Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), sesizată în procedură de urgenţă, a cerut joi Moscovei să nu execute doi soldaţi britanici condamnaţi la moarte de autorităţile separatiste proruse pentru că au luptat alături de armata ucraineană la Mariupol, potrivit AFP și Agerpres.

Shaun Pinner, unul dintre soldatii britanici capturati la MariupolFoto: Captura video

CEDO a transmis deja Moscovei o solicitare similară pentru un soldat marocan la 16 iunie. Conform autorităţilor ruse, cei trei bărbaţi, marocanul Brahim Saadoun şi cei doi britanici, s-au predat şi au fost făcuţi prizonieri în regiunea Mariupol alături de circa o mie de soldaţi ucraineni la mijlocul lunii aprilie.

Ei au fost condamnaţi la moarte la 9 iunie de Curtea Supremă a autoproclamatei Republici Populare Doneţk.

Cererea transmisă joi de CEDO, organismul judiciar al Consiliului Europei, vizează doi cetăţeni britanici, Shaun Pinner şi Aiden Aslin, născuţi în 1973, respectiv 1994, care s-au căsătorit sau sunt într-o relaţie cu cetăţeni ucraineni şi „consideră Ucraina drept casa lor”. S-au alăturat armatei ucrainene în 2018 şi au fost desfăşuraţi în regiunea Mariupol la începutul conflictului.

CEDO „a transmis în special guvernului Federaţiei Ruse ca, pe baza prevederilor Articolului 39 al Curţii, să se asigure că pedeapsa cu moartea pronunţată împotriva inculpaţilor nu este aplicată, să garanteze că toate condiţiile lor de detenţie sunt corespunzătoare şi să le ofere toată asistenţa medicală necesară”, a precizat Curtea, cu sediul la Strasbourg.

Articolul 39 de regulamentul CEDO îi permite acestei instanţe să dispună „măsuri provizorii” cât timp reclamanţii sunt expuşi la „un risc real de daune ireparabile”. CEDO insistă asupra faptului că Rusia este în continuare obligată să îşi respecte deciziile, chiar dacă Moscova a fost exclusă din Consiliul Europei la mijlocul lui martie.

Pe lângă disputa cu Lituania privind accesul mărfurilor în enclava Kaliningrad, Rusia susține că Norvegia încalcă un acord care îi oferă acces la Svalbard, acuzând țara nordică de întreruperea livrării de provizii critice și a amenințat cu represalii. Oslo nu blochează accesul Moscovei la arhipelagul arctic Svalbard, ci doar aplică sancțiuni internaționale, iar Kremlinul are alte mijloace pentru a ajunge la așezările sale, unde exploatează o mină de cărbune, a declarat pentru Reuters ministrul de externe al țării nordice, Anniken Huitfeldt.

O pancartă în limba rusă pe care scrie Comunismul este țelul nostru din fața unei clădiri cu steaguri rusești din orașul minerilor Barentsburg, în Arhipelagul Svalbard, în nordul NorvegieiFoto: Jonathan Nackstrand / AFP / Profimedia Images

Rusia a acuzat miercuri Norvegia de întreruperea livrării de provizii critice și a amenințat cu represalii împotriva Oslo în legătură cu accesul la Svalbard dacă nu va rezolva problema.

Svalbard, situat la jumătatea distanței dintre coasta de nord a Norvegiei și Polul Nord, face parte din Norvegia, dar Rusia are dreptul de a exploata resursele naturale ale arhipelagului în baza unui tratat din 1920, iar unele așezări de acolo sunt populate în principal de ruși.

Norvegia este membră NATO, și nu face parte din Uniunea Europeană, dar care aplică sancțiunile UE împotriva Rusiei.

Cu toate acestea, șefa diplomației norvegiene a declarat că sancțiunile nu vor afecta transportul de bunuri pe mare către arhipelagul Svalbard.

Norvegia „nu încalcă tratatul”

O mare parte din mărfurile destinate așezărilor rusești din arhipelag trec mai întâi pe cale rutieră prin punctul de frontieră dintre Rusia și Norvegia de pe continent, care este închis pentru mărfurile sancționate.

„Norvegia nu încalcă Tratatul Svalbard”, a declarat ministrul norvegian de externe Anniken Huitfeldt.

„Transportul care a fost oprit la granița norvegiano-rusă pe baza sancțiunilor care interzic companiilor rusești să transporte bunuri pe cale rutieră pe teritoriul norvegian. Norvegia nu încearcă să împiedice livrările să ajungă la Barentsburg”, a adăugat Anniken Huitfeldt, referindu-se la principala așezare rusă din Svalbard, care exploatează o mină de cărbune.

Câți ruși trăiesc în Svalbard

Aproximativ 378 de persoane, în principal ruși și ucraineni, trăiesc la Barentsburg și în cealaltă așezare rusă din Svalbard, numită Pyramiden, potrivit agenției norvegiene de statistică.

Rusia ar putea livra proviziile și altfel, exclusiv pe navă sau pe calea aerului, a mai spus ministrul norvegian de externe, și nu doar pe șosea.

În timp ce Norvegia a aplicat majoritatea sancțiunilor internaționale, țara nordică nu și-a închis porturile pentru navele de pescuit rusești, un colac de salvare pentru porturile Norvegiei arctice.

Ministrul a mai spus că guvernatorul din Svalbard este în contact strâns cu locuitorii din Barentsburg și că toți au acces la alimente și medicamente.

„Situația este evaluată ca fiind normală”, a conchis Anniken Huitfeldt.

——–