Legea pentru modificarea legislaţiei privind asistenţa socială, conform căruia centrele de servicii sociale vor fi verificate în cel mult 15 zile de la transmiterea cererii de licenţiere, iar amenzile cresc până la 100.000 de lei, a fost promulgată astăzi de preșdintele Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care modifică şi completează unele acte normative în domeniul asistenţei sociale, precum şi pentru completarea legii 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România. Actul normativ are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul asistenţei sociale care vizează, în principal, creşterea gradului de profesionalizare a sistemului de asistenţă socială, îmbunătăţirea progresivă a calităţii serviciilor sociale licenţiate şi, implicit, a condiţiilor de trai ale beneficiarilor de servicii sociale, precum şi reglementarea finanţării asistenţei sociale pe baza principiului finanţarea este în interesul beneficiarului.

Legea promulgată de către şeful statului prevede crearea cadrului legal pentru asigurarea unor condiţii decente de viaţă în toate centrele în care sunt primite persoane vulnerabile, indiferent dacă este vorba despre vârstnici, copii sau persoane cu dizabilităţi, precum şi îmbunătăţirea cadrului legislativ care reglementează sistemul de asistenţă socială în România.

‘Azilele groazei’ dispar

„Respectarea drepturilor persoanelor beneficiare de servicii sociale şi/sau socio-medicale poate fi monitorizată şi prin intermediul societăţii civile, de către persoane specializate în domeniul asistenţei sociale, psihologiei, medicinei sau ştiinţelor juridice şi în domeniul drepturilor fundamentale ale omului, după cum urmează:

a) prin organizaţiile neguvernamentale active în domeniul protecţiei drepturilor omului în cadrul activităţii de prevenire a torturii, în baza prevederilor art. 36 alin. (4) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată;

b) prin organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară programe de apărare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi prin organizaţiile neguvernamentale care reprezintă persoanele cu dizabilităţi, în cadrul mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi reglementate prin Legea nr.8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, cu modificările şi completările ulterioare;

c) prin intermediul activităţii organizaţiilor neguvernamentale care activează în domeniul drepturilor omului sau al organizaţiilor care reprezintă persoanele beneficiare, în baza prevederilor prezentei legi”, arată actul normativ.

Serviciile sociale, monitorizate mai atent de ministerul de resort

De asemenea, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse încheie protocoale de colaborare cu organizaţii neguvernamentale (…), în vederea desfăşurării unor activităţi de monitorizare a serviciilor sociale şi a respectării drepturilor fundamentale ale omului.

Protocoalele de colaborare sunt publicate pe pagina de internet a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi a Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi prevăd cel puţin următoarele elemente: „serviciile sociale care fac obiectul vizitelor de monitorizare, activităţi care pot fi desfăşurate şi în conformitate cu standardele minime de calitate în baza cărora funcţionează serviciile respective, reguli de etică, drepturile şi obligaţiile părţilor, situaţiile de încetare/reziliere”, mai indică sursa citată.

Activitatea de monitorizare constă în realizarea de vizite de monitorizare la sediul serviciului social şi este realizată cu respectarea următoarele cerinţe: „a) respectarea principiului proporţionalităţii; b) respectarea interesului superior al beneficiarului; c) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, potrivit propunerii legislative.

Se înființează Registrul electronic unic al serviciilor sociale

„Autorităţile publice care emit autorizaţii administrative prealabile funcţionării serviciilor sociale, în domeniul normelor de igienă şi de funcţionare sanitară, al normelor de apărare împotriva incendiilor, normelor de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, au în vedere, la elaborarea criteriilor în baza cărora emit aceste autorizaţii, la elaborarea ghidurilor, instrucţiunilor şi a procedurilor de control aferente, respectarea valorilor generale şi a principiilor generale pe care se întemeiază sistemul naţional de asistenţă socială, prevăzute la art. 5 din Legea asistenţei sociale nr .292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a principiilor calităţii în domeniul serviciilor sociale”, mai prevede sursa menţionată.

Totodată, proiectul mai stipulează că „asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale este centrată pe beneficiar, soluţionarea nevoilor şi respectarea drepturilor acestuia fiind prioritare. Beneficiarii serviciilor sociale aparţinând minorităţilor naţionale pot folosi limba maternă în raporturile lor cu furnizorul de servicii sociale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare”, potrivit News.ro.

Legea mai prevede că acreditarea furnizorilor de servicii sociale şi licenţierea serviciilor sociale este realizată gratuit.

Registrul electronic unic al serviciilor sociale se publică pe pagina de internet a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale în format Excel şi conţine date despre furnizorii de servicii sociale acreditaţi şi serviciile sociale licenţiate, conform propunerii legislative.

Registrul electronic unic al serviciilor sociale conţine următoarele informaţii despre furnizorii de servicii sociale acreditaţi:

„a) date de identificare a furnizorului de servicii sociale: denumire, cod unic de înregistrare, cod SIRUTA, adresă, persoană de contact, adresa paginii de internet, decizie acreditare, data acreditării iniţiale, serie şi număr certificat de acreditare, situaţie: radiere/retragere;

b) fotocopie după documentul de înfiinţare din care reiese componenţa organelor de conducere cu responsabilităţi de reprezentare, membrii fondatori ai asociaţiei/fundaţiei sau, după caz, copie a certificatului constatator de la Registrul Comerţului din care să reiasă: că operatorul economic a fost înfiinţat în conformitate cu prevederile legale în materie, că are cuprinse în actul constitutiv activităţile de servicii sociale specifice prestate, că mandatul administratorului este valabil, precum şi documentul care atestă cine este persoana cu atribuţii de răspundere pentru serviciile sociale prestate, dacă prin fişa postului a fost desemnată şi o altă persoană alături de administratorul operatorului economic”.

Registrul electronic unic al serviciilor sociale conţine următoarele informaţii, pentru fiecare serviciu social:

„a) date de identificare: furnizorul de servicii sociale, denumirea serviciului social, codul serviciului social, tipul serviciului social, adresa serviciului social, codul SIRUTA, perioada de valabilitate a licenţei de funcţionare licenţei de funcţionare, numărul şi seria licenţei de funcţionare, data deciziei de relicenţiere, numărul şi seria licenţei de relicenţiere, denumirea instituţiei care a eliberat licenţa de funcţionare;

b) adresa paginii de internet;

c) capacitatea aprobată pentru fiecare serviciu social”, conform actului normativ promulgat de către preşedintele Iohannis.

6 acte normative esențiale pentru sistemul de asistenţă socială, modificate

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a arătat, într-o postare pe Facebook, că astfel se îmbunătăţesc 6 acte normative esenţiale pentru sistemul de asistenţă socială din România: Legea asistenţei sociale nr. 292/2011; Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în serviciile sociale; Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice; Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România; OUG nr. 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială; OUG nr. 82/2016 pentru aprobarea statutului special al funcţiei publice specifice de inspector social şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

„Sunt reglementări clare, ferme şi curajoase care stabilesc limitele în care se desfăşoară activitatea furnizorilor de servicii sociale în interesul oamenilor”, a menţionat sursa citată.

Astfel, legea întăreşte asistenţa socială la nivelul comunităţilor mici. Totodată, se modifică modalitatea de finanţare a serviciilor sociale pe principiul ”finanţarea urmează beneficiarul”, iar banul public este cheltuit transparent cu un traseu mai uşor de urmărit, se consolidează rolul inspectorului social şi capacitatea funcţională a Inspecţiei Sociale.

În plus, furnizorii de servicii sociale vor fi consiliaţi gratuit de către reprezentanţii ANPIS astfel încât să cunoască toate obligaţiile pe care le au potrivit legislaţiei. Niciun serviciu social nu va mai putea funcţiona, nici măcar provizoriu, fără controlul în teren al inspectorilor sociali.

Sancțiuni penale în premieră

De asemenea, va fi înfiinţat registrul naţional electronic de evidenţă a persoanelor beneficiare de servicii sociale şi revizuit registrul electronic unic al serviciilor sociale, astfel inspectorii care fac verificările din teren vor avea, în timp real, toate datele necesare.

Pentru prima dată, se introduc sancţiuni penale pentru furnizarea de servicii fără licenţă. Amenzile cresc de 5 ori, până la 100.000 de lei.

„Le mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în procesul de elaborare a noii legi: organizaţii neguvernamentale, Avocatul Poporului, Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali, reprezentanţi ai cultelor religioase, mediul universitar, organizaţii patronale şi sindicale, UNICEF, Banca Mondială. Aceast proiect este un rezultat important, dar trebuie să continuăm munca împreună în procesul de implementare a reformei asistenţei sociale şi regenerarea încrederii”, a declarat Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Premierul Marcel Ciolacu a dat asigurări marți românilor care lucrează în Qatar că autoritățile din cele două țări sunt aproape de un acord prin care să li se recunoască anii de muncă în această țară atunci când li se va calcula vechimea în muncă la pensie. „Trebuie să găsim prin acest memorandum cu autoritățile din Qatar și cu Ministerul Muncii care sunt cele mai bune variante astfel încât să depășim și acest moment”, a spus premierul.

Marcel Ciolacu, in vizita in QatarFoto: AGERPRES

Aflat în vizită în Statul Qatar, premierul Marcel Ciolacu a făcut aceste declarații după întâlnirea cu reprezentanții comunității românești.

România vrea să atragă investiții de 15 miliarde de euro din Qatar. Lista proiectelor

Dezvoltarea în România a unor proiecte de investiții în valoare de 15 miliarde de euro va fi pe agenda întrevederilor pe care premierul României, Marcel Ciolacu, și o delegație oficială le vor avea în cadrul vizitei de lucru în Statul Qatar, în perioada 16 aprilie-17 aprilie 2024, a anunțat marți Guvernul. De asemenea, prim-ministrul se va întâlni cu reprezentanți ai comunităților de români din Qatar.

• ”Statul Qatar este un partener comercial important al României în regiunea Golfului, iar atragerea de investiții în valoare de 15 miliarde de euro va contribui la consolidarea colaborării noastre economice și politice.
• Avem proiecte clare și mature pentru investitorii din Qatar. Poziția strategică, parcursul ascendent al economiei și oportunitățile oferite de fondurile europene sunt argumente ce susțin atractivitatea investițională a României”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

Statul propune proeicte IT de peste 1,06 miliarde de euro

Surse guvernamentale au declarat pentru HotNews.ro că printre proiectele care vor fi propuse de România se numără dezvoltarea portului Constanța, a autostrăzii Comarnic-Brașov, a căii ferate Predeal-Brașov, dezvoltare terminal în aeroportul Traian Vuia din Timișoara.

În domeniul energiei este propus un proiect de offshore eolian cu Qatar Energy, iar în domeniul digitalizării sunt propuse investiții de peste 1,06 miliarde de euro, printre care:

• 1. Dezvoltarea unui centru de date de mare capacitate: 300 milioane de euro
• 2. Dezvoltarea și operaționalizarea unui Cloud specializat pentru procesarea Inteligenței Artificiale (AI CLOUD): 120 milioane de euro
• 3. Dezvoltarea și operaționalizarea unui sistem de comunicații pentru aplicații cu dublă utilizare: 120 milioane de euro
• 4. Înființarea unui incubator pentru start-up-uri autohtone active în IT&C și securitate cibernetică: 100 milioane de euro
• 5. Dezvoltarea unei capacități cibernetice ofensive: 100 milioane de euro
• 6. Dezvoltarea și operaționalizarea unui centru de calcul de înaltă performanță (Centrul HPC): 80 milioane de euro
• 7. Dezvoltarea unui sistem complex bazat pe inteligență artificială și învățarea automată pentru a sprijini combaterea dezinformarii și a știrilor false: 50 milioane de euro
• 8. Dezvoltare software antivirus – 50 milioane de euro

La Doha, prim-ministrul României și delegația guvernamentală vor avea întrevederi tete-a-tete și în plenul delegațiilor cu Prim-ministrul Statului Qatar și ministru al Afacerilor Externe. Împreună cu omologul său din Qatar, prim-ministrul României va participa la ceremonia de semnare a unor documente bilaterale. Cei doi înalți oficiali vor susține declarații comune de presă.

În Qatar, șeful Executivului român va avea discuții cu reprezentanții Autorității de Investiții, fondul suveran de investiții al statului.

Prim-ministrul României va fi însoțit în vizita în Golful Persic de ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, președinte ANCOM, Valeriu Zgonea, președinte ANSVSA, Alexandru Bociu, președintele Hidroelectrica, Karoly Borbely, directorul Portului Constanța, Mihai Teodorescu.