Conecteaza-te cu noi

LIFESTYLE

Fericirea: cum ajută sistemul imunitar

Avatar

Publicat

in

Prin studii ale persoanelor care afirmă că sunt fericite, s-a ajuns la concluzia că starea de fericire este produsă fizic în cortexul prefrontal stâng al creierului şi este legată de neurotransmiţătorii dopamină, oxitocina, endorfine, oxid nitric şi serotonină. Alte explicaţii despre fericire, la ce ajută şi cum o menţinem aflăm de la psihologul Laura Maria Cojocaru.

Fericirea are multe feţe şi multe definiţii, dar la baza ei stau reacţiile chimice din creier. Neurotransmiţătorii dopamină, oxitocina, endorfine, oxid nitric şi serotonină prin reacţiile lor dau tonul stărilor noastre. Dopamină mediază transferul emoţiilor pozitive între cortexul prefrontal stâng şi centrii emoţionali din nucleus accumbens. Mai mult, dopamină este în strânsă legătură cu sentimentul de fericire care apare la realizarea unui obiectiv, la reuşită.

Publicitate

“De cealaltă parte, oxitocina este produsă de hipotalamus şi secretată de glanda pituitară şi este în legătură cu fericirea care apare atunci când suntem îndrăgostiţi sau când ne alintăm copilul, animăluţul ş.a. Endorfinele (morfină naturală) sunt stimulate de oxitocina şi au legătură cu lipsa durerilor fizice şi euforia simţită în urmă exerciţiilor fizice sau când suntem entuziasmaţi de o persoană, idee, situaţie. Oxidul nitric este produs prin intermediul valvei situate în faringele nazal, motiv pentru care meditaţia şi respiraţia nazale sunt foarte importante. Oxidul nitric are un efect de calmare ce determină la nivel celular o reacţie în lanţ, prin intermediul căreia vasele de sânge se relaxează şi se dilată. Nu în ultimul rând, serotonină este stimulată tot de oxitocină şi este responsabilă de creşterea stării de spirit, creşterea încrederii, determinării şi a unei mai mari doze de autoacceptare”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Fericirea – cum o definim

Există 2 aspecte ale stării de fericire, implicit ale stării de plăcere:
1. Plăcerea senzorială, adică plăcerea produsă de experienţa propriu-zisă
2. Plăcerea anticipativă sau imaginară care este legată de anticiparea unui eveniment viitor care este producător de plăcere sau pur şi simplu imaginarea unui moment de plăcere, de exp. o relaxare pe plajă, o baie în mare, o îmbrăţişare, o plimbare pe cărări de munte, etc.

Fericirea – întăreşte sistemul imunitar

“Neurotransmiţătorii se declanşează la fel în ambele situaţii. În momentele din viaţă în care zicem că suntem stresaţi, de fapt se activează o altă parte a hipotalamusului, cea care se ocupă cu autoapărarea. Glandele suprarenale eliberează adrenalină (sau epinefrină) care declanşează reacţia de tipul “luptă sau fugi”. Sistemul nervos simpatic este cel responsabil pentru generarea răspunsului. Oxitocina diminuează secreţia de citocine, inhibă indirect secreţia de ACTH (hormonul adrenocorticotrop) şi inhibă amigdala de la care provine teamă, neliniştea, grijile care declanşeză reacţia de tipul “luptă sau fugi”. Un efectul al reacţiilor de tipul “luptă sau fugi” este scăderea sistemului imunitar. Stările de fericire, mulţumire, împăcare, iertare, acceptare, plăcere, bucurie, relaxare, întăresc sistemul imunitar”, consideră psihologul Laura Maria Cojocaru.

Fericirea – reţetă pentru întărirea stării de sănătate

Specialistul este de părere că trebuie să mergem pe cele 2 căi care produc plăcerea: activităţi concrete şi activităţi anticipativ/imaginative.
1. Din activităţile concrete fac parte: socializarea cu persoane pozitive şi de la care ai ceva de învăţat, timp petrecut în natură, mişcare fizică, activităţi recreative (film, teatru, citit, hobby-uri, excursii, concedii, etc.), o alimentaţie echilibrată, timp de odihnă echilibrat, relaţii sănătoase, viaţă intimă împlinită, restructurarea modului de gândire şi raportare la evenimentele vieţii.
2. Din activităţile anticipative/imaginative fac parte: tehnici de meditaţie, accesarea unor tranşe de hipnoză şi autohipnoza, tehnici de relaxare, tehnici de respiraţie. Acest tip de activităţii au că rol activarea frecvenţei alfa a creierului când undele creierului încetinesc, ajungând la un ritm ce poate fi văzut pe EEG ca un model care arată ca o freză cu dinţii regulaţi, cu frecvenţa de 8-12 Hz.

“În starea alfa se activează sistemul nervos parasimpatic, se reduce secreţia de cortizol, se reduc pulsul cardiac, rată respiraţiei şi rată metabolică, se intensifică fluxul de sânge către creier, creşte activitatea din creierul prefrontal stâng (activ la persoanele fericite), este întărit sistemul imunitar. În concluzie, activarea stării alfa reduce durerea, anxietatea, depresia, favoriează funcţia cognitivă, memoria, concentrarea, organizarea, reduce tensiunea sanguină, ajută la menţinerea longevităţii şi tinereţii, diminuează dependenţele (înlocuind substanţele din exterior – care produc de moment o stare de bine – cu substanţele fizice, declanşate natural), contribuie la o greutate adecvată, îmbunătăţesc calitatea vieţii”, conchide Laura Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI),  .

 

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

Nelu Tătaru: ‘Sunt spitale în care se lucrează la capacitate maximă’

Avatar

Publicat

in

De

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a precizat că spitalele din țară funcționează la capacitate maximă, din cauza numărului mare de infectări cu noul coronavirus.

„Sunt spitale în care se lucrează la capacitate maximă, cum au fost cel din Galaţi, acum nu mai este. Sunt cele din Ploieşti, Piteşti, care sunt pline. Cel din Timişoara, când am fost acum două zile, avea o capacitate de şase din 12 locuri. În general sunt acele judeţe pe care le ştim: Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Galaţi, Braşov şi Bucureşti.

Iaşiul are un parcurs pe care îl vedem, cu toate paturile ocupate dar niciun pacient nu este pe ventilator. Înseamnă că avem o situaţie intermediară, care este ventilaţie non-invazivă, dar suportul de oxigen este absolut necesar în această patologie. În măsura în care avem o evoluţie favorabilă, aceşti pacienţi sunt trecuţi pe secţii, iar cei care se agravează ocupă aceste paturi”, a spus ministrul Sănătăţii.

Publicitate

El recunoscut că au fost zile în care a fost necesar transferul pacienţilor cu COVID-19 atât cu echipaje aeromedicale, cât şi cu echipe medicale care circulă pe cale rutieră.

„Acolo unde a fost lipsă de locuri în ATI ,am dirijat şi către Sibiu şi către Oradea, către Cluj. În această săptămână am fost în vizită la Cluj, Timişoara, Iaşi, pentru a putea vedea şi capacitatea de extindere a ATI şi pentru a identifica, să spunem, şi spitale de linia a patra care să preia pacienţi la un moment dat. Suntem pregătiţi pentru aceste situaţii dar, repet, nu trebuie să ne lăsăm în această bază. Această pandemie se tranşează în prespital”, a declarat Nelu Tătaru.

Citește și:

Lovitură cruntă pentru un celebru om de afaceri: DIICOT i-a pus sechestru pe avere. Prejudiciu de 8 milioane de euro adus statului

Rețeaua racolărilor primarilor PSD de către PNL. Cine este omul care face jocurile de la Guvern pentru partid

SURSE O altă versiune a uciderii lui Emi Pian! Cum ar fi început bătaia: ‘Ce-mi vorbești, mă, mie așa, în nas?’

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Studiu: Pacienții asimptomatici au aceeași încărcătură virală cu pacienții simptomatici

Avatar

Publicat

in

De

Un studiu recent în care au fost implicate 303 persoane din Coreea de Sud arată că 29% dintre persoanele infectate cu noul coronavirus nu au prezentat niciodată simptome, dar au avut o încărcătură virală la fel de mare ca persoanele simptomatice.

Studiul, condus de Seungjae Lee de la Universitatea Soonchunhyang și publicat joi în revista americană Jama Internal Medicine, s-a concentrat pe un focar de contaminare într-un grup religios sud-coreean din Daegu, în februarie. Autoritățile au decis să plaseze în izolare cazurile pozitive care aveau puține simptome sau deloc, într-o clădire a căminului guvernamental, unde medicii și asistentele au monitorizat dezvoltarea bolii și au testat încărcătura virală în mod regulat. Media de vârstă a celor analizați era de 25 de ani.

Din 303 de persoane, 89 nu au prezentat simptome, o proporție de 29%. Fiind carantinați până testul a fost negativ, personalul medical a putut distinge pre-simptomaticii de adevăratele cazuri asimptomatice. 21 de persoane au fost inițial pozitive pentru coronavirus, fără simptome, dar au sfârșit prin a le manifesta. Cele mai multe studii, testând pacienții o singură dată, pot confunda cazurile pre și asimptomatice.

Publicitate

Concentrațiile virale ale pacienților asimptomatici au fost „similare cu cele ale pacienților simptomatici”, relatează autorii. Dar prezența particulelor virale reziduale în nas, gât sau plămâni nu înseamnă neapărat că aceste persoane au fost contagioase.

Aceasta este una dintre marile întrebări ale pandemiei: în ce măsura cazurile asimptomatice sunt vectori ai virusului? Pe de o parte, nu tușesc sau strănută, dar, pe de altă parte, nici nu stau în izolare și, prin urmare, sunt în contact cu alte persoane. „Este important să subliniem că detectarea ARN viral nu este sinonimă cu prezența unui virus infecțios și transmisibil”, avertizează autorii studiului. Studii epidemiologice și experimentale mari sunt necesare pentru a înțelege acest lucru, conform smartradio.ro.

Citește și:

Lovitură cruntă pentru un celebru om de afaceri: DIICOT i-a pus sechestru pe avere. Prejudiciu de 8 milioane de euro adus statului

Rețeaua racolărilor primarilor PSD de către PNL. Cine este omul care face jocurile de la Guvern pentru partid

SURSE O altă versiune a uciderii lui Emi Pian! Cum ar fi început bătaia: ‘Ce-mi vorbești, mă, mie așa, în nas?’

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend