Conecteaza-te cu noi

Anchete

EXCLUSIV Un șef din Protecția Consumatorilor, condamnat definitiv! Reacția lui Horia Constantinescu: ‘Nu am fost informat de această situație, până la acest moment. O să verific și vă mulțumesc pentru informație’

Publicat

in

Un șef din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, instituție aflată sub comanda lui Horia Constantinescu, a fost condamnat definitiv, la 12 ianuarie, pentru „conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe”, de către Curtea de Apel Brașov. Este vorba despre comisarul-șef adjunct al Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) Covasna, Mircea Diacon. Bugetul.ro l-a contactat pe președintele ANPC, Horia Constantinescu, marți, 17 ianuarie, pentru a afla ce măsuri a întreprins pentru demiterea lui Mircea Diacon. Horia Constantinescu a declarat, pentru Bugetul.ro, că nu știa de această speță până la discuția cu noi, dat fiind că nu a fost informat până azi de decizia magistraților brașoveni. „Cred că la nivelul Comisariatului Regional se știau aceste lucruri, trebuia procedat în consecință, o să verific și vă mulțumesc pentru informație!”, a spus Horia Constantinescu, pentru Bugetul.ro.

Dialogul pe care l-am avut astăzi cu șeful ANPC

Eugen Dinu: Cum comentați faptul că șeful-adjunct al Comisariatului Județean Covasna, Mircea Diacon, a fost condamnat definitiv pentru conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, de către Curtea de Apel Brașov?

Horia Constantinescu: De ce ar trebui să comentez eu?

R: Aș dori să știu dacă îl mențineți în funcție.

Horia Contantinescu: Legea spune că nu pot să-l mențin în funcție.

R: Am înțeles. Și ați întreprins până acum vreun demers în acest sens?

Horia Constantinescu: Nu am fost informat de această situație, până la acest moment. Cred că la nivelul Comisariatului Regional se știau aceste lucruri, trebuia procedat în consecință, o să verific și vă mulțumesc pentru informație! Nu pot comenta în niciun fel, atât timp cât o instanță s-a pronunțat, este de prisos ca oricine altcineva să mai comenteze în vreun fel.

Mircea Diacon trebuie să achite o amendă penală de 5.000 de lei, altfel va merge la închisoare

La 12 ianuarie 2023, Mircea Gheorghe Diacon a fost condamnat definitiv pentru „conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe”, după o decizie a Curții de Apel Brașov.

Anterior, Diacon fusese condamnat de către Judecătoria Sfântu Gheorghe pentru conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, „la pedeapsa amenzii în cuantum de 200 zile-amendă a câte 25 lei/zi amendă, urmând ca inculpatul să execute 5000 lei amendă penală”. Cum Diacon a făcut apel, a venit rândul judecătorilor de la Curtea de Apel Brașov să judece cazul. Curtea de Apel Brașov a respins apelul făcut de șeful adjunct al CJPC Covasna.

Astfel, Mircea Diacon trebuie să achite amenda penală de 5.000 de lei. În caz contrar, zilele-amendă vor fi înlocuite cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.

Decizia Judecătoriei Sfântu Gheorghe:

„Solutia pe scurt: În baza art. 336 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 61 alin. 1, 2, 3 şi 4 lit. c Cod penal, condamnă inculpatul Diacon Gheorghe – Mircea -la pedeapsa amenzii în cuantum de 200 zile-amendă a câte 25 lei/zi amendă, urmând ca inculpatul să execute 5000 lei amendă penală, pentru săvârşirea infrac?iunii de conducere a unui vehicul sub influen?a alcoolului sau a altor substan?e. În temeiul art. 63 alin. 1 Cod penal, atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor neexecutării, cu rea – credinţă, în tot sau în parte, a pedepsei amenzii, respectiv, înlocuirea numărului zilelor amendă cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea. Pune în vedere inculpatului prevederile art. 559 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că poate solicita plata eşalonată a amenzii, în rate lunare, pe o durată de cel mult 2 ani. În conformitate cu art. 398 Cod procedură penală raportat la art. 274 alin.1 Cod procedură penală, obligă inculpatul, la plata către stat a sumei de 1100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 400 lei reprezintă cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată astăzi, 09 iunie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia inculpatului ?i Ministerului Public prin mijlocirea grefei instanţei”.

Decizia Curții de Apel Brașov:

„Solutia pe scurt: D E C I D E În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge apelul declarat de inculpatul Diacon Gheorghe – Mircea împotriva sentin?ei penale nr. 157/09.06.2022 pronun?ată de Judecătoria Sfântu Gheorghe în dosarul nr. 4365/305/2020, pe care o menţine. În baza art.275 al. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul să plătească statului 400 lei cheltuieli judiciare în apel. Definitivă. Pronunţată în 12.01.2023 prin punerea la dispoziţia procurorului şi inculpatului prin grefa instanţei.
Document: Hotarâre 17/2023 12.01.2023”
.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

Anchete

EXCLUSIV DGPI răstoarnă declarațiile făcute de fostul ofițer DOS, Ionuț Mihalache, în materialul Recorder

Publicat

in

La 10 ianuarie 2023, Recorder a publicat un material despre care spune că „s-a întins pe o perioadă de șapte luni”, cu privire la activitatea Direcției Generale de Protecție Internă din cadrul MAI, urmașa fostului serviciu „Doi și-un sfert”. În cadrul acestuia, Ionuț Mihalache, fost ofițer al Direcției de Operațiuni Speciale, susține că, după ce a fost intervievat de Recorder, DGPI și-a dat seama că „nu e de joacă” cu el și a sesizat DIICOT-ul. Conform informațiilor prezentate de sursa citată, Mihalache a fost citat la DIICOT în luna august a anului 2022. Într-un răspuns pentru Bugetul.ro, DGPI răstoarnă acuzațiile fostului ofițer DOS. „Doi și-un sfert” sesizase DIICOT cu câteva luni înainte de interviul dat de fostul polițist de la Operațiuni Speciale, mai exact în luna martie a anului 2022, prin procesul-verbal cu nr. 2095079 din 16.03.2022, conform răspunsului oferit Bugetul.ro de către DGPI.

„La ce dată a sesizat DGPI-ul procurorii DIICOT, cu privire la faptul că Ionuț Mihalache și ceilalți trei ofițeri DOS au atentat la siguranța națională?”, a fost una dintre întrebările pe care Bugetul.ro i le-a adresat DGPI-ului, după apariția materialului Recorder.

Vezi și Cătălin Ioniță, chestorul victimizat de Recorder, a fost implicat în mai multe scandaluri: S-a dovedit că și-a plagiat teza de doctorat și a fost acuzat că-și face un bloc în Capitală

Răspunsul pe care ni l-a dat DGPI

„Prin procesul-verbal cu nr. 2095079 din 16.03.2022, DGPI a sesizat Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Structura centrală cu privire la săvârșirea infracțiunii de împiedicare, în orice mod, a ducerii la îndeplinire a unui mandat de securitate națională, faptă prev. și ped. de art. 26 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 51/1991.

Aspectele sesizate fac obiectul unui dosar penal în curs de cercetare la nivelul Ministerului Public, context în care învederăm faptul că, până la momentul finalizării procedurilor penale, informațiile care au făcut obiectul sesizării nu sunt publice, iar divulgarea acestora ar putea aduce atingere desfășurării anchetei penale”, a precizat DGPI, la solicitarea Bugetul.ro.

În materialul Recorder se precizează că DGPI a intrat pe fir după interviul pe care fostul ofițer DOS l-a acordat jurnaliștilor

La scurt timp după ce ofițerul Ionuț Mihalache ne-a acordat un interviu, acuzând DGPI de mai multe abuzuri, am primit un mesaj de la el: 

Ciao, au intrat ăștia pe fir

Este evident ce se întâmplă. Dipi și a dat seama ca nu e de joaca cu mine și fac chestii disperate

Asta e citatia de la DIICOT

Deci sunt cercetat pe alin. 2 Pt împiedicarea ducerii la îndeplinire a unui mandat. Pentru că am găsit tehnica de înregistrare.

E clar facatura”, se arată în materialul Recorder (vezi min. 47:46).

„Mihalache ne-a anunțat că tocmai primise o citație de la DIICOT. I se cerea să se prezinte în fața procurorilor chiar a doua zi”, mai spun jurnaliștii Recorder.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

Anchete

Lovitură în plin pentru Austria! Se confirmă ancheta Bugetul.ro despre jocul murdar făcut de Karl Nehammer

Publicat

in

Ultimele date Frontex dovedesc că refuzul Austriei în privința aderării României la spațiul Schengen nu a avut nicio bază reală, Karl Nehammer, cancelarul austriac, mințind cu nerușinare.

Datele Frontex arată că pe ruta Balcanilor de Vest, cea care implică Serbia, au fost înregistrate 145.600 de intrări ilegale în România. De altfel, datele făcute publice astăzi de Frontex confirmă ancheta publicată de Bugetul.ro, la jumătatea lunii decembrie 2022, despre JOCUL MURDAR făcut de cancelarul Austriei, Karl Nehammer.

 „Sursele Bugetul.ro din Ministerul de Interne ne-au dezvăluit că Nehammer a avut la dispoziție datele FRONTEX – Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, înființată în anul 2004, cu scopul de a sprijini statele membre ale UE și țările asociate spațiului Schengen în protejarea frontierelor externe ale spațiului de liberă circulație al UE –, nicidecum cifrele României. Mai mult, spun sursele noastre, FRONTEX colectează date de la toate țările UE, inclusiv de la Austria. Conform verificărilor făcute de Bugetul.ro, pe site-ul FRONTEX, pe ruta Mării Neagre, care implică România, au fost raportate, în perioada ianuarie-noiembrie 2022, 196 de intrări ilegale în UE. În schimb, pe ruta Balcanilor de Vest, în perioada ianuarie-noiembrie 2022, au fost depistate 139.525 de intrări ilegale. Sursele Bugetul.ro au precizat că eforturile întreprinse de autoritățile române pentru protejarea frontierelor UE și Schengen au fost apreciate chiar și de Ylva Johansson, comisarul european pentru Afaceri Interne, reprezentant al Suediei – țară care inițial s-a împotrivit aderării României la Schengen. Sursele Bugetul.ro au confirmat că, în plină invazie a Rusiei în Ucraina, din această destabilizare, creată în urma votului privitor la extinderea Schengen, are de câștigat doar Vladimir Putin, dictatorul de la Kremlin”, scriam la 16 decembrie 2022.

Vezi și EXCLUSIV Joc murdar făcut de cancelarul Austriei! Cifrele oficiale îl contrazic pe Karl Nehammer! Surse din MAI: ‘Dacă ascundeam cifre, eram puși la zid’

Numărul intrărilor ilegale în Uniunea Europeană a crescut în 2022 cu 64% comparativ cu anul precedent, ajungând la cel mai ridicat nivel de după 2016, a anunţat vineri agenţia europeană de supraveghere a frontierelor, Frontex, potrivit AFP, scrie Agerpres.

Potrivit agenţiei, în 2022 au fost înregistrate 330.000 de intrări ilegale, dintre care 45% pe ruta Balcanilor de Vest. Numărul cetăţenilor sirieni vizaţi s-a dublat, ajungând la 94.000.

„Este al doilea an consecutiv cu o creştere puternică a numărului de intrări ilegale”, a precizat Frontex, într-un comunicat, adăugând că sirienii, afganii şi tunisienii reprezintă împreună 47% dintre intrările ilegale din 2022.

Pe ruta Balcanilor de Vest, au fost înregistrate 145.600 persoane, o creştere cu 136% faţă de anul precedent. Pe ruta Mediteranei Centrale, a doua cea mai folosită, numărul traversărilor a depăşit 100.000, adică o creştere de peste 50%. Circa 10% dintre intrările ilegale au fost efectuate de femei, iar circa 9%, de minori. Separat, aproape 13 milioane de refugiaţi ucraineni au intrat în UE, prin graniţele terestre, din Ucraina şi Republica Moldova începând cu 24 februarie, când a izbucnit războiul, şi până la finalul anului trecut. Acest număr nu a fost inclus în statistica Frontex privind intrările ilegale în UE. În aceeaşi perioadă, zece milioane de cetăţeni ucraineni ar fi ieşit din UE prin aceleaşi secţiuni de frontieră.

Ce am dezvăluit la 16 decembrie 2022:

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat, joi, că 20.000 din cei 75.000 de migranți ilegali aflați în Austria au traversat România. Mai mult, el a afirmat că Poliția Română cunoaște acest aspect. Sursele Bugetul.ro din Ministerul de Interne ne-au dezvăluit că Nehammer a avut la dispoziție datele FRONTEX – Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, înființată în anul 2004, cu scopul de a sprijini statele membre ale UE și țările asociate spațiului Schengen în protejarea frontierelor externe ale spațiului de liberă circulație al UE –, nicidecum cifrele României. Mai mult, spun sursele noastre, FRONTEX colectează date de la toate țările UE, inclusiv de la Austria. Conform verificărilor făcute de Bugetul.ro, pe site-ul FRONTEX, pe ruta Mării Neagre, care implică România, au fost raportate, în perioada ianuarie-noiembrie 2022, 196 de intrări ilegale în UE. În schimb, pe ruta Balcanilor de Vest, în perioada ianuarie-noiembrie 2022, au fost depistate 139.525 de intrări ilegale. Sursele Bugetul.ro au precizat că eforturile întreprinse de autoritățile române pentru protejarea frontierelor UE și Schengen au fost apreciate chiar și de Ylva Johansson, comisarul european pentru Afaceri Interne, reprezentant al Suediei – țară care inițial s-a împotrivit aderării României la Schengen. Sursele Bugetul.ro au confirmat că, în plină invazie a Rusiei în Ucraina, din această destabilizare, creată în urma votului privitor la extinderea Schengen, are de câștigat doar Vladimir Putin, dictatorul de la Kremlin.

Vezi și Austria, activată la ordinul lui Putin? Legăturile bolnăvicioase dintre liderul de la Kremlin și mai-marii austrieci

Poziţia Austriei este că trebuie să sprijinim Bulgaria şi România. Nu este o problemă de ţări împotriva altor ţări, este o problemă de securitate. Avem în Austria mai mult de 75.000 de persoane neînregistrate şi ştim că 20.000 de migranţi ilegali traversează România. Ştim asta ca urmare a investigaţiilor derulate de poliţia austriacă. Acum trebuie să găsim o soluţie la această problemă.

(…) Ştiţi că Poliţia Română îi are în evidenţă pe aceşti oameni care sunt înregistraţi în România. În Austria am înregistrat peste 100.000 de migranţi şi 75.000 dintre aceştia nu sunt înregistraţi. Este un număr uriaş.

Este o problemă de securitate pentru întreaga Uniune Europeană. Aceasta este problema şi este necesar să spunem că nu este vorba despre a fi împotriva Austriei, Bulgariei sau României. Trebuie să rezolvăm împreună aceasta problemă de securitate şi cred că o vom face”, a spus Karl Nehammer, înainte de reuniunea Consiliului European, conform Agerpres.

Datele FRONTEX îl contrazic pe Nehammer

Intrări ilegale ale migranților pe ruta Balcanilor de Vest:

Intrări ilegale ale migranților pe ruta Mării Negre:

Ylva Johannson, comisarul european pentru Afaceri Interne: „Bulgaria și România respectă standardele de protecție și securitate a frontierei Schengen”

În plenul Parlamentului European, Ylva Johannson a criticat votul dat, în Consiliul JAI, împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen, precizând că singurul câștigător din această situație este Vladimir Putin.

„Așa cum cele două misiuni au confirmat recent: Bulgaria și România respectă standardele de protecție și securitate a frontierei Schengen. Fac acest lucru eficient, fiabil și onorabil. În toți acești ani, Bulgaria și România au ajutat la consolidarea zonei Schengen, în contextul pandemiei și al războiului declanșat de Putin. Avem nevoie de România și Bulgaria în Schengen.

(…) Există un singur câștigător al votului de săptămâna trecută, iar el locuiește la Kremlin. Știu că decembrie este o lună a darurilor, dar zic: Fără cadouri pentru Putin”, a afirmat, luni, comisarul european pentru Afaceri Interne.

Surse din MAI, pentru Bugetul.ro: „Dacă ascundeam cifre, eram puși la zid”

„Nu cred că trebuie să intrăm în jocul ăsta, pentru că nu sunt cifrele noastre. Nu ascundem absolut nimic, pentru că nu sunt cifrele noastre. Noi am discutat cu cifrele FRONTEX pe masă.

FRONTEX este agenția europeană care asigură un mod unitar, o coordonare a activităților pe frontiera Uniunii Europene și toți ne desfășurăm activitatea sub bagheta acestei agenții.

Ei au statistică, ei au colectare din toate țările, inclusiv de la austrieci, ca să fim foarte clari. Sunt cifrele lor, până la urmă, la Frontex, nu ale noastre. Cifrele de la FRONTEX sunt colectate din Austria. Ei, dacă au constatat că (n.r. – migranții) sunt din România, trebuiau să anunțe FRONTEX. Dar ei au spus de unde sunt cei pe care îi au în evidență, pe ce rută au intrat în Austria. Iar FRONTEX a prezentat documentele la Comisie și am văzut ce a spus și doamna Ylva, comisarul european, și ceilalți decidenți. El (n.r. – Nehammer) poate să spună ce vrea.

Ce s-a discutat s-a discutat înainte de JAI, iar în discuțiile tehnice nu au avut un argument în plus, referitor la cifre, că sunt 7 în plus sau 3 în plus. 2,6% – să zicem 3% – din totalul lor sunt din România. Inclusiv ministrul de Interne al Cehiei, țară care a asigurat președinția JAI în această perioadă – a vorbit despre acest subiect.

Nu poți să ascunzi cifre, să spui că migranții din România nu există sau că există mai mulți decât am constatat noi, în contextul în care nu noi centralizăm. E un for european și forul european colectează și de la croați, și de la bulgari, și de la unguri – și le pune cap la cap. Sunt analize integrate.

Cine nu știe sistemul poate să exprime un asemenea punct de vedere sau să-l creadă. Cine știe sistemul, iar ei știu treaba asta, că sunt cifrele FRONTEX… Că dă o declarație de la un microfon și nu-l combate nimeni, aia e altceva.

Să nu intrăm într-un joc sub bariera politică, cred că aici vrea să ne aducă. N-are rost să intrăm într-un joc tehnic. Că tehnic, dacă eram cu virgulă la nivel de problemă, praf ne făceau. Păi, ne mai susțineau 25 de state? 25 de state ne-au susținut, inclusiv Olanda. 25 de state care au avut acces la toată gama de informații și nu orice reprezentant al statelor respective. Noi vorbim de miniștri de interne din 25 de state. 25 au fost observatori, să spunem, dintre noi și austrieci.

25 sunt de partea noastră. Repet, ce calitate au acești 25? Miniștri de interne. Un alt joc, decât politic, nu are niciun fel de susținere.

O completare: a ieșit comisarul european Ylva, care e din Suedia. Ylva Johannson este comisarul pentru Afaceri Interne și reprezentantul Suediei, țară care a fost împotriva noastră, la început. Și Ylva vine și spune: Domne, România lucrează ca parte integrantă a Uniunii Europene și a Schengen. Atenție, Ylva Johannson, care este comisar european! Păi, comisarul european are acces la toate bazele europene și toate agențiile au obligația să-i pună la dispoziție toate datele.

Păi, dacă noi, să spunem într-un scenariu prezentat de domnul cancelar, prezentam 2 în loc de 4, dacă ascundeam cifre, nu eram arși? Eram puși la zid.

Bineînțeles (n.r. – din această destabilizare câștigă Rusia)! Este corect ceea ce spuneți și e încă o dată dovada că, după 24 februarie, nu am înțeles să fim mult mai uniți. S-a dovedit pentru prima dată o breșă între state. Votul respectiv este prima breșă. Până acum, poate că nu a fost o chestiune care să fie atât de vizibilă. Dar, de data aceasta, votul a fost vizibil în afara UE.

Și mai e o chestiune în argumentația că nu e un joc tehnic, ci unul politic. Noi am avut două evaluări. Ați văzut, au fost date publicității. Vorbim de MAI – plus MJ, plus MAE ș.a.m.d. Într-o evaluare au fost 25 de experți din statele membre, plus agenții. Nu toate statele au avut experți. Olanda n-a avut. Olanda a avut în a doua evaluare. În prima evaluare, cu 25 de experți, în care au verificat toate mecanismele de lucru, pe trei componente, respectiv cooperarea polițienească, frontiera și returnările. Deci, pe 3 componente, în raportul lor se apreciază buna activitate și ceea ce înseamnă sistemele care funcționează și exemplificați cu bună practică la nivel european.

În evaluare s-au verificat inclusiv aceste statistici, cum ele sunt colectate și cum asigură schimbul de date la nivel UE. Raportul este unul laudativ. Ce să-i spunem? Să ia raportul Comisiei și să-l citească, care a fost întocmit de cei 25 de experți. Să-l ia și să-l citească, că l-a avut la dispoziție în mapă, când a fost comunicată agenda pentru JAI. Nu te poți juca cu UE!

Nu e o chestiune ca să zici că transmiți datele de la structura A la structura B și nu sunt controlabile, nu sunt verificabile. Migranții care sunt în Europa sunt bob numărat. Să nu intrăm într-un joc tehnic, că jocul e în altă parte”au declarat, pentru Bugetul.ro, surse din Ministerul de Interne.

Eugen DINU

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend