Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Financial Times: Cum reușesc cei mai bogați americani să scape de plata oricărui impozit

Publicat

in

Cei mai bogați sunt în măsură să acumuleze averi enorme, dar nu plătesc impozite decât atunci când decid să-și vândă active

SUA au de vreme îndelungată două sisteme fiscale: unul pentru oamenii care muncesc pentru a putea trăi și un altul pentru bogați. Mulți dintre cei mai bogați miliardari ai Americii nu au plătit practic niciun impozit pe sutele de miliarde de dolari pe care și le-au adăugat averilor în ultimul deceniu, după cum a dezvăluit un articol stupefiant publicat recent de ProPublica, scrie Financial Times într-un editorial, citat de Rador.

Detaliile acestei povești, bazate pe date ale fiscului american (IRS) scurse în presă, pot fi șocante. Dar de fapt nu este decât încă o confirmare a unui lucru pe care noi îl cunoșteam de multă vreme. Și nu e vorba aici de lacune legislative, ci de tratamentul fundamental diferit rezervat bogaților care e încastrat în nucleul codului fiscal american.

Oamenii care muncesc pentru a-și câștiga existența – marea majoritate a americanilor – plătesc impozite la rate care variază cam între 10 și 40%. Unele sume sunt colectate săptămânal direct din salariul lor, iar o dată pe an ei completează un formular fiscal și fie trebuie să mai plătească încă un pic la IRS, fie li se restituie o mică sumă care le fusese reținută în exces.

Cei bogați, pe de altă parte, nu au nevoie de salarii. Ei pot folosi pur și simplu instrumente financiare derivate sau împrumuturi pentru a-și acoperi traiul de zi cu zi, astfel că ei nu au nevoie să aibă niciun fel de „venit impozabil”. Își pot angaja contabili pentru a le administra finanțele și a decide în numele lor dacă și când e cazul să plătească vreun impozit. Din cauză că SUA nu impozitează veniturile din capital decât la vânzarea de active, bogații sunt în măsură să acumuleze venituri enorme, complet neimpozitate, cu excepția cazului în care se decid să-și vândă din active.

Acesta e modul în care cei mai bogați 25 de americani au fost capabili să acumuleze în intervalul 2014-2018 401 miliarde de dolari, pentru care s-a plătit impozit decât 3,4% din acest total. Tuturor le-au crescut averile în mod fabulos, dar din cauză că nu și-au vândut din activele pe care le dețin, cărora între timp le-a crescut valoarea, ei nu datorează fiscului mai nimic pentru această creștere a averii.

Distincția pe care o face codul nostru fiscal între a face bani dintr-o „creștere a averii”, respectiv din „venituri”, creează un avantaj enorm doar pentru cei mai bogați americani.

Potrivit acestuia, modul în care fac bani bogații, prin investiții ce cresc în valoare, nu ar trebui impozitat, în vreme ce modul în care toți ceilalți fac bani, prin venituri, ar trebui impozitat. E o distincție deplin arbitrară. Da, există o diferență între un activ căruia i se mărește valoarea și un venit propriu-zis. Dar pentru cei mai bogați americani, această distincție nu e relevantă. Bogăția e bogăție, indiferent sub ce formă e deținută.

Nu există nimic intrinsec în economie care să spună că nu poți impozita profiturile din capital netransformate încă în lichidități. Nu este vreo lege imuabilă a economiei, este o opțiune politică deliberată, opțiune care, ținând cont de explozia inegalității din SUA în ultimele decenii, pare a fi una destul de proastă. Investitorilor bogați – cum sunt și eu, un fost director pe Wall Street – pur și simplu nu ar trebui să li se permită să aleagă când să plătească impozit și când nu pe investițiile lor.

Două soluții avem. Prima ar fi să se impoziteze în fiecare an profiturile din capital netransformate încă în lichidități. Senatorul Ron Wyden a depus deja un proiect de lege pe care l-a denumit „mark-to-market” și care ar face exact acest lucru, iar acum pare că vrea să-l propună din nou, ca urmare a investigației ProPublica.

A doua ar fi să se perceapă un impozit anual pe averile celor ultra-bogați, după cum au propus senatorii Elizabeth Warren și Bernie Sanders.

Ambele abordări își au avantajele și dezavantajele lor, dar oricare dintre ele ar constitui o ameliorare considerabilă față de actualul statu-quo.

Deși negocierile în curs din Congres pe tema măririi impozitelor pentru bogați nu par a include pe moment niciuna dintre aceste propuneri, presiunea publică în favoarea unei acțiuni agresive în această chestiune nu va putea decât să crească, și din motive întemeiate. Nu poate exista vreo justificare pentru un cod fiscal care permite ca indivizii cei mai bogați din țară să nu plătească aproape deloc impozite.

[Articol de Morris Pearl (președintele asociației Patriotic Millionaires) – The Financial Times / Traducere: Rador]
Citește și:

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Romania’s National Strategic Plan: 15.83 billion EUR, 89 support interventions in agriculture over 2023-2027

Publicat

in

De

Romanian farmers and Romanian agriculture will benefit from 15.83 billion EUR through the National Strategic Plan 2023-2027, which was approved on Wednesday by the European Commission, of which 9.78 billion EUR are on Pillar I – Direct payments and sectoral interventions, and 5.87 billion EUR on Pillar II – Rural Development, the Minister of Agriculture, Petre Daea, told a Wednesday’s press conference.

„There are two elements of the concept that underlie the construction of the National Strategic Plan. It is about the loss of income for the Common Agricultural Policy and for the agricultural policy of Romania, respectively the transition from compliance to performance. The second resistance structure of this concept is the environment. A to see that these directions of action are supported by important amounts on elements that are addressed to young farmers, but also to small farmers”, said Petre Daea.

He argued that in the construction of the National Strategic Plan it was taken into account not to cap direct payments, a direction requested by the European Commission, to distribute these subsidies as fairly as possible and to implement these measures on the existing structures in Romania, respectively on the two agencies of payments.

To finalize the National Strategic Plan 2023-2027, which lasted 19 months, the Ministry of Agriculture carried out an extensive consultation process with the representatives of the approximately 160 public and private organizations that are part of partnership structures.

The National Strategic Plan 2023-2027 includes support instruments financed both from FEGA (direct payments and sectoral interventions – measures to support the market), and from FEADR (rural development policy).

The National Strategic Plan 2023-2027 is a document that contains 1,900 pages. AGERPRES

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

AUR anticipează eșecul aderării la Schengen: ‘Responsabilii pentru negocieri să demisioneze, semn al unei recunoaşteri a incompetenţei’

Publicat

in

De

Liderul senatorilor AUR Claudiu Târziu a declarat, miercuri, că pretextul invocat de Cancelarul Austriei că prin România sau din România există fluxuri masive de imigranţi ilegal este unul ruşinos din punctul de vedere al partidului din care face parte. Acesta a mai subliniat că ar trebui ca, în cazul respingerii aderării României la Schengen, responsabilii români pentru asigurarea condiţiilor de aderare, cât şi pentru negocierile purtate ar trebui să demisioneze din funcţie ca semn al unei recunoaşteri a incompetenţei şi impotenţei lor politice.

„În funcţie de rezultatul votului de mâine ar trebui ca responsabilii români pentru asigurarea condiţiilor de aderare la Schengen, cât şi pentru negocierile aşa-zis purtate cu diverşi oficiali străini, să îşi asume răspunderea şi, dacă e cazul să fim respinşi, chiar să demisioneze din funcţie ca semn al unei recunoaşteri a incompetenţei şi impotenţei lor politice”, a afirmat Claudiu Târziu, conform comunicatului de presă al AUR.

Totodată, liderul senatorilor AUR a precizat că opoziţia Austriei este cu atât mai surprinzătoare cu cât între ministrul de Interne Lucian Bode şi omologul austriac au existat recent două întâlniri.

„Nu ştiu cât a reuşit dl Bode să slujească interesului statului român, cât este de capabil pentru astfel de negocieri, dar sunt curios dacă i s-a spus acest motiv în cele 2 întâlniri şi dacă dânsul a încercat să combată această minciună prin date oficiale ale Guvernului român. Ar trebui să fie făcute publice aceste date oficiale. Vrem să ştim şi noi: există imigranţi ilegali din România sau care tranzitează România, care este numărul lor, în ce perioadă s-a petrecut migraţia asta şi cum a fost posibilă în condiţiile în care, încă o dată, autorităţile române, dar şi europene au spus în mod repetat că România îndeplineşte criteriile tehnice, deci suntem capabili să păzim graniţele. Cum deodată observăm că nu suntem capabili să facem lucrul acesta?”, a mai spus Claudiu Târziu.

Preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al AUR a precizat că ar trebui totuşi să mai aşteptăm votul de mâine.

„Nu cred că oficialii austrieci ar fi lansat vestea acestei opoziţii dacă nu aveau de gând să o susţină, dar cine ştie, noaptea e un sfetnic bun şi vor reveni la sentimente mai bune, având în vedere că interesele lor în România sunt mari şi că le-au fost satisfăcute cu asupra de măsură de către cei care s-au perindat la guvernare în ultimii 30 de ani”, a conchis Târziu.

Aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen este inclusă ca prim punct pe agenda oficială a Consiliului JAI, Afaceri Interne, care va avea loc joi.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend