Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Fiscalitatea în 2022 : între bune intenții, incertitudini, măsuri restrictive și speranțe

Publicat

in

​Iată că nici anul 2021 nu a făcut excepție de la cutuma nefericită, dar constantă a ultimilor ani, privind promovarea unor modificări ale legislației fiscale în a doua jumătate a lunii decembrie. Am crezut inițial că actele normative publicate în Monitorul Oficial în data de 31 august 2021, privind atât modificarea codului de procedură fiscală (prin OG nr. 11 / 2021), cât și a codului fiscal (prin OG nr. 8 / 2021), vor fi suficiente în materie fiscală.

Alte reglementări însă, au introdus noi obligații fiscale declarative pentru contribuabili, care, implicit, vor atrage resurse consistente (materiale și umane) din partea acestora

Unele dintre măsurile reglementate prin cele două acte normative sunt salutare și foarte utile la nivelul mediului de afaceri – aplicarea mecanismului de rambursare TVA cu control ulterior ca și regulă generală și permanentă, permanentizarea aplicării metodei de eșalonare la plată prin procedură simplificată (în vigoare deja de la 01 octombrie 2021) sau modificarea regimului fiscal al ajustărilor pentru deprecierea creanțelor neîncasate (prin creșterea procentului de deductibilitate fiscală de la 30% la 50%, începând cu data de 01 ianuarie 2022, în raport de creanțele neîncasate și care înregistrează mai mult de 270 de zile de la scadență).

Am sperat că noii guvernanți vor fi „mai puțin creativi” în materie fiscală și că vor merge pe ideea unui sistem fiscal predictibil, structurat logic și cursiv

Alte reglementări însă, au introdus noi obligații fiscale declarative pentru contribuabili, care, implicit, vor atrage resurse consistente (materiale și umane) din partea acestora – exemplu cel mai elocvent fiind obligația de întocmire și de transmitere către fisc a Declarației informative D 406 fișier standard de control fiscal SAF-T (începând cu luna ianuarie 2022, doar pentru marii contribuabili, care au avut această calitate și în anul 2021, conform prevederilor, procedurilor și termenelor reglementate prin Ordinul ANAF nr. 1783 / 2021).

Și asta în condițiile în care, în urmă cu un an, au intrat în vigoare și obligațiile fiscale de raportare introduse prin DAC 6.

Am sperat că noii guvernanți vor fi „mai puțin creativi” în materie fiscală și că vor merge pe ideea unui sistem fiscal predictibil, structurat logic și cursiv. Iată însă că recent a apărut și OUG nr. 130 / 2021, un act normativ foarte vast, care cuprinde o multitudine de reglementări în domeniul fiscal, al relațiilor de muncă, al salarizării bugetarilor etc. o înșiruire parcă aleatorie de texte de lege (chiar dacă unele dintre ele foarte corecte, privite strict individual), dispersate în interiorul legislației fiscale, dar – din păcate – fără a fi parte integrantă a unei noi optici fiscale de ansamblu, în opinia mea.

Acest act normativ vine cu câteva reglementări salutare pentru mediul de afaceri, dintre care le aș preciza, cu titlu exemplificativ, pe următoarele:

  • creșterea plafonului valoric de la 150 lei la 300 lei / destinație reglementată / persoană în drept pentru cadourile în bani și natură, inclusiv tichete cadou, acordate în baza art.76 alin.(4) lit. a cod fiscal
  • prelungirea termenului limită pentru aplicarea amnistiei fiscale reglementate inițial prin OUG nr. 69 / 2020, respectiv de la data de 31 ianuarie 2022 la data de 30 iunie 2022

Pe de altă parte, actul normativ a introdus, ca element de noutate, limitarea la maximum 24 de luni a perioadei de timp în care un salariat poate fi remunerat cu salariul minim brut, dar baza de referință pentru aplicarea acestei măsuri a fost atât de imprecis delimitată încât a fost nevoie (după numai câteva zile) de un alt act normativ (respectiv, OUG nr. 142 / 2021), care să reglementeze explicit și punctual modalitatea de calcul a termenului de referință incident în cauză.

De menționat însă că principala noutate cu care vine OUG nr. 142 / 2021 este prelungirea perioadei de valabilitate a programului IMM Invest, în sensul că termenul limită până la care se selectează beneficiarii și se emit acordurile de finanțare devine data de 30 iunie 2022 (în loc de data de 31 decembrie 2021), iar termenul limită până la care se poate efectua plata grantului devine 30 iunie 2023.

De asemenea, OUG nr. 130 / 2021 introduce și două măsuri cu scopul combaterii și limitării evaziunii fiscale, respectiv:

  • facturarea electronică în sistemul e-Factura în relația dintre firme (B2B), care va deveni operațională opțional de la 01 aprilie 2022 și obligatoriu de la 01 iulie 2022, aplicabilă însă în cazul produselor cu risc fiscal ridicat, dar indiferent dacă destinatarul este înregistrat sau nu în registrul RO e-Factura.
  • monitorizarea de către fisc a transportului de bunuri pe teritoriul național prin sistemul e-Transport.

Problema care apare este că aceste măsuri nu pot fi operaționalizate efectiv în practică decât ulterior emiterii actelor subsecvente în cauză – respectiv, Ordinul ANAF privind lista produselor care se încadrează la risc fiscal ridicat și Ordinul MFP pentru implementarea sistemului e-Transport – acte care, teoretic, urmează a fi emise ulterior, în termen de 30 de zile de la publicarea OUG nr. 131 în Monitorul Oficial (respectiv, până în data de 17 ianuarie 2022), iar contribuabilul trebuie să stea să urmărească și să verifice publicarea acestora in Monitorul Oficial.

Actul normativ introduce și o cota redusă de TVA de 5%, ca și excepție de la regula generală și cu aplicabilitate limitată, respectiv la livrarea către persoane fizice de locuințe sociale cu suprafața utilă de maxim 120 mp, dacă valoarea acestora este cuprinsă în intervalul valoric de 450.000 lei – 700.000 lei, fără TVA, dar doar pentru o singură astfel de locuință vândută către persoane fizice. Urmează să vedem când și sub ce formă va apărea și va opera efectiv acel registru special al achizițiilor de locuințe vândute cu cota de TVA de 5%.

Pe ultima sută de metri a anului 2021, a fost modificat și regimul fiscal aplicabil sponsorizărilor și actelor de mecenat efectuate începând cu luna ianuarie 2022

Dacă adăugăm și termenele diferite prevăzute pentru intrarea în vigoare a reglementărilor regăsite în cuprinsul OUG nr. 130 / 2021 – mă refer, spre exemplu, la data de 01 martie 2022, prevăzută pentru intrarea în vigoare a asimilării faptei de neplată a obligațiilor fiscale aferente drepturilor salariale ca și fapta de evaziune fiscală – alături de toate aceste interpretabilități, incertitudini și excepții, aspectele benefice și utile cu care vine actul normativ sunt oarecum puse în antiteză cu imaginea unui referențial normativ care apare ca fiind destul de greu de urmărit pentru aplicarea sa conformă și unitară.

Pe ultima sută de metri a anului 2021, a fost modificat și regimul fiscal aplicabil sponsorizărilor și actelor de mecenat efectuate începând cu luna ianuarie 2022, care astfel devine restrictiv la nivelul reportărilor în următoarele exerciții financiare, conform reglementărilor aduse prin Legea nr. 322 din 2021 și publicată în Monitorul Oficial în data de 30 decembrie 2021.

Tot la capitolul măsuri restrictive, în raport cu reglementările fiscale existente anterior, aș include și noul regim fiscal al tichetelor cadou, reglementat, de asemenea, prin OUG nr. 130 / 2021. Astfel, începând chiar cu luna decembrie 2021, tichetele cadou pot fi acordate exclusiv propriilor salariați și se interzice acordarea acestora și terților.

De asemenea, prin modificarea adusă art. 142 lit. r) din Codul fiscal, tichetele cadou au fost excluse de la scutirea la asigurările sociale obligatorii; personal, înteleg că acestea vor fi asimilate drepturilor de natură salarială- urmând a fi impozitate nu doar cu impozitul pe venit, ci supuse și contribuțiilor sociale obligatorii – inclusiv în situația în care sunt acordate propriilor salariați cu titlu de destinație socială, dar în alte ocazii și peste plafonul valoric prevăzut la art.76 alin.(4) lit.a cod fiscal.

Partea bună este creșterea plafonului valoric de la 150 lei la 300 lei / destinație reglementată / persoană în drept pentru cadourile în bani și natură, inclusiv tichete cadou, acordate exclusiv în condițiile prevăzute la art.76 alin.(4) lit. a cod fiscal, așa cum am precizat și anterior. Practic, sunt aduse modificări ale art.76 alin.(4) lit.a cod fiscal doar la nivelul plafonului valoric neimpozabil, care crește astfel de la limita de 150 lei la cea de 300 lei, fără a interveni alte modificări la nivelul persoanelor în drept să beneficieze de aceste avantaje materiale sau la nivelul destinațiilor / evenimentelor cu ocazia cărora acestea pot fi acordate, măsura urmând a se aplica începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2022.

Sper ca anul 2022 să nu aducă – sub umbrela eternului slogan “Toleranță zero la evaziunea fiscală” – acțiuni în forță ale organelor fiscale, guvernate de “legea forței” și nu de “forța legii”

Pe de altă parte însă, să ne reamintim și faptul că anul 2022 aduce posibilitatea implementării efective în practica fiscală a două măsuri fiscale de un real ajutor pentru mediul de afaceri: reducerea impozitului pe profit datorat în raport de nivelul capitalurilor proprii (conform procentelor, termenelor și procedurilor cuprinse în OUG nr. 153 / 2020) și grupul fiscal și sistemul de consolidare fiscală la nivelul impozitului pe profit (măsură oficializată, de principiu, prin reglementările aduse de Legea nr. 296 / 2020, deși procedura efectivă de constituire și, ulterior, de funcționare a grupului, precum și formularele necesare în acest sens au fost aprobate după mai bine de șapte luni, respectiv prin Ordinul ANAF nr. 1191, publicat în Monitorul Oficial din data de 06 august 2021).

Pe parcursul anilor 2020 și 2021 am asistat la numeroase acte normative cu impact în domeniul fiscal. Foarte multe, dese, care – deși au avut la bază rațiuni oneste de sprijin la nivelul mediului de afaceri – au semănat parcă cu piesele unui joc de puzzle, care au condus (în unele cazuri) la incertitudini și, implicit, la dificultăți în asimilarea lor unitară în practică fiscală de zi cu zi.

Știu deja “argumentul suprem: nu se pot face toate deodată”. Pe undeva, corect și plauzibil. Sunt de acord și cu faptul că în fiscalitate nu există soluții perfecte, care să mulțumească pe toată lumea. Dar autoritatea publică trebuie să urmărească crearea unui cadru normativ stabil, transparent, ușor de înțeles și de aplicat, în măsură să asigure premisele unui parteneriat real și onest cu contribuabilii.

Apariția „intempestivă” a unor noi reguli fiscale denotă o incoerență în structurarea legislației fiscale și, implicit, poate crea un sentiment de insecuritate la adresa contribuabililor. Frustrarea pentru un contribuabil este maximă când își dorește să fie corect, dar nu are certitudinea impunerii și atunci când mereu există un “dacă”…Cu atât mai mult dacă marja de interpretabilitate a legislației fiscale (cu toate elementele sale care o compun) poate transforma chiar și un contribuabil onest și de bună-credință într-o victimă potențială…

Sper astfel ca anul 2022 să nu aducă – sub umbrela eternului slogan “Toleranță zero la evaziunea fiscală” – acțiuni în forță ale organelor fiscale, guvernate de “legea forței” și nu de “forța legii”, care să stabilească discreționar și abuziv debite suplimentare de plată în sarcina contribuabililor și care, pe fond, să nu reprezinte altceva decât o creștere mascată (dar distribuită neuniform și arbitrar) a sarcinii fiscale. Și, de asemenea, sper ca în anul 2022 să auzim tot mai rar celebra replică „dacă nu vă convine, contestați”, pentru că drepturile și obligațiile sunt corelative, de ambele părți, iar pentru un dialog și un parteneriat corect și onest trebuie să ai decența să asculți și să analizezi argumentele celui din fața ta, indiferent de care parte a baricadei te afli.

Desigur, acest articol reprezintă doar opinia mea personală, conform propriei înțelegeri a textelor de lege, cititorii urmând să analizeze și să evalueze cele expuse în baza propriilor lor raționamente.

N.Red: Dragoș Pătroi este consultant fiscal

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Reziduurile de pesticide pe fructele vândute în UE sunt în creștere (ONG-uri)

Publicat

in

De

Reziduurile de pesticide chimice de pe fructele cultivate în Uniunea Europeană au crescut între 2011 și 2019, deși statele membre ar fi trebuit să limiteze utilizarea acestora în favoarea unor produse alternative, potrivit unui studiu al ONG-ului PAN Europe publicat marți și citat de AFP.

Piata de fructeFoto: Wikipedia

Studiul, bazat pe analiza a aproximativ 97.000 de fructe proaspete (piersici, căpșuni, cireșe, mere etc.), precizează că aproape una din trei mostre (29%) a fost contaminată cu urme de pesticide chimice, față de 18% în 2011.

Cu toate acestea, din 2011, amintește acest ONG specializat, statele membre ar trebui să încurajeze produsele alternative pentru a limita pe cât posibil utilizarea acestor pesticide de sinteză – erbicide, fungicide, insecticide – considerate cele mai riscante și a căror autorizare este reglementată mai strict în UE.

La nivel național, această autorizație trebuie să facă obiectul unei evaluări comparative cu produsele de substituție, se reamintește.

Rezultatele studiului aruncă o umbră asupra ambiției Bruxelles-ului din 2020 de a reduce la jumătate utilizarea celor mai periculoase pesticide până în 2030.

„Dacă nu există măsuri ferme, nu vedem cum ar putea fi respectat acest obiectiv”, a declarat pentru AFP Salomé Roynel, de la PAN Europe, reamintind că Comisia are puterea de a chema la ordine țările „care nu reușesc să facă față acestui subiect”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Lucian Bode, despre vizele pentru SUA: Rata de respingere trebuie să scadă de la 10% la 3% / Publicul trebuie educat

Publicat

in

De

Ministrul de Interne, Lucian Bode, afirmă că, din discuţiile cu oficialii americani pe tema vizelor pentru românii care vor să călătorească în SUA, s-a desprins necesitatea demarării unei campanii de educare a publicului român care să descurajeze prezentarea unor cereri de viză neconforme. Rata mare de respingere a cererilor face ca românii să nu poată încă circula fără vize, potrivit News.ro.

Lucian BodeFoto: Arhiva personala

Lucian Bode a explicat, luni seară, la Digi 24, că este necesar ca partenerii americani să pună la dispoziţia României o analiză detaliată a motivelor pentru care se refuză vizele românilor.

”Discuţiile pe care le-am avut cu Alejandro Majorcas (senator SUA – n.r.) şi angajamentul de a sprijini România în a evolua în acest demers, a vizat următoarele lucruri: că trebuie să primim de la partenerii americani, să ne pună la dispoziţiem o analiză detaliată a motivelor de refuz, să vedem pentru ce sunt refuzaţi cei aproximativ 10 la sută dintre românii care aplică pentru viză. De asemenea, să vedem care sunt categoriile demografice susceptibile de refuz şi periodic să facem o statistică”, a declarat Bode.

Ministrul de Interne a adăugat că România îşi propune să scadă rata de respingere a dosarelor de viză pentru SUA, de la 10 la 3 la sută.

”Eu cred că avem obligaţia să venim să spunem, ca Guvern, în următorii 2-3 ani de zile, România îşi propune să scadă această rată de la 10 la sută, cât este media ultimilor 8 ani, la 3 la sută, cât este obligaţie”, a declarat Bode.

Lucian Bode a precizat că este necesară o campanie de informare.

”Să venim cu campanii de educare a publicului român care să descurajeze prezentarea unor cereri de viză neconforme. O chestiune care mi s-a părut şi mie şi oficialului american în neregulă: dacă din 3.000, să spunem 1.000 depun cereri, dar nu le finalizează, din diferite motive: renunţă sau li se pare foarte complicat. De exemplu, 1.000 de cereri sunt considerate respinse, se contabilizează la procentul de refuz, ceea ce nu cred că este în regulă. Avem nu ştiu câţi cetăţeni cu dublă cetăţenie care aleg să depună cererea în România, chiar dacă au cetăţenia în Italia, Spania şi aşa mai departe. Acesta este planul, eu o să îl prezint ministrului Afacerilor Externe”, a declarat Lucian Bode.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend