizie considerată o schimbare majoră a politicii Berlinului referitoare la exporturile de armament unei țări aflate în război. Ajutorul militar va include și 50 de sisteme antiaeriene mobile Gepard.

Ucraina mizează mult pe ajutorul occidental în ceea ce privește artileria grea

În ultimul ajutor confirmat de președintele Biden, SUA urmează să mai doneze alte 18 tunuri M777 Ucrainei, la pachet cu circa alte 36.000 de obuze de 155mm.

La începutul lunii iunie, ministrul ucrainean al Apărării Oleksii Reznikov anunța că Kievul a făcut recepția obuzierelor autopropulsate poloneze „Krab” cu calibrul 155 mm, ceva mai grele decât tunurile autopropulsate „DANA”.

„Sunt bucuros să anunț că tunurile autopropulsate poloneze Krab sunt pregătite pentru misiuni de luptă pe front. După obuzierele M777 și FH70, tunurile autopropulsate Caesar și M109A3, acestea sunt al 5-lea tip de artilerie cu calibru 155 mm pe care am reușit să o atragem”, a afirmat el.

Recent, un consilier al președintelui ucrainean Zelenski a recunoscut că raportul de artilerie Ucraina/Rusia este de ordinul zece la unu. Un raport mai sumbru făcutde serviciile de informații occidentale și ucrainene spunea că militarii ruși au de 20 de ori mai multă artilerie și de 40 de ori mai multă muniție decât ucrainenii.

———–

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Vicepreședintele Comisiei Europene a descins la București: Jourova susține că a venit să pună la punct Curtea Constituțională | Interviu

Publicat

in

De

Vicepreşedinta Comisiei Europene (CE) pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, a declarat marţi, la Bucureşti, într-un interviu pentru AGERPRES, că nu poate face promisiuni, dar că i-ar plăcea cu adevărat ca executivul comunitar să pună capăt Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru România şi Bulgaria, care ocupă capacităţi ale Comisiei, şi să transfere evaluarea ţării noastre în raportul anual privind statul de drept pentru toate statele UE. Înaltul oficial european a spus că există un elan la nivel politic în România pentru adoptarea legilor care să răspundă problemelor incluse în rapoartele MCV şi că a văzut „declaraţii puternice” inclusiv din partea preşedintelui şi prim-ministrului.

În context ea a atras atenţia că noua structură care înlocuieşte Secţia specială pentru investigarea magistraţilor va fi monitorizată de Comisie, care vrea să vadă noua structură „făcându-şi treaba cum trebuie, fiind independentă, imparţială şi îndeplinindu-şi scopul”. De asemenea, a afirmat Vera Jourova, tentativele unor instituţii din România de a contesta primatul legii UE nu au reprezentat „o surpriză plăcută” şi a transmis că unul dintre obiectivele vizitei sale a fost să se asigure că există o recunoaştere clară a legii UE în legislaţia românească şi că judecătorii români, care sunt şi judecători europeni, trebuie să poată aplica legea UE fără teama că vor fi penalizaţi pentru asta.

Nu în ultimul rând, Vera Jourova a vorbit în interviul acordat AGERPRES despre problemele cu care se confruntă mass-media şi ce s-ar putea face pentru depăşirea lor şi a exprimat totala disponibilitate a Comisiei Europene de a continua sprijinul pentru Ucraina şi Republica Moldova în efectuarea reformelor necesare după ce ambele state au primit statutul de ţari candidate la aderare.

AGERPRES: Doamnă vicepreşedinte a Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, cum aţi rezuma aceste două zile în România, în care justiţia, refugiaţii ucraineni şi libertatea media au fost priorităţi pe agendă?

Vera Jourova: Am avut două zile foarte pline, fructuoase în România. Misiunea a început într-un centru de refugiaţi şi sunt profund impresionată de ceea ce românii şi poporul român fac pentru refugiaţi. De asemenea fac alte lucruri în legătură cu agresiunea rusă din Ucraina, creează culoare pentru transportul hranei şi toate măsurile legate de o apărare mai puternică. Sunt profund impresionată şi vreau să mulţumesc poporului român pentru că a adoptat o poziţie atât de puternică.

De asemenea, am întâlnit reprezentanţi cheie ai ţării, trebuie să menţionez mai întâi preşedintele ţării, prim-ministrul, ministrul justiţiei, ministrul afacerilor interne, am discutat cu figuri cheie reprezentând sistemul judiciar românesc şi parchetul, cu magistraţi şi alţi actori, am discutat cu reprezentanţii media pentru a înţelege şi situaţia de pe scena media. Zile fructuoase, a trebuit să „înghit” totul, să compar notiţele cu ceea ce aveam în materialele mele şi ce aveam de la oameni reali care aveau multe de spus despre situaţia din România şi voi continua cooperarea cu România în multe chestiuni diferite.

AGERPRES: Ce părere aveţi despre tentativele unor instituţii din România, cum ar fi Curtea Constituţională, de a contesta primatul legii UE?
Vera Jourova: Trebuie să spun că nu a fost o surpriză plăcută, a fost ceva ce nu ne aşteptam (să se întâmple) şi de aceea mă aflu aici să văd că există o recunoaştere clară a legii UE în legislaţia românească. Credem că judecătorii români, care sunt şi judecători europeni, trebuie să poată aplica legea UE fără teama că vor fi penalizaţi pentru asta. Şi am avut o oportunitatea de a avea o discuţie foarte bună cu preşedintele Curţii Constituţionale şi am discutat şi despre principiile de bază, despre primatul legii UE, am încercat să explic, ceea ce preşedintele bineînţeles se ştia deja, că primatul legii UE este unul dintre pilonii pe care este bazat statul de drept european. Deci am vrea să vedem că primatul legii UE este deplin recunoscut în România.

AGERPRES: Aţi vorbit într-un interviu recent despre posibilitatea unui ultim raport MCV pentru România. După întâlnirile avute în România credeţi că această perspectivă există cu adevărat? Ce ar implica ea?

Vera Jourova: Cred că există un elan politic acum. Pentru că am avut declaraţii puternice şi determinare din partea preşedintelui, prim-ministrului, ministrului justiţiei, altor figuri importante, că acum există elanul de a adopta legile care vor aborda chestiunile prezentate în raportul MCV care ne vor permite să încheiem mecanismul şi să transferăm evaluarea României în noua măsură sau instrument pe care îl avem, care este raportul privind statul de drept, o evaluare standard care acoperă toate statele membre UE. Cred că elanul există, există lucruri care trebuie făcute, nu pot face promisiuni, dar pot să fiu sinceră cu dumneavoastră: mi-ar plăcea cu adevărat să punem capăt mecanismului de raportare pentru că, printre altele, ocupă capacităţile Comisiei şi, pentru că avem acest nou instrument, am putea face acest pas de la MCV la raportul de evaluare privind statul de drept. Va depinde de România.

AGERPRES: Secţia specială pentru investigarea magistraţilor, una dintre solicitările Comisiei, a fost desfiinţată. Credeţi că structura care o va înlocui respectă exigenţele Comisiei?

Vera Jourova: Noua structura pentru investigarea judecătorilor şi procurorilor va fi deplin monitorizată din partea noastră. Pentru că într-adevăr am spus că secţia specială trebuie să fie desfiinţată dar acum vrem să vedem noua structură făcându-şi treaba cum trebuie, fiind independentă, imparţială şi îndeplinindu-şi scopul. Aşa că acest lucru va fi monitorizat de Comisie.

AGERPRES: Există alte lucruri în afară de desfiinţarea secţiei speciale care sunt esenţiale pentru încheierea MCV?

Vera Jourova: Ceea este foarte important este recunoaşterea primatului legii UE şi a faptului că ultimul cuvânt privind interpretarea legii UE este stabilită în Luxemburg, de Curtea Europeană de Justiţie (CJUE), iar deciziile Curţii Europene de Justiţie sunt obligatorii din punct de vedere legal, aşa că acest lucru este esenţial. De asemenea, vrem să vedem stabilizarea statutului magistraţilor, toate măsurile de siguranţă care le protejează independenţa, şi ce este relativ nou pentru mine după discuţiile mele de aici sunt multe chestiuni legate de lucruri practice, precum condiţii pentru activitatea judecătorilor şi procurorilor, stabilitatea, finanţarea, buna planificare a resurselor umane pentru sectorul judiciar. Am avut multe idei pe care le-am primit de la practicieni şi asta este foarte valoros.

AGERPRES: Există multe critici în media din România în privinţa unui pachet de propuneri de lege privind siguranţa naţională şi unele dintre aceste preocupări au ajuns probabil la Comisia Europeană. Sunteţi la curent cu această chestiune şi, dacă da, este ceva ce urmăriţi îndeaproape?

Vera Jourova: Eu personal nu mă ocup de legile privind siguranţa şi, ca un comentariu general, depinde de etapa în care se află legile. Comisia poate reacţiona la legile care au fost adoptate. Întotdeauna evaluăm dacă legea este în contradicţie cu legislaţia UE şi, în cazul în care este aşa, atunci putem lansa anumite proceduri.

AGERPRES: O altă chestiune importantă pe agenda vizitei dvs în România a fost libertatea media şi combaterea dezinformării. Aţi spune că România se confruntă cu regrese în materie de libertatea presei sau că mai degrabă există probleme care nu au fost abordate corespunzător până acum?

Vera Jourova: Văd probleme similare cu cele din alte state membre, în special în ceea ce priveşte slăbiciunea economică a mass-media. Şi cu cât mergem mai jos, la nivel regional şi local, cu atât mai mult observăm o adevărată luptă pentru supravieţuire din cauza dificultăţilor economice, aşa că văd probleme similare, vedem, de asemenea, probleme legate de posibila presiune politică asupra mass-media prin alocarea fondurilor publice.

Aşa că am primit o mulţime de sesizări aici, un lucru specific pentru România plecând de la scuze bazate pe GDPR, faptul că jurnaliştii nu ar trebui să aibă acces la anumite informaţii din cauza GDPR, este o chestiune specifică pentru România.

De aceea am decis să colectez aceste plângeri şi să cer Autorităţii pentru protecţia datelor din România să verifice situaţia şi să ia unele măsuri dacă sunt necesare. Aşa că i-am informat pe colegii dumneavoastră din mass-media că lucrăm la Legea privind libertatea presei, care ar trebui să fie un set de norme cu caracter juridic pentru toate statele membre. Aceasta ar trebui să protejeze mai bine sectorul media împotriva politizării, împotriva presiunilor financiare, împotriva finanţării netransparente şi a altor lucruri conexe, aşa că vom adopta această lege în septembrie şi cred că ar putea îmbunătăţi situaţia mass-media româneşti.

AGERPRES: Aş avea o ultimă întrebare în legătură cu Ucraina şi Republica Moldova, care au primit statutul de ţări candidate la ultimul Consiliu European. Vor trebui să efectueze multe reforme în zone cu care sunteţi familiarizată. Luaţi în considerare un mod de a lucra mai strâns cu cele două ţări pentru a le încuraja şi le ajuta pentru a face reformele necesare în justiţie şi aşa mai departe?

Vera Jourova: Într-adevăr, este ceva care era în desfăşurare încă dinainte de războiul din Ucraina. Am investit, de asemenea, unele fonduri în eforturile de reformă din Ucraina, eu însămi am fost implicată în discuţii cu organisme ucrainene şi vom continua sprijinul tehnic şi dialogul deschis pentru a ajuta Ucraina şi Moldova să îşi îndeplinească angajamentele care sunt acum enumerate în propunerea de candidatură la aderare.

Nu este uşor să ne imaginăm că Ucraina se va confrunta cu războiul, cu agresiunea şi, în acelaşi timp, va trebui să ia şi alte măsuri pentru a reforma sistemul judiciar, a combate corupţia înrădăcinată, spălarea banilor şi toate aceste lucruri, dar avem angajamente foarte puternice exprimate verbal de către colegii ucraineni că au început să lucreze, aşa că vom ajuta cât de mult putem.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend