Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Florin Cîțu anunță că statul ar putea plăti la iarnă o parte din factura la energie a românilor: “Sunt bani”

Publicat

in

Statul ar putea suporta o parte din factura la energie electrică a românilor cu venituri medii în această iarnă, în care există riscul unor creșteri de prețuri. Aceasta este una dintre soluțiile anunțate, joi seară, de premierul Florin Cîțu, la pachet cu una pe termen lung, respectiv legea consumatorului vulnerabil.

„Este un risc real să avem o creștere a prețurilor la iarnă”, a spus Cîțu, la TVR.

Prima soluție, a precizat el, este grăbirea adoptării legii consumatorului vulnerabil, care să se aplice începând din ianuarie 2022.

A doua, care ar fi valabilă doar pentru această iarnă este „să compensăm o parte din factură de la bugetul de stat”, a adăugat Cîțu. Pentru această compensare se va ține cont de o „limită a venitului” consumatorului, a spus el.

Premierul a susținut că pentru această măsură sunt bani la buget.

“Pentru termen mediu şi lung soluţiile sunt investiţiile. Nu există altă soluţie. Dacă vrem să rezolvăm problema producţiei de energie şi să nu avem aceste fluctuaţii ale pieţei ai nevoie de o capacitate de producţie internă mai mare. (…) În plus, trebuie să creştem şi conectivitatea, pentru că şi aici ajută, sunt ţări în UE care au energie, la un moment dat, mai ieftină şi putem să importăm de acolo mai ieftin”, a mai spus Florin Cîţu.

Florin Cîțu a avut joi o întâlnire la Palatul Victoria pe tema creșterii facturilor la energia electrică, printre invitați fiind și reprezentanți ai Consiliului Concurenței. “Am chemat Consiliul Concurenței pentru că este o diferență foarte mare de la liberalizare, deci piață liberă, la piață concurențială și vreau să mă asigur că în România îndeplinim și condițiile unei piețe concurențiale. Pentru că până la urmă piață liberă înseamnă un lucru, dar doar dacă ai piață concurențială prețurile pot să și scadă.”, a declarat premierul.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Guvernul francez a ordonat companiei de utilități EdF să vândă rivalilor mai multă electricitate la un preţ fix, pentru a contracara creşterea preţurilor

Publicat

in

De

Preţurile mari la energie lovesc economia europeană ca un tren de marfă iar Franţa tocmai şi-a aruncat cel mai mare producător de electricitate în faţa trenului, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres. Guvernul de la Paris a ordonat joi companiei de utilităţi Electricite de France SA, la care statul francez este acţionar majoritar, să vândă rivalilor o cantitate mai mare de electricitate la un preţ fix, în ideea de a micşora facturile pentru consumatorii finali. EDF, cel mai mare producător european de energie nucleară, a avertizat că această mişcare va costa compania până la 8,4 miliarde de euro şi în consecinţă a abandonat estimările de profit pentru 2022.

Nu este o surpriză că într-o perioadă de criză Franţa se bazează pe EDF, companie controlată în proporţie de 80% de guvernul francez. De mai multe decenii EDF este principalul furnizor de electricitate din Franţa şi parcul său de reactoare permite aprovizionarea gospodăriilor şi firmelor francez cu energie ieftină şi curată, precum şi să exporte electricitate în ţările vecine.

Însă povara suplimentară pusă pe umerii EDF vine într-un moment în care compania trece printr-o perioadă dificilă. EDF se confruntă cu probleme de mentenanţă costisitoare la centralele sale vechi şi în paralel trebui să investească semnificativ în noi reactoare care să ajute Franţa să îşi menţină aprovizionarea cu energie cu emisii reduse de carbon în următoarele decenii.

Guvernul francez a decis că “trebuie să îi protejeze pe consumatori şi acest lucru va fi făcut pe seama EDF”, susţine Xavier Regnard, analist la Bryan, Garnier & Co.

Analiştii au avertizat că EDF nu este suficient de solidă pentru a face faţă loviturii financiare provocate de noul mandat al guvernului de la Paris. Vineri, acţionarii minoritari de la EDF s-au grăbit să îşi vândă participaţiile, astfel că acţiunile companiei de utilităţi au înregistrat o cădere de până la 25%.

EDF a informat că deocamdată nu poate estima cu exactitate impactul financiar al deciziei guvernului. Pentru că firma vinde în avans cea mai mare parte a energiei electrice produse, în lunile următoarea EDF va trebui să cumpere electricitate de pe piaţă, la preţuri mai mari. Deficitul va fi agravat de faptul că mai multe din reactoarele EDF vor fi închise pentru o perioadă mai mare de timp decât de obicei pentru reparaţii.

Într-un comunicat de presă publicat joi, EDF a anunţat că “va lua în considerare măsuri adecvate pentru consolidarea situaţiei financiare şi orice măsuri pentru a-şi proteja interesele”. În 2017, EDF a vândut noi acţiuni în valoare de patru miliarde de euro pentru a-şi consolida finanţele, după ce preţurile la electricitate au scăzut foarte mult. Atunci cea mai mare parte a noilor fonduri au venit de la statul francez, care în prezent deţine 84% din acţiunile companiei de utilităţi, dar investitorii minoritari au contribuit şi ei.

Cel mai probabil EDF va fi nevoită, încă odată, să strângă noi fonduri, susţine Vincent Ayral, analist la Vincent Ayral, care adaugă însă că cel mai probabil investitorii vor evita pentru moment titlurile EDF. Având în vedere că preţurile la gaze naturale şi energie electrică vor rămâne la un nivel ridicat în perioada următoare, iar preşedintele Emmanuel Macron va avea nevoie de votul alegătorilor la alegerile prezidenţiale din aprilie, compania franceză de utilităţi EDF nu se va bucura de o pauză în perioada următoare.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Sorin Cîmpeanu: În mediul rural, unul din patru copii renunţă înainte de a termina gimnaziul / Sunt studenţi care încheie al doilea an universitar şi nu au văzut cum arată un amfiteatru

Publicat

in

De

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, afirmă că este îngrijorătoare situaţia abandonului şcolar în România, iar cifrele erau grave înainte de pandemie, scrie news.ro. În 2020, unul din patru copii din mediul rural renunţa la şcoală înainte de a termina gimnaziul. ”Pandemia a amplificat aceste cifre”, afirmă ministrul, care precizează că şi la studenţi situaţia este gravă. ”Sunt studenţi care încheie al doilea an universitar şi nu au văzut cum arată un amfiteatru”, a mai declarat Cîmpeanu.

”Există o creştere îngrijorătoare a abandonului şcolar (…) Am ajuns la 15,3 la sută, în 2019 şi am crescut în 2020 la 15,6 la sută. La sate, procentul e de 26 la sută, din păcate. Acestea sunt datele din 2020. Privesc cu mare îngrijorare către INS (…) România şi-a asumat o ţintă de reducere de 11,3 la sută. Nu numai că am ratat această ţintă, dar pandemia a amplificat aceste cifre. Erau, într-adevăr, 15,6 la sută medie naţională, sub media europeană, sub ţinta asumată, în mediul urban. Dar în mediul rural abandon de 25-26 la sută înseamnă că unul din patru elevi, în 2020 părăseau sistemul de învăţământ înainte de a încheia măcar nivelul gimnazial”, a declarat, duminică, Sorin Cîmpeanu, a Prima TV.

Ministrul a precizat că este un record ”trist” pentru abandonul şcolar.

”Este un record absolut, trist pentru abandon şcolar. Atunci când vom avea cifrele pentru anul 2021 mă tem că ele vor fi încă şi mai grave. Toate aceste efecte sunt efecte asupra sistemului de educaţie, generat de pandemie. Este vorba de efecte negative care s-au suprapus peste problemele cronice deja existente în sistemul de învăţământ din România. Asta este starea de fapt extrem de gravă, de îngrijorătoare.

Efectele sunt resimţite deja, sunt resimţite şi în economie şi în educaţie. Gândiţi-vă că sunt studenţi care încheie cel de-al doilea an universitar şi care nu au văzut cum arată un amfiteatru, nu au putut să participe cu adevărat la partea de lucrări practice, nu şi-au cunoscut colegii. Sunt deja efecte majore, iar acestea vor fi multiplicate. Nu are rost să conştientizăm aceste lucruri pentru a putea răspunde cât mai bine”, a mai afirmat ministrul Educaţiei.

Întrebat ce face statul pentru reducerea abandonului şcolar, Sorin Cîmpeanu a declarat că statul e dator să facă mai multe lucruri pe termen mediu şi lung.

”Statul e dator să facă foarte multe lucruri în acest sens, lucruri care pot fi rezolvate pe termen mediu şi lung pentru că în educaţie efectele se pot vedea doar pe termen mediu şi lung. Este cel mai înerţial sistem public din orice stat, cel mai mare şi cel mai inerţial. Acţiunile trebuie să fie ţintite şi eficiente pe fiecare dintre probleme”, a mai declarat ministrul.

Acesta a precizat că a fost adoptat, la finalul lunii decembrie, un program naţional cu privire la abandonul şcolar.

Au fost identificate 3.235 şcoli cu vulnerabilitate crescută privind abandonul şcolar.

”Desigur, cele mai multe sunt din mediul rural, acolo unde abandonul este de cinci ori mai mare decât în mediul urban. Această listă va fi completată. Vom ajunge, probabil la finalul acestei luni, la 4.000 de şcoli, estimez. Din aceste 4.000 de şcoli, aplicând o grilă care cuprinde o serie de parametri obiectivi pentru a identifica cele mai vulnerabile 2.500 de şcoli din cele estimez 4.000 care îşi vor declara dorinţa de intrare în program, care să fie finanţate cu granturi de până la 200.000 de euro per şcoală”, a precizat Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educaţiei a mai afirmat că şcolile intrate în acest program ar putea primi 2.000 de euro pentru fiecare elev.

”Dacă ne gândim că sunt şcoli cu până la 120 de elevi, pentru că asta este dimensiunea acelor şcoli care sunt cu cea mai mare vulnerabilitate, 200.000 de euro înseamnă o intervenţie de circa 2000 de euro per elev. Mai important este că am insistat, dincolo de programe dedicate de meditaţii, de recuperare a cursurilor, sunt eligibile fonduri pentru plata consilierilor şcolari. În aceste comunităţi este important să fie eligibile şi fonduri pentru plata mediatorilor şcolari, aceia care asigură medierea între şcoală şi familie, care de multe ori nu înţelege prea bine importanţa şcolii. Sunt eligibile cheltuieli pentru tabere şi excursii. Poate nu e important pentru mulţi dintre copii, dar pentru acei copii din acele şcoli înseamnă o şansă unică să vadă marea, spre exemplu. Sunt eligibile cheltuieli cu echipamente sportive, cu echipamente IT şi inclusiv indemnizaţii de sprijin, un al şaptelea tip de bursă. În paralel, este important să asigurăm o masă în aceste şcoli. În multe familii o masă face diferenţa între a-i trimite şi a nu-i trimite la şcoală”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend