Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Explozii puternice la Odesa. Atac rusesc cu drone kamikaze (Video)

Publicat

in

O serie de explozii s-a auzit la Odesa, duminică dimineață. Potrivit presei locale, deasupra oraşului se văd drone, ceea indică posibile atacuri ruseşti cu drone, relatează Rador.

Alerta de raid aerian a fost declanşată la Odesa în jurul orei 7:00, iar câteva momente mai târziu, s-au auzit mai multe explozii.

Și zilele trecute forțele armate ruse au atacat facilitățile porturare din Odesa cu drone kamikaze de origina iraniană ceea ce a dus la expulzarea de către președintele Volodimir Zelenski a ambasadorului iranian la Kiev.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Noi pedepse ireale pentru încălcarea Hijab-ul: Avertisment prin sms și blocarea contului bancar

Publicat

in

De

Un membru al parlamentului iranian a dezvăluit planul guvernului pentru pedepse alternative – inclusiv financiare – pentru a încerca să forțeze femeile să poarte hijab în public, în ciuda protestelor masive din întreaga țară pe această temă, infromează rferl.org.

Hossein Jalali, membru al Comisiei Culturale a parlamentului iranian, a declarat că, în cadrul noului plan, acțiunile poliției moralității vor fi limitate, permițând utilizarea unor metode mai puțin intruzive pentru asigurarea respectării legii.

„Este posibil să se notifice purtătoarele care nu poartă hijab sub forma unui mesaj text că nu au respectat regula hijabului și că trebuie să respecte legea”, a declarat Jalali într-un interviu acordat presei iraniene.

El a adăugat că, după două avertismente, guvernul va trece la blocarea contului bancar al contravenientului ca modalitate de pedepsire a acestuia. El nu a explicat cum intenționează guvernul să recunoască identitatea celor care se presupune că încalcă legea hijabului.

Problema a declanșat proteste masive în întreaga țară după ce Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, a murit în timp ce se afla în custodia poliției. Ea a fost reținută de poliția morală pentru că ar fi purtat hijab-ul, sau eșarfa de pe cap, în mod necorespunzător.

Guvernul a răspuns la cele aproape trei luni de tulburări cu forțe mortale, încercând să reprime una dintre cele mai profunde provocări la adresa regimului islamic de la revoluția din 1979.

De la izbucnirea tulburărilor, poliția morală a fost mai puțin vizibilă în orașe. Cu toate acestea, statutul lor este neclar, deoarece procurorul-șef al țării a declarat în weekend că faimoasa forță a fost închisă, pentru ca apoi să revină asupra acestui lucru spunând că este o decizie a Ministerului de Interne, care are jurisdicție asupra forței.

La 5 decembrie, un purtător de cuvânt al poliției pentru moralitate a declarat că misiunea unității de poliție s-a încheiat și că ar trebui folosite noi metode pentru a pune în aplicare legea obligatorie a țării privind hijab-ul, însă ministerul în sine nu a comentat această problemă.

Hijab-ul – acoperământul pe cap purtat de femeile musulmane – a devenit obligatoriu în public pentru femeile și fetele iraniene cu vârsta de peste nouă ani după Revoluția Islamică din 1979, iar Jalali a declarat că nu se va da înapoi de la planul hijab și castitate stabilit de stat.

„Îndepărtarea de hijab înseamnă o retragere a republicii islamice”, a adăugat Jalali. Agenția de știri activistă HRANA a declarat că, până la data de 29 noiembrie, cel puțin 459 de protestatari au fost uciși în timpul tulburărilor, inclusiv 64 de minori, în timp ce forțele de securitate încearcă să înăbușe disidența generalizată.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Argentina: Condamnată la şase ani de închisoare, Cristina Kirchner anunţă o posibilă retragere

Publicat

in

De

D. Popa • HotNews.ro

Vicepreşedinta Argentinei, Cristina Kirchner, a fost condamnată marţi la şase ani de închisoare, de care o protejează, însă, imunitatea parlamentară, şi ineligibilitate pe viaţă, într-un proces pentru fraudă şi corupţie în timpul preşedinţiei sale, verdict pe care l-a imputat unei „mafii judiciare”, comentează AFP.

Cristina KirchnerFoto: Matías Baglietto/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Imediat, fosta şefă a statului a afirmat că „nu va mai candida la nimic, nici senatoare, nici vicepreşedintă, nici preşedintă” la alegerile generale din 2023, părând că renunţă la o viitoare imunitate. Chiar dacă mai multe niveluri de apeluri ar trebui să facă pedeapsa efectivă abia peste ani de zile.

Cristina Kirchner, 69 de ani, a fost găsită vinovată de „administrare frauduloasă” în detrimentul statului în acest proces privind atribuirea de contracte publice în fieful său politic din Santa Cruz (sud), în timpul celor două mandate prezidenţiale (2007-2015).

Împotriva ei s-a cerut 12 ani de închisoare şi ineligibilitate.

Fosta preşedintă (centru-stânga), care la şapte ani de la plecarea ei de la preşedinţie rămâne o figură de frunte şi în acelaşi timp dezbinătoare în politica argentiniană, a negat întotdeauna orice escrocherie. Avocaţii săi au cerut să fie declarată nevinovată.

Ea a denunţat, pe toată durata procedurii demarate în 2019, un proces „politic”, condus de judecători, în opinia sa, manipulaţi de opoziţia de dreapta, în special de tabăra succesorului ei la preşedinţie (2015-2019), liberalul Mauricio Macri.

Funcţia sa de preşedintă a Senatului, sinonimă cu imunitatea parlamentară, a salvat-o de închisoare. Imunitate la care a părut să renunţe în viitor, anunţând că nu va solicita niciun mandat în 2023, ci că va „pleca acasă”. „Să mă bage la închisoare!”, a declarat ea, sfidătoare.

Cu toate acestea, o pedeapsă – închisoare sau ineligibilitate – ar fi efectivă doar după multe apeluri, inclusiv unul eventual la Curtea Supremă, ceea ce, a prezis săptămâna aceasta politologul Rosendo Fraga pentru AFP, ar putea dura şase-şapte ani, chiar mai mult.

În august, rechizitoriul – 12 ani – a declanşat uriaşe manifestaţii de sprijin pentru Cristina Kirchner, în mai multe oraşe din Argentina, şi mai multe seri sub ferestrele casei ei din Buenos Aires, ducând la ciocniri cu poliţia.

Surprinzător, verdictul de marţi a generat doar o modestă mobilizare. Din anturajul vicepreşedintei nu emanase, însă, nicio directivă puternică în acest sens.

Câteva sute de partizani – sindicalişti, activişti peronişti – s-au adunat calm după-amiaza în vecinătatea tribunalului, căutând cu disperare umbra la peste 35°C, a constatat AFP. Seara, o adunare şi mai modestă s-a format paşnic în jurul Parlamentului.

Ipoteza unor mobilizări puternice a stârnit temeri privind un puseu ca în august. Numeroase altercaţii au făcut ca tensiunile să creeze indirect contextul atentatului împotriva Cristinei Kirchner, pe 1 septembrie. Atacatorul – a cărui împuşcătură nu a pornit – s-a strecurat într-un grup dezordonat de suporteri în faţa casei ei.

Opt dintre cei 12 coinculpaţi în proces, printre care un antreprenor din construcţii, foşti lideri ai companiei de construcţii de drumuri Vialidad, au fost condamnaţi la pedepse de la trei ani şi jumătate la şase ani de închisoare. Patru au fost eliberaţi sau au beneficiat de prescripţie.

„Sentinţa era scrisă. Ideea a fost să mă condamne”, a reacţionat Cristina Kirchner la verdict într-un mesaj video din biroul ei din Senat. Ea a denunţat „un stat paralel”, o „mafie judiciară”.

„Astăzi, în Argentina, o persoană nevinovată a fost condamnată (…) când politica intră în tribunale, justiţia iese pe fereastră”, a scris pe Twitter preşedintele argentinian, Alberto Fernandez.

Şeful statului mexican, Andrés Manuel Lopez Obrador (stânga), şi-a exprimat şi el solidaritatea cu Cristina Kirchner, victimă, în opinia sa, „a unei răzbunări politice şi a unei josnicii antidemocratice a conservatorismului”.

Luni, ea şi-a comparat soarta cu Luiz Inacio Lula da Silva, reales preşedinte al Braziliei, închis în 2018-2019 pentru corupţie, condamnările fiind în cele din urmă anulate.

O paralelă până la un come-back? Din punct de vedere tehnic, ar fi fost posibil, până la anunţul său de marţi de a nu candida pentru nimic în 2023. Dar viitorul său politic naţional era ipotecat încă din perioada mandatelor prezidenţiale. Iar tabăra sa peronistă este conştientă de respingerea pe care o suscită în prezent, dincolo de un nucleu dur de suporteri de 20-25%.

Recent, ea a dat unele semnale care sugerează că nu se mai proiectează ca un mandatar, mai degrabă ca un „super-influencer”. Ca în 2019, când l-a desemnat pe Alberto Fernandez. „Politica nu înseamnă doar ocuparea unei funcţii (…), a fi preşedinte, vicepreşedinte, senator sau deputat. Este puterea de a transmite idei”, a spus Cristina Kirchner luni.

Sursa: Agerpres

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend