​Colegiul Medicilor Bucuresti explică, vineri, într-un comunicat de presă, care sunt etapele și procedura aferente cercetării desfășurate la Spitalul de Urgență „Sfântul Pantelimon”, în urma acuzațiilor lansate de directorul de îngrijiri al unității medicale privind decesele a 17 pacienți în secția de Terapie Intensivă.

Spitalul de Urgență Sfântul Pantelimon din BucureștiFoto: AGERPRES

Ancheta Colegiului Medicilor București în acest caz a fost descrisă de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, ca fiind „ancheta amănunţită, din punct de vedere profesional” care va fi gata „cel mai probabil săptămâna viitoare. Acolo sunt nişte etape procedurale care trebuie respectate, se ajunge cu raportul la Comisia de Disciplină care judecă acest dosar.”

Etapele parcurse și procedura aferentă cercetării desfășurate de către Colegiul Medicilor din Municipiul Bucuresti în cazul de la Spitalul de Urgență „Sfântul Pantelimon”:

• „Ancheta disciplinară s-a declanșat în urma autosesizării Biroului Consiliului CMMB și decizia de declanșare s-a transmis imediat Comisiei de Jurisdicție Profesională.

• Comisia de Jurisdicție a solicitat documentele medicale de la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon”, precum și punctul de vedere al medicilor implicați, într-un termen de 3 zile, termen care se încheie astăzi, vineri, 19 aprilie.

• După administrarea tuturor probelor, Comisia de Jurisdicție finalizează ancheta disciplinară prin referat al cazurilor și trimite cele 17 dosare către Comisia de Disciplină a CMMB, în termen de 15 zile lucrătoare de la data ședinței Comisiei de Jurisdicție (termen prevăzut în Regulamentul privind desfășurarea anchetei disciplinare).

• În acest caz se va trimite imediat după finalizare.

• Președintele Comisiei de Disciplină repartizează prin rezoluție dosarul către un complet format din 3 membri, iar completul de judecată stabilește data audierii medicilor și dacă mai sunt necesare alte probe.

• Convocarea medicilor se realizează cu cel puțin 7 zile înaintea datei la care urmează sa aibă loc ședința Comisiei de Disciplină (termen prevăzut în Regulamentul privind desfășurarea anchetei disciplinare).

• După audierea părților și consultarea tuturor probelor existente la dosar, completul de judecată emite o decizie, cu una din următoarele soluții:
• Respingerea plângerii și stingerea acțiunii disciplinare, dacă fapta nu constituie abatere disciplinară
• Admiterea plângerii și aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute de lege

• Decizia Comisiei de Disciplină se comunică părților și poate fi contestată, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Comisia Superioară de Disciplină. Dacă nu se formulează contestație, decizia rămâne definitivă.”

Colegiul Medicilor București mai precizează că, în acest caz, atât președintele CMMB, prof. dr. Cătălina Poiană, cât și vicepreședintele, prof. dr. Lucian Negreanu, au fost prezenți la Spitalul de Urgență „Sfântul Pantelimon” în primele zile ale anchetei, împreună cu reprezentanții Ministerului Sănătății.

Colegiul Medicilor București „consideră extrem de importante finalizarea și prezentarea rezultatelor cercetării cât mai rapid, dar este necesară respectarea tuturor timpilor prevăzuți în reglementările legale”.

Corpul de Control al lui Rafila și ancheta internă a spitalului nu au găsit nicio neregulă

Corpul de Control al Ministerului Sănătății a concluzionat, în urma acuzațiilor privind decesul a 17 pacienți în secția ATI a Spitalului de Urgență Sf. Pantelimon după presupusa reducere a dozei de Noradrenalină, că „sesizările formulate de către angajații spitalului au la bază o comunicare defectuoasă între conducerea unității și persoanele în cauză”.

La rândul său, Comisia internă de analiză a Spitalului Clinic de Urgenţă “Sfântul Pantelimon” din Bucureşti nu a constatat “nicio abatere profesională”, subliniind că s-au respectat toate protocoalele şi procedurile terapeutice existente, iar „datele apărute în presă sunt generate de o stare conflictuală permanentă atât la nivelul conducerii spitalului, cât şi a Secţiei ATI”.

Patru anchete la Spitalul Sf. Pantelimon, după moartea a 17 pacienți în secția ATI

Patru anchete au fost declanșate la Spitalul Sf. Pantelimon în urma unei reclamații depuse de directorul de îngrijiri al spitalului, care a acuzat că în perioada 4-7 aprilie, în Secția de Anestezie-Terapie Intensivă au decedat „circa 20 de pacienți” cărora le-ar fi fost redusă doza de Noradrenalină, medicament care îi ține în viață pe bolnavii intubați:

• Ancheta Corpului de Control al ministrului Sănătății;

• Ancheta internă a spitalului;

• Ancheta Colegiului Medicilor din București;

• Ancheta procurorilor Parchetului Tribunalului Bucureşti şi a poliţiştilor de la Serviciul Omoruri, care au deschis dosar penal în acest caz.

Conform unui comunicat al Parchetului Tribunalului Bucureşti, procurorii au primit joi o sesizare de la un angajat al spitalului cu privire la faptul că, în perioada 4 – 7 aprilie 2024, în Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) ar fi decedat „aproximativ 20 de pacienţi”, ca urmare a reducerii voluntare, de către personalul medical, a dozei de noradrenalină – un neurotransmiţător utilizat pentru creşterea sau menţinerea tensiunii arteriale. Procurorii au început, zilele trecute, audierile în acest caz.

Managerul spitalului Sf. Pantelimon, Bogdan Socea, declara, încă de vinerea trecută, că decesele din Secția de Terapie Intensivă „nu puteau fi evitate” și că primele date ale verificărilor făcute au arătat că nu au fost viciate tratamentele pentru pacienți.

Rusia face tot mai dificilă deplasarea în străinătate pentru unii oficiali, din cauza temerilor că puterile străine ar putea încerca să obţină acces la secrete de stat într-un moment în care se desfăşoară cea mai gravă criză a relaţiilor cu Occidentul din ultimii peste 60 de ani, au declarat nouă surse pentru Reuters, scrie news.ro.

Serviciul Federal de Securitate (FSB) face presiuni asupra angajaţilor din cadrul ministerelor să nu părăsească deloc Rusia, nici măcar pentru a vizita aşa-numitele ţări “prietene”, care nu au impus sancţiuni împotriva Moscovei, au declarat sursele Reuters.

Călătoriile în străinătate au fost extrem de restricţionate în perioada sovietică şi chiar şi înainte de războiul din Ucraina celor care aveau acces la anumite informaţii secrete li s-a interzis să părăsească Rusia.

HAOS ŞI PARANOIA

Marile puteri occidentale au, de asemenea, reguli stricte de călătorie pentru cei care au acces la secrete de nivel înalt. Cu toate acestea, actualele limite ruseşti sunt oarecum haotice, cu reguli care diferă de la un organism de stat la altul, potrivit surselor, care au cerut să nu fie numite din cauza sensibilităţii subiectului.

“Nu poţi merge nicăieri, nici măcar în Uzbekistan sau Belarus pentru sărbătorile din luna mai”, a declarat o sursă. “Poţi merge doar dacă ai permisiune”, a adăugat sursa.

Sub presiunea FSB, principalul succesor al KGB-ului din epoca sovietică, guvernul interzice angajaţilor din diferite departamente să călătorească oriunde fără o autorizaţie specială, a spus persoana respectivă.

FSB nu a răspuns la o solicitare de comentarii, menţionează Reuters.

MAI MULTE SECRETE, MAI PUŢINE DEPLASĂRI

Războiul din Ucraina a declanşat cea mai profundă criză în relaţiile Moscovei cu Occidentul de la Criza rachetelor din 1962, iar preşedintele Vladimir Putin spune că Statele Unite şi aliaţii săi duc, în esenţă, un război hibrid împotriva Rusiei. Teama că oficialii ruşi ar putea fi prinşi în capcană şi forţaţi să divulge secrete care afectează securitatea naţională este principalul motiv care a determinat înăsprirea regulilor, potrivit surselor.

O altă îngrijorare este că oficialii vor fi pur şi simplu reţinuţi şi apoi extrădaţi în Occident – sau li se va oferi un acord pentru a-şi divulga secretele.

O sursă a declarat că celor din guvern li s-a interzis informal să călătorească în 2022, măsură care a fost adoptată oficial la mijlocul anului 2023. Acum, au fost introduse restricţii similare pentru persoanele care au acces la secrete de stat în toate ministerele.

O altă persoană a spus că regulile variază în funcţie de autorizaţia de securitate, accesul la informaţii mai secrete reducând opţiunile de călătorie disponibile.

DE-A ŞOARECELE ŞI PISICA

Definiţia unui “secret de stat” este largă în Rusia şi a fost lărgită şi mai mult de la război încoace. Aceasta include orice ar putea dăuna statului rus, nu numai informaţii militare, nucleare sau de securitate, ci şi date privind rezervele, producţia şi consumul de resurse naturale, date privind exporturile, unele politici economice, unele descoperiri ştiinţifice şi orice detalii privind modul în care sunt protejate secretele.

Reţinerea la Londra, în ianuarie, a lui Dmitri Ovsiannikov, fost guvernator al Sevastopolului din Crimeea anexată ilegal în 2014, a fost unul dintre factorii care au declanşat aceste reguli mai stricte, a declarat un oficial. Ovsiannikov se află acum eliberat pe cauţiune în Marea Britanie, în aşteptarea procesului.

Rusia se plânge de mult timp că cetăţenii săi, în special diplomaţii şi oficialii, sunt urmăriţi şi hărţuiţi de serviciile de securitate atunci când călătoresc în Occident. Diplomaţii occidentali se confruntă cu un tratament similar în Rusia, a declarat pentru Reuters o sursă diplomatică occidentală.

INTERDICŢIE ŞI PENTRU ŢĂRILE “PRIETENE”

Regulile ruseşti diferă de la un organism de stat la altul. Cele două camere ale parlamentului rus decid de la caz la caz, în timp ce în cadrul administraţiei prezidenţiale există mai multă libertate.

Pentru unii, chiar şi ţările ‘prietene’ sunt în afara limitelor.

O sursă din parlament a declarat că personalului din camera inferioară, Duma de Stat a Rusiei, i se interzice orice călătorie în străinătate, existând o regulă tacită conform căreia orice cerere va fi respinsă. “Nu pot merge nici măcar la Minsk”, a spus persoana respectivă.

Pentru angajaţii Ministerului de Interne, FSB şi ai Gărzii Naţionale, Rosgvardia, există, în mod realist, doar 14 opţiuni de vacanţă în străinătate, odată ce sunt luate în considerare sancţiunile şi tratatele de extrădare, a declarat un oficial. Majoritatea sunt foste state sovietice, dar includ şi Cuba, Iran, Coreea de Nord şi Siria.

Chiar şi călătoriile în China, ale cărei schimburi comerciale cu Rusia au crescut vertiginos în ultimii doi ani, sunt puse sub semnul întrebării din cauza preocupărilor legate de extrădare, a spus oficialul.

Rosgvardia şi Ministerul de Interne nu au răspuns la solicitările de comentarii.

CU PAŞAPORTUL SUB CHEIE

O altă persoană a declarat că deţinătorii de secrete de stat au fost restricţionaţi de luni de zile în ceea ce priveşte călătoriile în străinătate, atât pentru ţările prietene, cât şi pentru cele neprietenoase, cu excepţia cazului în care există un motiv imperios, cum ar fi boala sau participarea la o înmormântare.

O altă persoană a declarat că oficialilor din Ministerul de Finanţe li s-a interzis orice călătorie în străinătate, cu excepţia călătoriilor de afaceri.

Un oficial de stat, a adăugat persoana respectivă, a fost forţat să demisioneze după ce s-a aflat că fiul său studia în Statele Unite.

Ministerul de Finanţe nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

Un angajat al unei companii de stat a declarat că personalul cu acces la secrete de stat are paşaportul încuiat într-un departament intern special.

Pentru oficialii din Ministerul Energiei, libertatea de a călători este la decisă de şeful direct, a declarat o altă sursă.

Ministerul nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.