Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

#FestivalEnescu2023 în haine noi. Schimbare de paradigmă. Start Tombolă Abonamente

Publicat

in

Odată cu publicarea noului program, Festivalul Internațional „George Enescu” a revenit în atenția melomanilor. După un parteneriat cu dirijorul Vladimir Jurowski, director artistic, încununat de dubla nominalizare la International Opera Awards (opera Oscars), în esență, prima apariție, de la înființarea festivalului, pe vreo listă, scurtă sau lungă, la decernarea unor premii de excelență. Sigur, reușita se datorează în egală măsură și lui Mihai Constantinescu, managerul Artexim de atunci, precum și colectivului de colaboratori, profesioniști fără de care un asemenea eveniment nu poate fi nici măcar visat. Dar, se închide o carte, se deschide o alta.

Festival George Enescu. Start TombolaFoto: Hotnews

Și, recunosc că, în ceea ce privește presa, s-a cam început cu stângul. Chemarea la conferința de presă s-a făcut fără a se trimite programul, un link sau ceva. Nu a sunat bine deloc. Postat doar înainte de întâlnire era egal cu foarte puțin timp să-l parcurgi pentru întrebări. Dar după ce făceai acest efort, îți dădeai seama și de ce nu fusese accesibil presei. Despre program, amănunte mai jos. Întâi, informarea despre alocuțiunile rostite la lansare, unde, în premieră, cred, a participat și un primar al capitalei, respectiv, în cazul nostru, Nicușor Dan. În speech-urile administrative, nu s-a spus nimic concret, decât că a fost promulgată o lege prin care, printre altele, festivalul este declarat eveniment cultural strategic. Avem și slogan, „Generozitate prin muzică”. Vizualul, nu știu dacă va rămâne cel afișat, dar arată mult mai bine comparativ cu vizualul Concursului. Culmea, cele mai multe cifre referitoare la bienală ne-au fost oferite de directorul artistic, Cristian Măcelaru. Se refereau la participanți, orchestre etc. Nici la întrebările jurnaliștilor, nu s-a specificat vreun buget, deși, programul e făcut. Întrebarea ar fi, pe ce bani se mizează? Primăria susține Piața Festivalului. Primarul a fost întrebat, eu l-am întrebat, dacă va face ceva special pentru parcare pe timpul festivalului, nu numai ca bani, dar mai ales ca spațiu? Mi-a răspuns că se lucrează, nu pentru festival, la un regulament, ceva, și că a pus la punct și traseele de noapte stb, care merg foarte bine. Adică, ce întrebi tu și ce răspunde el? În principiu, e vorba de concertele de după amiază, când publicul de 40+, vine de la serviciu, trebuie să-și arunce mașina pentru a prinde gongul de start, fără să deranjeze. La Sala Palatului e mai complicat. Acolo media de vârstă se duce spre 60, oameni cu probleme de deplasare. Dar dacă 33 de ani sau descurcat, pot s-o facă și acum, cred că așa gândesc primarii.

Vizavi de structura festivalului, punctez scurt diferențierile făcute de Jurowski și transformate în avantaje competitive.

Cele care au și asigurat acest quantum leap cum spun englejii. Seria Muzica secolului XXI prezenta compoziții ale celor mai în vogă muzicieni contemporani. În mare parte, aceștia erau prezenți aici, unii chiar dirijau. S-a creat o întreagă emulație în lumea muzicală, care a adus notorietate festivalului și muzicienilor români. Secțiunea era susținută de orchestre simfonice românești și invitați. De asemenea, au reușit să ajungă pe scenă și lucrări ale tinerilor compozitori români, care, altfel, nu au cum să treacă de cerberi și sistem deși, ridicol, sînt appreciate peste hotare. Concertele de la miezul nopții, de la Ateneu, fără a fi exclusive, aveau drept scop, promovarea muzicii vechi și baroce, în speță, opera. Știm cu toții, un gen inexistent în România. Programul Mari orchestre a fost dinamizat de experiențe unice. Pe de-o parte, opere prezentate pentru prima dată în România, pe de altă parte, punerea acestora într-un concept regizoral. Și dacă toată lumea făcea semi-stage, Jurowski a ales video proiecția ca formă. O inovație de care au început să se intereseze și alții, după cum spune regizoarea Carmen Lidia Vidu, pionieră în acest business. Și, bineînțeles, aceeași atenție specială pentru lucrările Enescu, cu precizarea că, în sens invers, muzica maestrului a fost prezentată în afară și altfel decât cu invariabilele Rapsodii. Coroborate, acestea au plasat festivalul în sec. XXI, chiar deceniul al 3-lea, i-au dat vizibilitate și, în final, a venit și răsplata. Dar, gata, tempi passati. Move on!

Programul pentru 2023 este un safety car

Festivalul va avea loc între 27 august şi 24 septembrie 2023, în București și în țară. S-a exclus tot ce nu intră în normă. S-a revenit la siguranța concertelor de linie, cum le zic eu, după modelul zborurilor de linie. Așa cum am afirmat și în conferința de presă, comercial pot să înțeleg mișcările, cultural, ele nu au nicio justificare, iar ca imagine, prin banalizare, declasifică Festivalul în întreg. Mai pot înțelege că nu ți-a plăcut ce era, dar pune altceva de substanță în loc. Culmea penibilului în întâlnirea cu presa, a fost atins când, domnul Cristian Măcelaru a afirmat că a schimbat complet filosofia seriei muzica secolului XXI, pentru că, în urma unei consultări sindicale, a aflat de la muzicieni că, aceștia vor să cânte ceea ce știu și cântă de obicei în stagiuni. Ok, dacă vor să-și confrunte interpretările cu cele ale invitaților, bravo lor! Că doar n-o fac pe banii lor. Să spunem, totuși, că noul director artistic, a introdus o serie pentru copii și părinți, care, deja, știm, din ceea ce se face la Ateneul Român, concertele cu MC, respectiv, dramatizările de la teatru Odeon, merg foarte bine. Așa că, cine nu prinde bilete în festival, poate, liniștit, să meargă tot anul. Tot din ciclul ”complet schimbat”, este seria Concertele de la Miezul nopții. Raiul, singurul din România, iubitorilor de opera barocă. Reducerea la 0, teoretic, practic, există o opera barocă în program, n-are nicio motivație. Dacă vrei să invoci prezența, practic omori mesagerul, muzica. De fapt, e vina promovării. Luna aceasta, la ROH, Londra, tocmai am fost să văd „Alcina” de Handel, aproape 4 ore. Sala plină la toate cele șase reprezentații (circa 13.000 de spectatori). Mi-e greu să cred că, cineva din România și-ar permite să considere publicul românesc imbecil în comprație cu cel britanic. Pentru că această decizie, asta statuează. Prea imbecili pentru baroc. Trebuie însă profesionalism și continuitate și strategie culturală. Dacă ar fi existat vreo strategie culturală în ultimii 33 de ani? Pe scena Sălii Palatului, pentru puțina opera care a mai rămas, a fost scoasă din joc Orchestra națională radio, care, culmea, a avut cele mai prestigioase interpretări la ultimele două ediții. Cele mai elogioase critici interne și internaționale. Unfogettable moments: Peter Grimes- Britten și Piticul-Zemlinski. Dar, în buna tradiție românească, ești bun, ieși afară!

Ce s-a pus în loc?

Diseminarea modernilor, reducerea contemporanilor, astfel că, așa cum declara domnul director artistic, românii să vadă măcar un concert din festival, ele fiind toate la fel, dar pe o paletă financiară mai ofertantă. Șostakovici, de ex, începând cu 35 de lei. I-am fi spus că românii chiar văd, nu numai unul, ci, mai multe concerte din festival că se transmit la TVR, mai nou, Cultural, și la RRMuzical, dar, oricum, cel puțin pentru 2023, les jeux sont faits. Nu s-a ieftinit nimic (deși nu mai sînt restricții de prezență). Generozitatea e doar în slogan. Este extras dintr-un citat al maestrului Enescu. Auzit din gura sa, avea sens, pentru că, se știe, se ducea și cânta gratis pentru cei în nevoie. Pentru noul director artistic și prețurile de festival nu prea se potrivește. Acum, avem de-a face și cu primul director plătit, Hollender și Jurowski n-au fost remunerați, la care se vor adăuga drepturile de autor pentru cele patru!!! concerte dirijate în festival. Așa cum arată în momentul de față, în afară de premierele operatice, doar interpretările vor face diferența. Dar, schimbări pot apărea. Una a fost anunțată chiar în timpul conferinței!? A N-a montare a operei „Œdipe” de George Enescu la ONB. La fel ca și compozitorul cu România, și lucrarea are o istorie zbuciumată cu opera bucureșteană, e clar că e un blestem.

Toate montările, în scurt timp, au ajuns în coșul de gunoi.

Unele pe motive naționaliste, gen montarea lui Carrasco, altele pe motive mediocre politice, ca montarea lui A. Șerban, altele pentru niciun motiv. Dar dacă nimeni nu dă socoteală… „La Traviata” la MetOpera nu a avut atâtea montări. Oricum, eu, personal, voi susține montarea pentru festivalul Enescu să se facă cu opera din Craiova, sau Iași. Opera Națională București sigur nu mai merită această onoare. Și-a bătut joc de ea 33 de ani. Pentru melomanii care își caută și compozitorii preferați și până la apariția unei aplicații, care nu se știe dacă va fi, conform răspunsului organizatorilor, am ”preluat” eu una din funcții, editând programul pe compozitori. Valabil până la prima modificare. Tot ce pot spune e că, pentru fanii Mahler avem 1,2,3,4 și 9, a-ntâia chiar de 2 ori. Pentru restul, există link-uri mai jos. Biletele vor fi puse în vânzare în februarie 2023. Nu uitați!

Înscrierile pentru tombola abonamentelor au început până pe 8 decembrie.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Comitetul Internațional Olimpic reacționează după ce a fost acuzat de Ucraina că promovează războiul

Publicat

in

​Comitetul Internațional Olimpic a respins criticile vehemente ale oficialilor ucraineni, care l-au acuzat că promovează războiul, după ce organismul a afirmat că sportivilor ruși li s-ar putea oferi posibilitatea de a se califica la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, informează Reuters.

Jocurile OlimpiceFoto: EyePress via AFP / AFP / Profimedia

CIO respinge criticile defăimătoare din partea Ucrainei

Mykhailo Podolyak, un consilier cheie al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a spus la sfârșitul săptămânii trecute că CIO promovează „violența, crimele în masă, distrugerea” și a afirmat luni că o prezență rusă la Jocurile Olimpice ar însemna să ofere țării „o platformă pentru a promova genocidul”.

„CIO respinge în termenii cei mai fermi această afirmație și alte declarații defăimătoare. Ele nu pot servi drept bază pentru nicio discuție constructivă”, a precizat CIO într-un comunicat.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care săptămâna trecută a cerut o campanie pentru a împiedica sportivii ruși să concureze la Paris, i-a cerut luni sprijinul premierului Danemarcei, aflat în vizită în țară.

În discursul său, Zelenski s-a angajat să „protejeze structurile sportive și mișcarea olimpică internațională de a fi discreditate prin eforturile unor reprezentanți ai birocrației sportive de a permite prezența sportivilor ruși la competițiile internaționale”.

Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a atras atenția anterior asupra faptului că mulți olimpici ruși au avut legături cu armata, inclusiv prin faptul că au concurat pentru cluburi sportive afiliate la Ministerul Apărării.

„Armata care comite atrocități, ucide, violează și jefuiește. Aceasta este cea pe care ignorantul CIO vrea să o pună sub steag alb permițându-i să concureze”, a scris Kuleba pe Twitter.

Rusia a negat acuzațiile potrivit cărora forțele sale ar fi comis atrocități în Ucraina.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Eighteen migrants found hiding in cargo minibus

Publicat

in

Arad border police officers have found 18 migrants who tried to leave the country illegally hiding in a cargo minibus, while six others were caught walking in the field towards the border with Hungary, told Agerpres.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend