Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Fost judecător CCR: ‘Problema Centrului de Interceptări al SRI este că el nu există din punct de vedere legal. Deci nu se prevede nicidecum că el își desfășoară o activitate și în domeniul judiciarului’

Publicat

in

Fostul judecător CCR, Daniel Morar, afirmă că Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor în domeniul securității naționale al SRI nu există din punct de vedere legal: ”CNIC, ca structură în cadrul SRI, funcționează de 20 de ani, în baza unei hotărâri CSAT clasificate și secrete. Controlul Înaltei Curți asupra CNIC-ului a fost declarat la rându-i neconstituțional”.

„Problema Centrului este că el nu există din punct de vedere legal. Și o să mă explic. Prima referință la Centrul Național de Interceptări a apărut în 2016 prin Ordonanța Prună. CNIC-ul, ca structură ca atare în cadrul SRI, funcționează ca atare de 20 de ani, din 2002. Însă el funcționează în baza unei hotărâri CSAT, adică hotărâri clasificate, secrete.

Care nu e lege.

Este act administrativ…

Da. Funcționează pe baza ordinelor și regulamentelor date de directorul SRI. Dar până și în cele 2 hotărâri – care sunt secrete – se precizează expres că acest Centru este Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor în domeniul securității naționale. Deci nu se prevede nicidecum că el își desfășoară o activitate și în domeniul judiciarului. Pentru că punerea în executare a unor mandate în dosarele penale ține de domeniul judiciarului și nu de securitatea națională.

Când în 2022, când s-a aprobat legea care a aprobat Ordonanța, Curtea a analizat acest aspect, a constatat că nu știm de acest Centru decât faptul că el există și că el face interceptările.

Toate…Da, adică mai mult decât le spuneau chiar actele secrete.

Și face asta de 20 de ani…”, a declarat fostul judecător CCR, Daniel Morar, la Aleph News.

Daniel Morar susține că judecătorii nu pot controla unități militare care funcționează pe hotărâri secrete și n-au delimitate atribuțiile și competențele. În plus, în unele state europene, astfel de centre de interceptări sunt autorități independente.

„Da (n.r. are probleme de legalitate), pentru că o instituție nu poate exista în ansamblul dreptului pozitiv prin simpla afirmare a existenței ei. O instituție nu poate exista prin faptul că spunem: CNIC-ul face interceptări. Noi trebuie să știm cine este CNIC, când s-a născut, ce atribuții are, ce structură organizatorică, ce competențe, cum îi poți contesta actele. Asta a cerut Curtea. Și aceasta a fost motivul pentru care Curtea a spus că Centrul Național de Interceptări trebuie reglementat.

Dincolo de asta, oricum controlul Înaltei Curți asupra CNIC-ului a fost declarat la rându-i neconstituțional. Dar chiar presupunând că ar exista un control asupra Centrului Național de Interceptări a Comunicațiilor – făcut de un magistrat, acești oameni, magistrații, nu pot să efectueze un control dacă nu știu structura, atribuțiile, competențele, date respectivei autorități, respectivei structuri de către lege, nu prin hotărâri secrete și clasificate. Hotărârile secrete și clasificate sunt accesibile unor persoane, persoanelor care au tangență în zona respectivă, dar în sfera judiciară nu se știe care sunt atribuțiile, care sunt competențele, cine lucrează acolo…

Î: Cum poate un judecător, chiar și de la ÎCCJ, să controleze o unitate militară?

E vorba de o unitate militară, este o structură care funcționează în cadrul Serviciului care este unitate militară. (…)

Există varianta ca aceste Centre de Interceptări să țină de sfera judiciară, există varianta să fie autoritate independentă. Pus sub control parlamentar, pentru că gestionează informații importante. Dar nicidecum într-un stat democratic, nu trebuie să fie la un serviciu de informații. La noi, nu reușim să facem pași înainte pe linia scoaterii acestor autorități de sub controlul serviciilor de informații. Ceea ce – trebuie să recunoaștem – vine în totală contradicție cu caracterul unui stat democratic și deschis”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

ACTUAL

Cum să gestionezi bugetul în jocul de poker

Publicat

in

De

Cei mai mulți oameni joacă poker pentru că este o activitate distractivă și relaxantă, dar totul devine și mai frumos atunci când câștigă. Iar un element cheie pentru a avea succes este gestionarea bugetului. Mai ales când joci poker perioade lungi, este foarte important să fii atent cum îți distribui bugetul.

Numărul celor care consideră că pokerul este un joc de abilități și tot mai puțin de noroc este în creștere continuă. Dacă norocul ar conta atât de mult în poker, nu am mai vedea la mesele finale de la turneele de top cam aceeași jucători de fiecare dată. 

Acest lucru arată însă că abilitățile și strategiile adoptate joacă un rol cheie, motiv pentru care studiul face parte din bagajul fiecărui jucător. Iar pe lângă abilități este foarte important să știi și cum să îți gestionezi bugetul. Poți avea noroc o dată sau de două ori să îți vină cărți foarte bune, dar pe termen lung vei avea nevoie de strategii și gestionarea bugetului.

În lumea celor pasionați de jocuri poker gestionarea bugetului este cunoscută mai degrabă sub denumirea de bankroll management. Acesta are ca scop protejarea jucătorului chiar și când acesta are zile mai proaste. Cu un bankroll management bun vei reuși să treci peste perioadele grele fără să suferi mari pierderi și să o iei de la capăt fără să fii afectat. Variațiile apar în jocul tuturor, dar diferența dintre un jucător bun și unul slab este că cel bun știe cum să le gestioneze și nu pierde foarte mult. Astfel, cei care fac parte din această categorie știu să își împartă bugetul în așa fel încât eventualele pierderi să nu îi ducă la faliment.

Ce este un bankroll management bun?

Specialiștii discută intens despre un bankroll management bun și astfel s-au făcut mai multe studii pentru a afla care este suma pe care e recomandat să o ai în cont atunci când începi o sesiune. Părerea generală este că e indicat să ai în cont la un joc cash o sumă de 20 de ori mai mare decât buy-in-ul. Spre exemplu, dacă buy-in-ul maxim este de 20 de dolari, iar blind-urile sunt de 0,1/0/2%, suma de care ai avea nevoie ar fi de 400 de dolari. 

Cât privește turneele, specialiștii recomandă să intri la unele la care îți permiți cel puțin 40 de buy-in-uri. În așa fel, eventualele zile proaste nu îți vor afecta prea tare bugetul și vei putea să o iei de la capăt.

De asemenea, nu uita că trebuie să fii lucid mereu când joci, să privești pokerul ca o activitate distractivă și să nu țintești în mod deosebit câștigurile financiare. Iar jocul la recuperare este o mare greșeală, din moment ce inclusiv marii jucători acceptă zilele mai proaste.

Sfaturile lui Daniel Negreanu despre bankroll management

Unul dintre cei mai mari jucători din istorie, Daniel Negreanu, are părinți români, dar reprezintă Canada. În ultima perioadă, el le-a oferit mai multe sfaturi celor pasionați de poker, în care a încercat să îi ajute să își ridice nivelul. Iar câteva sfaturi au vizat inclusiv gestionarea bugetului.

Cel mai important sfat oferit de Negreanu a fost ca nimeni să nu joace mai mult decât își poate permite să piardă. De asemenea, Negreanu a afirmat că inclusiv cei mai buni jucători trec prin momente proaste, astfel că e important să fii pregătit moral chiar și pentru perioade în care nu vei reuși să câștigi.

„Întotdeauna trebuie să te pregătești și de perioade în care nu faci bani deloc. Vei trece prin perioade în care teoretic vei avea 80% șanse de câștig și vei face acest lucru. Dar va trebui să te pregătești și pentru cele 20%, când vei pierde, nu? Vorbim despre variație, care e inerentă. Dacă nu reușești să treci peste ea, probabil că drumul tău ca jucător profesionist de poker nu va funcționa. Pentru că toată lumea trece prin momente proaste și nu vei fi primul care a pierdut de trei ori la rând, ni se întâmplă tuturor. Îți afectează încrederea, îți afectează bankroll-ul. Dar, cel mai important, îți poate afecta viața, dacă nu ești pregătit pentru asta”, a afirmat Daniel Negreanu.

El a oferit un exemplu concret din trecut, în care a mers la cazinoul Bellagio din Las Vegas și s-a așezat, cu 30 de mii de dolari, la o masă la care limitele erau 1.500$/3.000$. El a afirmat că aceasta a fost o decizie proastă pe care a luat-o. „E o lecție pe care am învățat-o și prin care nu trebuie să treceți. Când m-am așezat acolo, mă gândeam că am 95% șanse să câștig, dar o serie mică proastă te scoate de pe traiectorie”, a completat Negreanu.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: Nu vom scăpa prea curând de dosarul cu șină

Publicat

in

De

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a transmis sâmbătă la postul de televiziune Digi24, că în România nu vom scăpa prea curând de dosarul cu şină, scrie news.ro

Întrebat sâmbătă, la Digi24, dacă semnează documente pe hârtie, la Ministerul Digitalizării, Sebastian Burduja a explicat că face acest lucru zilnic.

”Munţi (de documente de hârtie am semnat – n.r.). În fiecare dimineaţă aşa îmi încep ziua. Intru în acest minister şi găsesc vrafuri de documente pe care le semnez. Am semnat şi electronic, am semnat şi contractul de implementare al cloud-ului guvernamental, l-am semnat electronic, dar când vine vorba de fluxurile de documente, ministerul nu are în acest moment o platformă care să gestioneze acest flux de documente. Am pus această problemă din prima zi, cum să fii în Ministerul Digitalizării şi să plimbi hârtii toată ziua?”, a declarat Burduja.

Ministrul Digitalizării a precizat că pe termen scurt va fi pusă la dispoziţie o platformă de gestionare a documentelor.

”Trebuie făcută o platformă de gestiune a acestor documente, trasabilă, cu număr, zile la fiecare direcţie în parte. Ministerul are o soluţie destul de primitivă, pe termen scurt ne vom strădui să o punem în practică. Mi-am propus de la 1 august să o operaţionalizăm. Anterior mi-am propus şi 1 iulie. Dar problema în sine nu este doar voinţa unui ministru sau voinţa altuia, ci disponibilitatea funcţionarului public de a lucra online şi de a semna electronic aceste documente”, a subliniat Burduja.

Acesta a adăugat că nu ne vom scăpa prea curând de dosarul cu şină.

”Primesc zilnic această întrebare, când scăpăm de dosarul cu şină? Se va întâmpla lucrul acesta în ani de zile, nu se va întâmpla de azi pe mâine. Pentru cloud-ul guvernamental, migrarea a 30 de instituţii publice de nivel central, la finalul anului 2026 trebuie făcut, asta este ţinta asumată în PNRR”, a declarat Sebastian Burduja, conform news.ro

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend