Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Exemplele care contrazic CNAIR: Cum poate fi lărgit rapid DN2 spre Siret, unde se fac cozi kilometrice de camioane care blochează traficul

Publicat

in

Blocajul rutier pe DN2 înainte de Siret, unde sute de TIR-uri ocupă în coadă prima bandă, și forțează devierea tuturor camioanelor care vin din Ucraina pe un drum județean, inadecvat unui astfel de trafic greu, ar putea fi rezolvat rapid dacă platforma drumului ar fi lărgită puțin, cu un acostament care să funcționeze ca o bandă de stocare pentru vehiculele grele, mai ales că porțiunea buclucașă e în plin câmp. CNAIR, însă, spune că nu are un astfel de plen și că nu poate justifica o investiție nouă pentru că are în plan o parcare de TIR-uri, dar al cărei Studiu de Fezabilitate va fi gata abia în decembrie 2023.

Cum poate largi rapid CNAIR drumul spre vama Siret unde se fac blocajeFoto: Colaj foto

Cu toate acestea, două exemple recente din teritoriu arată cum Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri au executat lărgiri pe zeci de kilometri pe drumurile naționale, în regim propriu (fără licitație, fără contracte separate) folosindu-se de o chichiță birocratică – au realizat lucrările de lărgire sub umbrela unor „lucrări de întreținere” și de „ îmbunătățire a condițiilor de circulație”.

  • HotNews.ro a scris joi cum pe DN2/E85, înainte de Siret, camioanele ajung să facă cozi de câțiva kilometri și să blocheze practic o bandă din drumul național. Din cauza aceasta, TOATE camioanele și TIR-urile din Ucraina sunt redirecționate pe un Drum Județean imediat cum ies din Siret, pentru a se evita blocarea completă a DN2 pe cei câțiva de kilometri atunci când e coadă.

Deși blocajul TIR-urilor pe o bandă din DN2 e cunoscut de multe luni, cea mai la îndemână soluție a fost până acum ignorată: lărgirea platformei DN2 cu o bandă de stocare a TIR-urilor, sau măcar cu un acostament consolidat mai lat.

Având în vedere că zona unde se formează coada pe DN2 este în plin câmp, o lărgire a platformei drumului s-ar putea face relativ ușor și rapid și poate chiar s-ar fi putut executa în regie proprie încă de pe perioada verii.

Foto: Cum arată zona din câmp, dinainte de Siret, de unde începe să se formeze coloana de TIR-uri care blochează prima bandă din DN2:

Cu toate acestea, reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) au declarat pentru HotNews.ro că nici măcar nu există o astfel de lărgire în plan, nici o intenție de a extinde platforma actualului DN2 acolo unde se fac și se vor mai face cozi de camioane.

În schimb, CNAIR spune că va primi finanțare europeană pentru a realiza o parcare pentru camioane în zona PTF Siret, prin programul Solidarity Lanes demarat de UE.

Pe de altă parte, această parcare finanțată prin bani europeni nu va fi realizată prea rapid: decembrie 2023 este termenul pentru finalizarea unui studiu de fezabilitate, iar abia apoi din 2024 se va putea face o licitație pentru proiectare și lucrări, au mai spus reprezentanții CNAIR pentru HotNews.ro

Întrebați de ce nu iau în calcul o execuție rapidă, în regim propriu, de extindere a platformei cu măcar o bandă sau un acostament mai lărgit pe DN2, în câmpul dinainte de Siret, reprezentanții CNAIR au spus nu pot justifica o altă investiție atâta timp cât exista în plan parcarea de la PTF Siret, iar în paralel se va construi la un moment dat și autostrada A7 până la Siret în vamă.

Totuși, trebuie precizat că în cazul autostrăzii vorbim deocamdată doar de elaborarea Studiului de Fezabilitate, un contract care deja a acumulat întârzieri. Abia după finalizarea SF-ului, autostrada va putea ajunge la licitația de construire – practic discutăm de un orizont de implementare undeva la nivelul anilor 2025-2027.

FOTO: Bucata de drum în cauză unde se fac acum cozi de TIR-uri pe DN2. Imagini surprinse de Google Street View în iunie 2021.

Exemplele care contrazic CNAIR: Cum au sunt lărgite Drumurile Naționale în regie proprie în cadrul unor lucrări „de întreținere”

Cu toate acestea, HotNews.ro a identificat cel puțin două situații recente, din acest an, în care CNAIR prin Direcțiile de Drumuri și Poduri din țară a extins platforma unor drumuri naționale, fără a fi „o investiție”, ci în regie proprie, rapid și simplu, fără licitații și fără complicații.

Sub umbrela unor „lucrări de întreținere”, DRDP Cluj a lărgit platforma drumului național DN1C.

„DRDP Cluj, prin Programul lucrărilor de întreținere pentru anul 2022, efectuează lucrări de acoperire a șanțului existent pe partea dreaptă a drumului național DN 1C (km 16+200 – km 24+700) și reconfigurare a părții carosabile, prin trecerea de la o bandă la două benzi de circulație pe sens. Lucrările se realizează pentru fluidizarea traficului în zona localităților Jucu și Apahida, datorită creșterilor fulminante a valorilor de trafic înregistrate”, scrie DRDP Cluj într-o postare în care prezintă imagini de la lucrări.

Similar, și DRDP București a făcut în regie proprie lărgirea platformei DN6 spre Alexandria.

Într-o postare de pe 7 septembrie, DRDP București arăta cum a executat operațiunile de stabilizare la rece „în cadrul lucrărilor de îmbunătățire a condițiilor de circulație pe DN 6 la km 72+800 – km 73+300, lucrări executate în regie proprie de Secția Producție – DRDP București”.

Într-o altă postare, DRDP București ilustra cum s-a derulat „așternerea mixturii asfaltice – AB 31,5 în cadrul lucrărilor de îmbunătățire a condițiilor de circulație pe DN 6 la km 72+209, lucrări executate în regie proprie de Secția Producție – DRDP București”.

Decât să lărgească DN2 pe câțiva kilometri în câmp, autoritățile preferă să devieze toate TIR-urile dinspre Ucraina pe un drum județean, îngust, deteriorat și fără acostamente pentru pietoni

Cu alte cuvinte, în două locuri distincte din țară, CNAIR prin structurile sale a putut să execute în regie proprie lucrări de extindere a platformei unui drum național, sub masca unor „lucrări de întreținere”.

În cazul DN2 înainte de Siret, coada de camioane se formează pe câțiva kilometri fix într-o zonă de câmp, fără să treacă printr-o localitate. Când reporterul HotNews.ro a fost în zona cu problemă, coada de camioane măsura circa 4 kilometri pe DN2 pe zona de o bandă pe sens. La intrare în Siret, DN2 se transformă într-un drum cu patru benzi și de acolo, practic, coada de TIR-uri nu mai reprezintă un blocaj.

Pentru acea bucată de câțiva kilometri din DN2 care are practic o bandă blocată de TIR-uri, autoritățile au ales să devieze tot traficul greu care vine din Ucraina – sute de camioane grele pe zi – pe un drum județean care începe imediat la ieșire din Siret.

DJ 209D are circa 27 de kilometri și străbate cinci comune. Pe acest drum, din primăvară încă, de cum a început să crească puternic traficul greu spre și dinspre Ucraina, autoritățile din Suceava au ales să devieze un sens al TIR-urilor, iar pe DN2 – acolo unde un sens de circulație este blocat de coada de camioane, să poată circula pe o bandă în ambele direcții doar traficul ușor.

CITEȘTE PE LARG REPORTAJUL HOTNEWS.RO:

Foto: Devierea traficului greu pe DJ209D de pe DN2, imediat la ieșirea din Siret

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Mă pot asigura la Sănătate dacă nu am venituri? Da, prin Declarația unică 2024 / Cât trebuie să plătesc

Publicat

in

De

Sunt persoane care nu lucrează, nu au venituri (cel puțin oficial), din diverse motive, dar doresc să fie asigurate la Sănătate pentru a beneficia de serviciile publice. În acest caz, trebuie depusă Declarația unică 2024.

Declaratia unica 2024 – formular 212Foto: ANAF

Astfel, Formularul 212 trebuie depus pe Codul Numeric Personal (CNP).

*Atenție, după descărcare nu încercați să-l deschideți din browser, ci din Adobe Acrobat Reader. Altfel nu poate fi completat.

Acolo, pe lângă datele personale trebuie să bifeze căsuța II.2.2, adică numai pentru CASS. Ulterior, la venitul estimat trebuie pusă cifra 0 (zero). Apoi trebuie bifată secțiunea C: sunt persoană fără venituri și optez pentru plata CASS. Acolo veți completa suma de 1.980 lei (vezi FOTO).

Acesta este suma care rezultă din plafonul de 6 salarii minime (19.800 lei) pentru că este luat în calcul cel de 3.300 lei.

Deci, veți plăti 1.980 lei.

Vezi în VIDEO de la minutul 1:14:28 fiecare pas de completare.

„Acești bani nu trebuie plătiți acum, ci până anul viitor (până la 25 mai 2025). Odată ce ați completat și trimis la ANAF, deja sunteți asigurați la sănătate”, spune consultantul fiscal Cornel Grama în cadrul Ghidului VIDEO de completare pentru diverse situații.

În acest an, termenul pentru depunerea Declarației unice 2024 este 27 mai.

Citește și:

Ai avut venituri din închirieri în scop turistic folosind aplicații precum Airbnb în 2023? Ce trebuie să plătești până pe 27 mai

Ai încasat dobânzi bancare ceva mai mari în 2023? Câți bani trebuie să plătești la ANAF până la 27 mai și ce bifezi în Declarația unică 2024

Nu vrei să-ți declari veniturile din diverse activități la ANAF prin Declarația unică? Ce riști în afară de amendă

Declarația unică 2024: Cine completează subsecțiunile privind CAS și CASS la veniturile din 2023 / Sunt și categorii exceptate

Ți-ai vândut Bitcoinul? Cum declari câștigul în Declarația unică 2024 și ce taxare ai

Ai venituri din rețele de socializare, vânzări online, meditații sau videochat? / Ce trebuie să știi în 2024: în ce condiții te înregistrezi ca PFA și care-i treaba cu TVA

Cum ajungi ca PFA să plătești CASS de 1.980 lei, deși nu ai niciun venit ori ești pe pierdere sau ai închis afacerea

Citeste mai mult

NATIONAL

Jocul (secret) al Rusiei și Ungariei în România

Publicat

in

De

Oamenii rușilor se pot infiltra în serviciile secrete și instituțiile românești? Sau sunt deja aici? Și cum a ajuns Ungaria prietenă la cataramă cu România?

Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării scoate la iveală insistența și consecvența Moscovei în subminarea încrederii populației în Armată și în instituțiile statului în general. În același timp, pentru prima dată în istoria țării, un raport al unei instituții autohtone de forță laudă Ungaria. Datele Raportului au fost publicate de presă, în vreme ce pe site-ul oficial al CSAT ultimul raport afișat este din 2015.

Raportul pe care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) l-a trimis Parlamentului confirmă pericolul în care se află țara, într-o perioadă în care liderii politici sunt slabi și dezinteresați de securitatea României, în care Justiția s-a predat politicului iar Armata nu e bine echipată și are prea puțini rezerviști care pot fi activați în cazul în care războiul s-ar extinde.

Serviciile de informații ostile României, în special cele rusești, s-au folosit de provocări, propagandă și dezinformări

Serviciile de informații ostile României, în special cele rusești, s-au folosit de provocări, propagandă și dezinformări pentru a-și proiecta „propriile ambiții geopolitice”, notează Raportul. În plus, Moscova a încercat să „penetreze informativ” instituțiile cu responsabilități în domeniul apărării și securității, pentru a obține informații importante. Rușii ar fi încercat să facă rost de informații despre exercițiile naționale și multinaționale, despre prezența aliată în România și mai ales despre tehnica și echipamentele din dotare. Federația Rusă și alte servicii ostile ar fi încercat să se infiltreze în infrastructurile critice de comunicații și informatice.

Raportul CSAT a enumerat între altele „riscurile determinate de continuarea conflictului dintre Rusia și Ucraina” asupra statelor din regiune: (i) creșterea numărului incidentelor militare; (ii) atacurile cibernetice rusești; (iii) posibilitatea infiltrării serviciilor secrete ruse în rândul refugiaților ucraineni; (iv) exportul amenințărilor de criminalitate organizată transfrontalieră din Ucraina; (v) posibile atentate sau acte de sabotaj împotriva transporturilor militare destinate Ucrainei ori a facilităților autohtone de producție de tehnică și echipamente.

Potrivit legii sale de funcționare, CSAT coordonează activitățile care privesc apărarea și siguranța națională. Funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării este supusă verificării parlamentare și, conform legii, în fiecare an, în primul trimestru, CSAT este obligat să trimită Parlamentului raportul de activitate pentru anul precedent. Pe site-ul Consiliului ultimul Raport afișat este din 2015. Nici Serviciul Român de Informații (SRI) nu a mai afișat vreun Raport după începerea războiului ruso-ucrainean.

Secretul devine încet-încet instrument de lucru în instituțiile autohtone

Populația află doar de la înalții oficiali ucraineni că Bucureștiul acordă sprijin strategic Kievului iar pe rețelele sociale se rostogolesc tot felul de scenarii conspiraționiste, unele dintre ele încurajate de propaganda rusă, care continuă să-și consolideze pozițiile în România și în tot Estul Europei. În urmă cu o săptămână, în Slovacia a câștigat președinția un atlantist dilematic consolidând în acest fel puterea premierului Robert Fico, dedicat la fel ca premierul ungar Viktor Orban unei relații amicale cu Rusia.

Pe fondul susținerii pe care i-a arătat-o Viktor Orban lui Klaus Iohannis în încercarea președintelui român de a ajunge în fruntea NATO, Raportul CSAT menționează „relansarea dialogului bilateral” dintre România și Ungaria cu rezultate „pozitive și substanțiale”, discuții „concentrate pe proiecte concrete și de substanță”, în logica Parteneriatului strategic dintre cele două state.

Per total, Raportul CSAT nu aduce noutăți majore, cu excepția relației brusc foarte bune dintre Budapesta și București. Încercările Rusiei de a rămâne implicată în jocul politic și economic autohton nu e nouă. De pildă, statul român le-a dat firmelor rusești contracte care au depășit un miliard de euro, doar de când a început războiul din Ucraina, cu asentimentul președintelui și primului ministru.

Apoi, deși Raportul vorbește despre pericolele provocate de Rusia pe frontiera dunăreană a țării, șeful guvernului de la București a tot spus că „Federația Rusă nu a făcut niciun atac intenționat asupra României” și că „nici nu o va face” iar temerile nu se „justifică”.

Rușii sunt lăsați să-și întindă tentaculele în politică și economie iar chinezii par și ei să revină, într-o perioadă în care Bucureștiul ar trebui să strângă rândurile, dacă ar juca doar de partea bună și ar miza numai pe lumea atlantistă. Jocurile s-au mutat la nivel înalt de când Klaus Iohannis vrea să fie numărul 1 în NATO și își tranzacționează influența cu Viktor Orban, prietenul numărul 1 al Rusiei în NATO. Nu e clar cine pe cine folosește în această ecuație.

preluare DW via Rador Radio România

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend