Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Experții dau datele care le convin: Anunță că România e codașă în lupta pentru desprinderea de Rusia, uitând că România nu e deloc dependentă

Publicat

in

România se clasează pe unul din ultimele locuri între ţările UE în privinţa energiei solare şi eoliene pe cap de locuitor, conform unei analize a Asociaţiei Bankwatch Romania, potrivit căreia capacităţile fotovoltaice şi eoliene se instalează mai rapid şi presupun costuri reduse de funcţionare, şi ar putea fi soluţia rezilientă în crize precum cea din prezent.

”România se clasează pe unul din ultimele locuri între ţările UE în privinţa energiei solare şi eoliene pe cap de locuitor, deşi Executivul european insistă pentru accelerarea trecerii la energie curată pentru a reduce dependenţa de Rusia şi de combustibilii fosili şi a îndeplini ţintele climatice”, conform unei analize a Asociaţiei Bankwatch România. Astfel, România este pe locul patru din coada clasamentului, cu 0,229 KW instalat per capita, după ţara noastră fiind doar Slovenia (0,178), Slovacia (0,099) şi Letonia (0,048), cu un potenţial mult mai redus în acest domeniu.

Liderul clasamentului este Danemarca, cu 1,476 KW/locuitor din energie solară şi eoliană, urmată de Germania (1,459), Suedia (1,353) şi Olanda (1,287).

România suferă şi de un deficit acut al capacităţii instalate. Potrivit Asociaţiei, 4 GW de energie fosilă (centrale pe gaz şi cărbune care au devenit ineficiente) au fost dezafectaţi în ultimii 7 ani, fără să fie înlocuiţi cu alte surse de producţie. Din 2015 nu au mai fost instalate capacităţi semnificative de energie regenerabilă.

Suplimentarea capacităţilor de producţie de energie solară şi eoliană este cu atât mai importantă în contextul creşterii preţului energiei electrice cauzată de dependenţa de combustibili fosili din Rusia. În urma escaladării conflictului politico-militar, început odată cu invazia Rusiei în Ucraina, preţurile la energie electrică au explodat, în România ajungându-se la un preţ mediu ponderat pe PZU pe luna august de 2.423,86 lei/MWh, respectiv 490 euro/MWh, după ce în iulie preţul mediu a fost de 1.813,74 lei/MWh, adică 367,19 euro/MWh. Recordul PZU a fost în 26 august, când a depăşit 700 de euro/MWh, fiind cel mai mare din UE. Preţurile din lunile de vară din 2022 sunt de circa patru ori mai mari decât cele de acum un an.

Tendinţa PZU pe piaţa OPCOM în primele zile din septembrie a fost de creştere, în unele zile înregistrându-se peste 500 euro/Mw h, România fiind astfel în topul preţurilor în UE.

„România are nevoia şi capacitatea să crească producţia de energie regenerabilă, de noi investiţii în energiile curate, cum sunt cea solară şi eoliană, care, alături de investiţii în stocare, sunt cea mai bună alternativă la volatilitatea preţurilor ale energiei produse din surse clasice, care sunt şi poluante. Capacităţile fotovoltaice şi eoliene se instalează mai rapid şi presupun costuri reduse de funcţionare, şi ar putea fi soluţia rezilientă în crize precum cea din prezent”, susţine Laura Nazare, coordonatoarea campaniei de tranziţie energetică la Bankwatch România.

În data de 9 septembrie a avut loc întâlnirea extraordinară a Consiliului Uniunii Europene, care a dezbătut măsurile propuse de Comisia Europeană pentru reducerea preţurilor la energie în această iarnă. Printre acestea s-au numărat plafonarea temporară a preţurilor şi gazul metan provenit din Rusia, decuplarea preţului gazului de energia electrică, acesta fiind cel care ridică preţul pe întregul lanţ de producţie, modificarea unor reguli de piaţă pentru a crea lichiditate, dar şi măsuri care să limiteze consumul de gaze fosile, cum ar fi reducerea cererii şi încurajarea economiei de energie şi asigurarea implementării măsurilor din RePowerEU.

Prin RePowerEU Comisia Europeană îşi propune ca în 2030 45% din energia UE să provină din surse regenerabile, peste jumătate faţă de nivelul actual. Pentru atingerea acestui obiectiv sunt necesare sute de miliarde de euro, investiţi şi cu sprijinul UE, care alocă fonduri importante ţărilor membre. Aceste costuri vor fi compensate parţial de economiile anuale de 84 de miliarde de euro din reducerea importurilor de combustibili fosili, se arată în planul Uniunii Europene.

Lansat în luna martie 2022 şi aprobat în luna mai, planul REPowerEU are la bază două argumente principale în favoarea transformării urgente a sistemului energetic european: necesitatea eliminării dependenţei UE de importurile de combustibili fosili din Rusia şi necesitatea gestionării crizei climatice. Unul dintre cei trei piloni ai planului este dezvoltarea accelerată a energiei din surse regenerabile, care este cea mai ieftină şi mai curată energie disponibilă şi poate fi produsă pe plan intern, reducându-se nevoia de importuri de energie. REPowerEU, alături de PNRR şi celelalte fonduri Europene dedicate sectorului energetic vor accelera tranziţia verde şi vor stimula investiţiile masive în energia din surse regenerabile.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Scandalul secțiilor de politie chineze clandestine din străinătate continuă. Doar în Italia ar fi 48 și restul în Croația, Serbia și România/ MAI neagă un acord

Publicat

in

De

Pe plan mondial Italia e gazda celui mai mare număr de „secții de poliție” chinezești informale, conform raportului publicat de o organizație spaniolă pentru drepturile omului.

Safeguard Defenders a declarat luni că a identificat încă 48 de secții, din care 11 în Italia, iar altele în Croația, Serbia și România, dar și în alte țări.

Conform raportului, cooperarea guvernului italian cu guvernul central chinez a dus în mod direct la înființarea acestor secții în 2016, relatează Politico preluat de Rador.

„Un acord bilateral încheiat în 2015 de Ministerul Securității Publice, privind patrule comune de poliție cu guvernul italian, pare să fi contribuit direct la înființarea ulterioară a unor secții «pilot» europene la Milano în 2016 (de către poliția din Wenzhou) și în 2018 (de către poliția din Qingtian)”, afirmă raportul.

În Italia trăiesc 330.000 de cetățeni chinezi, conform cifrelor din 2021 ale Istat, biroul național de statistică. Secțiile din Italia se află la Roma, Milano, Bolzano, Veneția, Florența, Prato – orășel de lângă Florența în care locuiesc cei mai mulți imigranți chinezi per capita din Italia – și în Sicilia.

Noile descoperiri survin după ce Safeguard Defenders a mai publicat un raport, în septembrie, privind stațiile de poliție ale Chinei din străinătate. Acel raport a deconspirat 54 de secții din întreaga lume, dar în principal din Europa. Noile date aduc numărul total al acestor secții la peste 100.

Secțiile oferă teoretic servicii administrative, dar sunt implicate și în „activități polițienești sub acoperire și ilegale”, conform primului raport.

Așa-zisele secții de poliție din străinătate le oferă servicii diplomatice cetățenilor chinezi, cum ar fi schimbarea permisului de șofer – dar ele încearcă totodată să-i reducă la tăcere pe dizidenții chinezi din Europa.

Pe lângă operațiuni deja deconspirate din Spania și Serbia, cel puțin o operațiune de „convingere de a se repatria” a fost efectuată de secția Wenzhou din Paris. Safeguard Defenders a declarat în noul raport că acest lucru „contrazice declarațiile autorităților RPC cum că stațiile nu oferă decât «servicii administrative»”.

Mai multe țări, între care Germania, Olanda și Canada, au demarat anchete privind chestiunea, dar altele, precum Italia, au fost reticente să investigheze până acum.

„Până acum, în ciuda faptului că are pe teritoriul său cele mai multe avanposturi de legătură, guvernul italian e printre foarte puținele țări europene care nu au anunțat încă public o anchetă privind Secțiile de Poliție Chinezești din Străinătate și nici nu le-a declarat ilegale”, se afirmă în raport.

Politico a contactat guvernul italian pentru o reacție.

_

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a precizat luni că nu există un acord semnat cu autorităţile din Republica Populară Chineză care să permită înfiinţarea unor „secţii de poliţie ilegale”, după ce în spaţiul public au apărut informaţii pe această temă, relatează Agerpres.

Potrivit Biroului de presă al MAI, toate documentele bilaterale de cooperare existente în domeniul de competenţă al MAI, indiferent de statul cu care au fost semnate, respectă legislaţia internă a României şi pe cea internaţională.

„Vă asigurăm că Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile specializate, desfăşoară constant, conform competenţelor, activităţi pentru a se asigura că, pe teritoriul României, nu sunt desfăşurate activităţi care să aducă atingere siguranţei naţionale, ordinii publice şi drepturilor cetăţenilor”, arată sursa citată.

Beijingul a înființat peste 100 de așa-zise secții de poliție în străinătate, pe tot mapamondul, pentru a monitoriza, hărțui și, uneori, a repatria cetățenii chinezi aflați în exil, folosindu-se de acorduri bilaterale de securitate cu țări din Europa și Africa pentru a obține o largă prezență internațională, susține un nou raport pus la dispoziție exclusiv pentru CNN preluat de Rador.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Uniunea Europeană sfidează sau imploră Rusia? De ce cartelul cumpărătorilor nu funcționează niciodată (analiza)

Publicat

in

De

Cartelul cumpărătorilor aproape nu funcționează niciodată. Poate că specialiștii în economie ne pot da numeroase exemple, dar majoritatea acestora sunt excepții. Răspunsul pe care comercianții noștri îl dau atunci când îi sfidăm și spunem „Dacă nu-mi dai la prețul ăsta, nu cumpăr” este valabil și pentru piața internațională de petrol. „Atunci nu cumpăra! Oricum se va găsi alt cumpărător!”, susține Milliyet preluat de Rador.

Vânzătorul este în poziția de monopol întreg sau monopol pe jumătate.

Exemplu: Ţările Uniunii Europene și țările G7 au anunțat Rusia că vor plăti 60 dolari/baril și că acesta este ultimul preț.

Răspunsul purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost următorul:

„Analizăm situația. S-au făcut unele pregătiri pentru un anunț privind plafonarea prețului. Dar noi nu vom accepta această plafonare. După ce se finalizează analizele, vom anunța ce acțiuni se vor întreprinde.”

Ceea ce rămâne după ce curățăm textul de subtilitățile diplomatice este identic cu stilul din Marele Bazar (din Istanbul-n.trad.) „Dacă nu vrei, nu cumpăra!” Şi totuși se întrevede o negociere: „Nu. Se poate la prețul ăsta?”.

În lume, prețul celui mai ieftin petrol este de 74 dolari/baril, iar al celui mai scump este 85 dolari/baril. În această situație, Uniunea Europeană propune Rusiei o reduce cu 25 dolari/barilul de petrol. Este Rusia obligată să accepte acest lucru? Din G7 mai fac parte și Canada, și Marea Britanie, care nu sunt nici membre UE. Aceste două țări au interzis de mult importurile de petrol din Rusia. Deci, aici vorbim numai de țările membre ale Uniunii Europene. Trei dintre cele 28 de țări membre, Polonia, Estonia și Lituania, susțin nu numai plafonarea prețului petrolului din Rusia, ci interzicerea totală a importurilor de petrol rusesc. Sunt cunoscute țările care vor suferi cel mai mult în cazul în care nu se va importa petrol din Rusia: Germania, Franța, Italia și Spania. Oricât ar fi ele țări membre ale Uniunii Europene, unele țări din fostul „Bloc de Est” speră că vor importa atât gaze naturale, cât și petrol din Rusia.

Săptămâna trecută, președintele Franței, Emmanuel Macron, care și-a început vizita în SUA ca un șoim și a încheiat-o ca un mielușel, i-a solicitat președintelui Biden schimbări în pachetul de luptă împotriva inflației, pe care a caracterizat-o ca fiind „super agresivă”, dar în locul unui răspuns pozitiv a primit o lecție de economie! Fusese avansată ideea că în interiorul G7 Macron se opusese cererii de plafonare a prețului petrolului, dar în cadrul acestei vizite el a cerut altceva, ceva ce ar fi rezolvat și problema prețului petrolului, adică încheierea războiului din Ucraina ca rezultat al întâlnirii lui Biden cu Putin.

Răspunsul lui Biden la această solicitare a fost foarte dur: Putin să încheie războiul și ne vom întâlni!

Europa este într-o situație ingrată. Chiar dacă exista posibilitatea ca Rusia să fie pregătită să negocieze oferta de preț de 60 dolari/baril, acum se pare că nu mai există nicio șansă de negociere într-un mod deschis, care să se desfășoare în fața opiniei publice mondiale. În imaginile care vin din capitalele europene vedem elevi care stau în sălile de clasă cu paltoanele pe ei, parlamentari care zâmbesc cu fularele înfășurate în jurul gâtului. Însă petrolul nu se folosește numai pentru încălzirea școlilor, a caselor. Dacă Europa nu se va putea aproviziona cu petrol rusesc cum se va învârti roata economiei?

Trecând peste faptul că Statele Unite vor trimite noi rachete și alte milioane /de dolari/, pentru a da o șansă instaurării păcii în Ucraina, diplomația europeană trebuie să se pună pe treabă. (Articol de Hakkı Öcal)

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend