Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Fața de culoare anonimă și steagul SUA arzând deasupra unei lumânări – Banksy și lucrarea inspirată de moartea lui George Floyd

Publicat

in

Artistul stradal britanic Banksy a reacționat pe social media la moartea lui George Floyd scriind sistemul înregistrează un eșec în ceea ce privește persoanele de culoare, alături de o nouă lucrare a sa care reprezintă o față de culoare anonimă și steagul SUA arzând la flacăra unei lumânări aprinse.

”La început m-am gândit că pur și simplu ar trebui să tac și să ascult persoanele de culoare cu privire la problemă. De ce ar trebui să fac asta? Nu este problema lor, este a mea”, a scris artistul, potrivit BBC.

Advertisements

Acesta a adăugat că ”oamenii de culoare sunt pierduți de sistem. De sistemul alb. Ca o conductă stricată care inundă apartmanetul oamenilor care locuiesc dedesubt. Sistemul defectuos le face viața mizeră, dar nu e treaba lor să o repare. Ei nu pot – nimeni nu îi va lăsa în apartamentele de sus”.

Postarea e însoțită de o lucrare de artă care arată un steag american arzând.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

CCR îl fierbe pe Klaus Iohannis. Când va dezbate noua lege privind Curtea de Conturi

Publicat

in

De

Curtea Constituțională va dezbate pe 23 septembrie sesizarea lui Klaus Iohannis privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

În sesizarea de neconstituționalitate, Klaus Iohannis arată că, prin conținutul său normativ, legea contravine mai multor articole din Constituție.

Advertisements

Astfel, prin noua soluție legislativă președintelui Curții de Conturi i se atribuie aceleași competențe ca și plenului instituției

În plus, acesta va coordona, îndruma și conduce, după caz, întreaga activitate a instituției, ceea ce înseamnă că nu mai este respectat principiul independenței membrilor Curții de Conturi în exercitarea mandatului lor.

Șeful statului consideră neconstituționale și noile prevederi referitoare la coordonarea departamentelor Curții de Conturi în condițiile în care șefii departamentelor vor ajunge în subordinea președintelui Curții de Conturi.

OMS trage un semnal de alarmă cu privire la COVID-19: ‘Naţiunile se îndreaptă într-o direcţie greşită’

„Ca efect al subordonării față de președintele Curții de Conturi a aparatului administrativ din cadrul departamentului aflat în coordonarea unui consilier de conturi va fi afectată independența acestuia. Altfel spus, prin faptul că directorii din cadrul Curții de Conturi se subordonează președintelui, și nu consilierilor de conturi, care doar coordonează departamentele, sunt create premisele încălcării principiului imparțialității”, se arată în sesizarea la CCR.

Președintele consideră că noile prevederi ar conduce către concentrarea puterii de decizie în sarcina președintelui Curții de Conturi și, după caz, a vicepreședinților, ceea ce implică o diminuare a rolului celorlalți membri ai instituției.

Cristian Tudor Popescu, după ce s-a aflat că Andreea Esca are coronavirus: 3 întrebări i-aș adresa

Un alt articol contestat în noua lege se referă la organizarea concursurilor pentru directori și directori adjuncți ai departamentelor Curții de Conturi, camerelor de conturi județene și a municipiului București, măsură fiind de natură să afecteze stabilitatea aferentă funcției de auditor public extern.

De asemenea, sesizarea de neconstituționalitate critică și prevederea din lege potrivit căreia reprezentanții entităților auditate „nu răspund pentru consecințele măsurilor administrative”, această normă fiind lipsită de claritate și predictibilitate.

„Nu rezultă către cine va fi transferată răspunderea pentru activitățile realizate în exercitarea funcțiilor de către reprezentanții entităților auditate și care au cauzat totuși un prejudiciu. Exonerarea de răspundere a reprezentanților entităților publice auditate pentru consecințele erorilor/abaterilor de la legalitate constatate de Curtea de Conturi contravine chiar rolului constituțional al acestei autorități”, se mai arată în sesizarea către CCR.

Un alt articol contestat se referă la posibilitatea acordată entității auditate de a recurge la serviciile unui expert autorizat extern și independent, iar, astfel, rolul constituțional al Curții de Conturi va fi afectat.

Totodată, este considerată neconstituțională condiționarea sesizării organelor de urmărire penală de aprobarea plenului Curții de Conturi.

Președintele consideră neconstituțional și articolul care pemite membrilor Curții de Conturi să desfășoare activități didactice, de cercetare științifică și de formare profesională în condițiile în care aceștia sunt asimilați prin Constituție judecătorilor din punct de vedere al regimului incompatibilităților.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

CCR îi răspunde lui Klaus Iohannis – Judecata pe 30 septembrie

Publicat

in

De

Curtea Constituțională va dezbate pe 30 septembrie sesizarea de neconstituționalitate a preşedintele Klaus Iohannis asupra Legii pentru modificarea art. 7 din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011.

Potrivit unui comunicat transmis de Administraţia Prezidenţială, legea contravine unor prevederi constituţionale referitoare la statul de drept şi principiul separaţiei puterilor în stat.

Advertisements

Legea interzice în unităţile, instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în unităţile care oferă educaţie extraşcolară, activităţile „în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identităţii de gen, înţeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic şi că cele două nu sunt întotdeauna aceleaşi”, precum şi a activităţilor care contravin principiilor prevăzute la art. 3 al Legii nr. 1/2011.

„Considerăm că legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), alin. (4) şi alin. (5), referitoare la statul de drept, principiul separaţiei puterilor în stat, respectiv la respectarea Constituţiei şi a legilor, ale art. 16 alin. (1) referitoare la principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii în coroborare cu cele ale art. 32 privind asigurarea accesului la învăţătură şi cu cele ale art. 49 privind protecţia copiilor şi tinerilor, ale art. 20 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor internaţionale în materia drepturilor fundamentale ale omului, ale art. 29 privind libertatea conştiinţei, ale art. 30 alin. (1) şi alin. (2) referitoare la libertatea de exprimare şi la interzicerea cenzurii, ale art. 32 alin. (6) referitoare la autonomia universitară, precum şi ale art. 61 alin. (1) teza a doua, conform cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării”, arată şeful statului.

Enigmă! Marinari contaminaţi după 35 de zile petrecute pe mare. Echipajul a fost testat negativ înainte de a pleca

Preşedintele Iohannis afirmă că legea sesizată la CCR contravine articolului 29 privind libertatea conştiinţei din Legea fundamentală.

„Considerăm că prin legea dedusă controlului de constituţionalitate se impune un stereotip/clişeu în ceea ce priveşte rezultatul cercetării unor anumite teorii/opinii, care trebuie să fie unul şi acelaşi, să se încadreze într-un tipar şi să nu se orienteze într-un anumit sens sau scop, în caz contrar, sancţiunea fiind interzicerea activităţii de răspândire a respectivelor teorii/opinii în mediul specific educaţional. În cazul de faţă, învederăm că soluţia Parlamentului de a impune prin lege ce activităţi, teorii sau opinii şi cu ce scop se pot constitui acestea în activităţi educative care să poată fi desfăşurate în unităţile de învăţământ şi, prin urmare, ce discipline se pot studia în mediul şcolar sau academic, contravine libertăţii individuale de conştiinţă întrucât, prin această formă, dispoziţia normativă este de natură să îngrădească libertatea de gândire şi a opiniilor”, susţine Klaus Iohannis.

Şeful statului aminteşte că, potrivit art. 29 alin. (1) şi (2) din Constituţie, individul se bucură de libertatea neîngrădită a gândirii şi opiniilor, libertatea conştiinţei fiind garantată.

„Întregul sistem educaţional trebuie să fie deschis pentru idei, opinii şi valori, statul trebuind să se abţină de la adoptarea unor soluţii legislative care pot fi interpretate ca lipsite de respect faţă de convingerile persoanelor, respectiv părinţilor sau tutorilor legali. În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. De aceea, în organizarea activităţilor de învăţământ, statul trebuie să vegheze la respectarea acestor libertăţi, consacrând posibilitatea elevilor/studenţilor majori de a participa la studierea anumitor discipline, teorii sau opinii, ori de a înţelege sau gândi un anumit concept, respectiv rezultat, potrivit propriei lor convingeri”, se mai arată în sesizarea transmisă CCR.

De asemenea, Iohannis apreciază că legea în discuţie contravine şi prevederilor constituţionale referitoare la principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, la cele privind asigurarea accesului la învăţătură, dar şi la prevederile Legii fundamentale cu privire la protecţia copiilor şi tinerilor.

„Prin impunerea unei condiţii pentru interzicerea, în unităţile de învăţământ, a activităţii în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identităţii de gen, anume aceea ca această teorie/opinie să fie înţeleasă ca un concept diferit de sexul biologic şi că cele două nu sunt întotdeauna aceleaşi, legea dedusă controlului Curţii Constituţionale este de natură să determine excluderea din sfera beneficiarilor dreptului la educaţie pe aceia care ar dori studierea teoriei/opiniei identităţii de gen, circumstanţiată însă, în mod subiectiv, de către legiuitor, în funcţie de modul în care aceasta este înţeleasă”, explică preşedintele.

De asemenea, potrivit şefului statului, legea încalcă prevederile din Constituţie referitoare la autonomia universitară, dar şi articole privitoare la libertatea de exprimare şi interzicerea cenzurii.

În sesizarea transmisă CCR se arată că anumite prevederi ale legii „instituie o normă care este de natură să determine restrângerea dreptului la liberă exprimare, prin aceea că aplicarea sa se realizează în funcţie de criteriul subiectiv al exprimării unei anumite teorii/opinii, într-un anumit sens, expres prevăzut de lege”.

Iohannis mai susţine că legea trimisă spre control constituţional ar încălca articole din Legea fundamentală referitoare la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat, precum dispoziţiile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituţie, conform cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării.

„Instrumentul juridic prin intermediul căruia s-a impus interzicerea în unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în unităţile care oferă educaţie extraşcolară, a activităţilor prevăzute la lit. e) a art. 7 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, astfel cum sunt acestea stabilite prin legea dedusă controlului de constituţionalitate, contravine Constituţiei întrucât această reglementare constituie, în fapt, o modificare a curriculumului preuniversitar şi universitar, care însă nu poate fi impusă şi/sau realizată printr-o lege iniţiată şi adoptată de Parlament, ci reprezintă exercitarea unei competenţe legale a executivului în materia politicii de învăţământ, ce se poate realiza doar printr-un act care emană de la nivelul executivului, respectiv prin ordin al ministrului Educaţiei şi Cercetării sau prin hotărâre de Guvern, după caz”, se menţionează în sesizarea de neconstituţionalitate.

Totodată, preşedintele atrage atenţia unei posibile încălcări a Constituţiei în ceea ce priveşte statul de drept şi prioritatea reglementărilor internaţionale în materia drepturilor fundamentale ale omului, astfel prevăzută de Legea fundamentală.

Şeful statului notează în sesizarea transmisă CCR că din stenograma şedinţei Senatului în cadrul căreia au fost continuate dezbaterile şi adoptarea legii criticate, reiese că soluţia legislativă, în forma supusă votului, are drept fundamentare securitatea/protejarea spaţiului şcolar, iniţiatorul său fiind de acord că propunerea sa este „despre interzicerea unui concept, unei opinii, unei teorii, teoria de gen”.

„Analizând această motivare prevăzută în stenograma amintită mai sus, considerăm că soluţia legislativă adoptată pe calea amendamentelor introduse la Senat şi care au devenit lege, nu cuprinde o justificare reală socială şi juridică, ci, din contră, aceasta a determinat o reglementare contradictorie, incoerentă şi neinteligibilă, care alterează înţelegerea şi aplicarea legii. În condiţiile în care legislaţia în vigoare include dispoziţii clare, suficiente şi în concordanţă cu obligaţiile asumate de România ca parte semnatară a unor tratate internaţionale, referitoare la domeniul materiei „identităţii de gen”, apreciem că legea criticată indică cu atât mai mult expresia unei pure voinţe politice care, în lipsa vreunui studiu de impact, a oricărei fundamentări de ordin economic, juridic şi social, rămâne în sfera subiectivităţii. Motivarea noii soluţii legislative este, de fapt, contrară unor norme în vigoare, ce au surprins o nevoie socială ce s-a bucurat deja de consacrare legislativă, nefiind legată de o nevoie socială nouă sau de perspectivă. Această tehnică de fundamentare a soluţiei legislative preconizate, echivalează, în esenţă, cu lipsa motivării”, transmite Iohannis.

În opinia sa, legea dedusă controlului de constituţionalitate „eludează valorile statului de drept” şi conţine dispoziţii ce afectează calitatea şi predictibilitatea sa, cu consecinţa încălcării prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.

„Dintr-o altă perspectivă, învederăm instanţei constituţionale că legiuitorul, prin adoptarea acestei soluţii legislative, orientează rezultatul studiului/cercetării respective într-un anume sens şi îi stabileşte condiţiile pentru a se încadra în limitele prevăzute de lege. Or, această reglementare impusă prin legea criticată echivalează cu o interpretare legislativă a unei teorii ştiinţifice, ceea ce nu poate face obiectul unei legiferări şi contravine respectării rigorilor actului normativ, neputându-se identifica cu precizie raţiunea acestuia sau conduita destinatarilor acestor norme. În aceste condiţii, considerăm că legea dedusă controlului de constituţionalitate aduce atingere principiului previzibilităţii şi clarităţii normelor, aşa cum acesta îşi găseşte expresia în prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie”, se mai arată în sesizare.

Iohannis adaugă că prin modificările şi completările aduse Legii nr. 1/2011 „se creează un cadru legislativ confuz, cu reglementări şi condiţionări diferite pentru aceeaşi ipoteză normativă – materia identităţii de gen, ceea ce afectează claritatea şi predictibilitatea legii”, aspect contrar cerinţelor de calitate ale legii, instituite prin Constituţie.

„Stabilirea unor soluţii juridice diferite pentru aceeaşi situaţie normativă reprezintă o contradicţie de concepţie a legiuitorului, care nu poate fi acceptată. Însă, contradicţiile cu alte acte normative, apte să creeze incertitudine sub aspectul dispoziţiilor reglementate, generează o lipsă de coerenţă, claritate şi previzibilitate a normei legale, care este de natură să înfrângă principiul securităţii juridice, sub aspectul componentei sale referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii, ceea ce încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie”, se precizează în documentul trimis la CCR.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Advertisements

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend