„Nu este normal ca statul să dea aceiaşi bani pentru cei care nu au muncit deloc şi pentru cei care au muncit pe salariul minim pe economie. Vorbim în momentul de faţă de 1,6 milioane de români care sunt pe salariul minim şi care vor primi, când vor ieşi la pensie, o pensie minimă. Ştiţi ce înseamnă 45% din salariul minim brut pe economie? Înseamnă 1300 de lei, aproximativ. Cam asta ar trebui să fie pensia minimă pentru cei cu salariul minim. 

Pentru ceilalţi, ar trebui să fie ajutor social, să nu i se mai spună pensie, pentru că nu este o pensie. Oamenii ăia nu au muncit, nu au adus niciun fel de contribuţie la bunăstarea tuturor, nu au susţinut bugetul de pensii, bugetul de sănătate, nu au făcut nimic şi doar aşteaptă să primească bani din partea statului. Sunt diverse modalităţi de ajutorare, astfel încât aceşti oameni să nu fie daţi deoparte„, a precizat Adrian Negrescu.

Adrian Negrescu a comentat inițiativa Guvernului de a da înapoi banii celor care au pensii peste 4000 lei şi au fost taxaţi ilegal pentru contribuţii la sănătate 

„E o decizie pe care o aşteptam de mult. Nu se poate ca oamenii ăştia, care au contribuit cu mulţi bani o viaţă întreagă, pentru că de aia au pensii peste 4000 lei, să fie iarăşi supraimpozitaţi, să li se mai ia încă o dată banii, pe ideea că au făcut nişte bani şi că trebuie sancţionaţi. Legea trebuie să fie egală pentru toţi. Astfel, dacă ai o pensie de 2000 lei, trebuie să ai aceleaşi condiţii ca unul care are pensie peste 4000 lei„, a concluzionat Adrian Negrescu, conform dcnews.ro.

Liderul Forța Dreptei, Ludovic Orban, a transmis luni la Parlament că formațiunea este deschisă pentru a colabora cu formaţiunile politice de centru-dreapta, democratice, euro-atlantice, de ce nu, și la viitoarele alegeri.

„Noi suntem deschişi dialogului şi cooperării cu formaţiunile politice de centru-dreapta, democratice, euro-atlantiste. Deja avem colaborări foarte bune şi cu USR, şi cu PMP. Evident, dacă sunt alţi actori politici care doresc să participe la conturarea unui alternative serioase faţă de actuala guvernare, noi suntem deschişi colaborării şi dacă va fi posibil să ajungă la o formulă de colaborare, inclusiv în alegeri, vom stabili în discuţiile pe care le avem”, a afirmat Ludovic Orban, luni la Parlament.

El a adăugat că Forţa Dreptei este în dialog permanent cu USR şi PMP.

„În 24 ianuarie am participat, împreună cu domnul Tomac, am depus coroană de flori la statuia lui Alexandru Ioan Cuza. În ceea ce priveşte USR, noi colaborăm la nivel parlamentar, avem foarte multe de măsuri comune, atacuri la Curtea Constituţională, moţiuni, proiecte legislative pe care le-am susţinut. În punctele în care avem poziţii similare, colaborăm. Unde avem poziţii diferite, fiecare ia decizia cum doreşte. Dacă mă întrebaţi dacă este posibil o coagulare electorală, am să răspund că este posibil, dar va depinde foarte mult de colaborarea dintre noi, de încrederea pe care o dobândim şi, în mare măsură, şi de modul în care se vor raporta la alegeri cele două partide de guvernare PSD 1 şi PSD 2”, a completat Orban.

El a mai anunţat că partidul Forţa Dreptei are 44 de filiale în judeţe şi în Capitală, cu peste 500 de organizaţii locale şi mai mult de 10.000 de membri înscrişi.

„Pentru anul 2023, printre obiectivele pe care le-am stabilit sunt: constituirea de organizaţii locale care să acopere minimum 80% din populaţia cu drept de vot a ţării, înscrierea a minimum 50 de mii de membri până la sfârşitul anului viitor, pregătirea candidaţilor de primari în cel puţin două treimi dintre localităţile din România. De asemenea, ne-am propus ţinte legate de capacitatea de comunicare şi de transmitere a mesajelor de Forţa Dreptei”, a explicat Ludovic Orban.

Acesta a mai spus că Forţa Dreptei va derula, în lunile martie, aprilie, mai, o campanie de informare a cetăţenilor şi de consultare cu privire la direcţia în care trebuie să se îndrepte România, la priorităţile şi aşteptările pe care le au oamenii de la acest partid.

Printre priorităţile sesiunii parlamentare, Orban a amintit proiecte care vizează desfiinţarea pensiilor speciale, recalcularea pensiilor astfel încât să fie introdus principiul „la contribuţie egală pensie egală”, reducerea fiscalităţii la impozitarea muncii, reducerea cu cinci procente a contribuţiilor.

Alte propuneri legislative care vor fi iniţiate de Forţa Dreptei se referă la îmbunătăţirea activităţii administraţiei, a legii prevenirii, a legilor educaţiei, precum şi la domeniul sănătăţii şi la susţinerea mediului privat, a conchis Orban.

Cătălin Drulă a declarat că USR îşi menţine obiectivul de a forma o coaliţie post-electorală, în anul 2024, iar formaţiunea doreşte să dea premierul atunci. El a precizat că USR are o bună colaborare parlamentară cu Forţa Dreptei, iar la nivel local cu PMP, însă este prematur să se pronunţe dacă Forţa Dreptei va ajunge în Parlament, în anul 2024 sau dacă va exista o fuziune cu USR. Acesta a exclus o cooperare cu PNL, deoarece „peneliştii sunt mai pesedişti decât pesediştii”, scrie news.ro