Conecteaza-te cu noi

Anchete

EXCLUSIV Se solicită demiterea șefului Protecției Consumatorilor! ‘O face într-un mod incorect și mincinos’/Horia Constantinescu a refuzat să comenteze

Publicat

in

Șeful Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Brașov detașat la Galați, Sorin Susanu, lansează acuzații grave la adresa președintelui ANPC, Horia Miron Constantinescu, și le solicită factorilor decizionali să-l demită pe acesta din urmă. Susanu a declarat, pentru Bugetul.ro, că actuala conducere a ANPC îi interzice să comunice cu presa, deși a făcut mai multe solicitări în acest sens. Mai mult, Sorin Susanu îi acuză pe Horia Constantinescu că a pus monopol pe comunicarea ANPC cu mass-media, pe care, spune șeful CRPC Galați, președintele ANPC o face „într-un mod incorect și mincinos”Susanu dă ca exemple două cazuri: declarația lui Horia Constantinescu referitoare la benzinării, anume că ar putea urma „confiscarea veniturilor realizate în urma comercializării cu preţuri artificial mărite şi trimiterea acestora către bugetul de stat”, precum și cazul privitor la reclamațiile care ar putea fi primite de către ANPC pe WhatsApp. Mai precis, la 7 februarie 2022, preşedintele ANPC, Horia Constantinescu, punea la dipoziţia consumatorilor, începând cu data respectivă, un număr special de telefon – 0790.219.551 -, folosit exclusiv în aplicaţia WhatsApp, pentru sesizarea neregulilor cu caracter de urgenţă. La finalul lunii martie, am dezvăluit, în exclusivitate, că numărul special lansat de ANPC pentru depunerea reclamațiilor prin intermediul WhatsApp nu funcționează.

O altă acuzație pe care o face Sorin Susanu la adresa lui Horia Constantinescu este aceea că ar fi folosit instituția pentru potențiale interese personale”. Astăzi l-am contactat pe președintele ANPC, Horia Constantinescu, pentru a comenta acuzațiile pe care i le aduce Sorin Susanu. Constantinescu a precizat, pentru Bugetul.ro, că nu comentează „în niciun fel” acuzațiile lui Susanu. Trebuie făcută precizarea că, în urma ieșirilor pe care Sorin Susanu le-a avut în presă în ultima perioadă, Horia Constantinescu a cerut cercetarea disciplinară a comisarului-șef detașat la Galați, Susanu fiind citat de către Comisia de Disciplină a ANPC.

Sorin Susanu, pentru Bugetul.ro: „Este fără precedent acest mod de conducere al ANPC de către un președinte”

Vezi și EXCLUSIV Lansat în luna februarie, numărul special al ANPC, dedicat urgențelor, nu funcționează!

Consider total anormală și neproductivă practica și modul în care domnul Horia Constantinescu înțelege să coordoneze activitatea ANPC și unul dintre exemplele care pot susține această afirmație este chiar dorința acestuia de a nu avea o activitate transparentă și că doar dânsul ar trebui să aducă la cunoștința mass-mediei diferitele subiecte de interes pentru el, chiar dacă o face într-un mod incorect și mincinos. Spre exemplu, afirmația conform căreia vor fi confiscați banii stațiilor PECO și că din data de 7 februarie reclamațiile vor fi primite și pe WhatsApp.

Orice solicitare adresată acestuia de a comunica cu reprezentanții mass-media a primit un răspuns negativ. Mai mult decât atât, începând să analizez cu atenție activitatea domnului Horia Constantinescu de la Constanța, încep să ajung la concluzia că acesta a folosit instituția pentru potențiale interese personale. Spre exemplu, numeroasele apariții și insinuări în spațiul public referitoare la activitatea edililor locali din Primăria Constanța, acțiuni care ulterior au fost pierdute în instanță, fapt care a creat inclusiv prejudicii de natură financiară instituției.

Este fără precedent acest mod de conducere al ANPC de către un președinte și atrag ferm atenția tuturor factorilor în măsură să ia decizii! Este imperios necesară o schimbare la nivelul conducerii ANPC!”, a afirmat, pentru Bugetul.ro, Susanu.

Horia Constantinescu a refuzat să comenteze acuzațiile lui Susanu

Contactat de Bugetul.ro, sâmbătă, șeful ANPC, Horia Constantinescu, ne-a precizat, pe WhatsApp, că nu comentează „în niciun fel” acuzațiile pe care i le aduce Sorin Susanu.

În luna martie, Horia Miron Constantinescu anunța că ANPC ia în calcul confiscarea veniturilor realizate de benzinării în urma comercializării cu preţuri artificial mărite

Autorităţile au în vedere confiscarea veniturilor realizate de benzinării în urma comercializării cu preţuri artificial mărite şi aplicarea de sancţiuni cuprinse între 2.000 şi 100.000 de lei, a anunţat, la acea vreme, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Horia Constantinescu.

Luăm în calcul sancţionarea pentru o practică incorectă comercială şi emitere de decizie pentru fiecare dintre aceştia (benzinari, n.r.). Analizăm dacă unii dintre comercianţi au majorat preţurile doar pentru că au făcut-o şi ceilalţi. În opinia mea profană am putea vorbi despre o structură sau o iniţiativă de tip cartelar, pentru că nu există nicio justificare dacă vecinul a majorat preţul să o faci şi tu numai în încercarea de a o obţine un profit suplimentar. Dacă acest lucru se va confirma luăm în calcul, împreună cu colegii de la ANAF, confiscarea veniturilor realizate în urma comercializării cu preţuri artificial mărite şi trimiterea acestora către bugetul de stat. Cred că această sancţiune complementară este mai dură decât aceea de a aplica o sancţiune cuprinsă între 2.000 şi 100.000 de lei, pe care cu siguranţă, dacă vom consta abateri, o vom aplica, la absolut toate punctele controlate”, afirmat Constantinescu, la finalul unui control efectuat la una dintre benzinăriile vizate, conform Agerpres.

Președintele ANPC l-a reclamat pe Sorin Susanu la Comisia de Disciplină a ANPC

În această săptămână, Sorin Susanu a fost citat la Comisia de Disciplină a ANPC, după o reclamație făcută de președintele ANPC, Horia Constantinescu.

Sorin Susanu va trebui să dea socoteală în fața Comisiei de Disciplină a ANPC la data de 25.05.2022.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

Anchete

Document EXCLUSIV Inculpata din dosarul angajărilor făcute pe filieră PNL la ABA Mureș, în prezent director tehnic, a decis ca instituția să nu se constituie parte civilă, deocamdată, în proces

Publicat

in

De

Procurorii DNA au anunțat, joi, într-un comunicat de presă, că i-au trimis în judecată pe fostul director al ABA Mureș, Cosmin Butiulcă, pe actualul director tehnic al RA-PM ABA Mureș, Adina Nemet, pe fosta șefă de la Resurse Umane, Artemiza Buculeu, respectiv pe fostul șef SGA Mureș, Ionuț Cengher, în dosarul angajărilor făcute pe filieră PNL. 

Totul a plecat de la investigația Recorder, din luna noiembrie a anului 2020, despre cum a fost forțat să-și dea demisia din funcția de director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureș inginerul Ovidiu Ianculescu, cel care ocupase postul prin concurs. Cosmin Butiulcă, la acea vreme șef al ABA Mureș și vicepreședinte al PNL Târgu Mureș, îl numește director la SGA Mureș, în locul lui Ianculescu, pe Ionuț Cengher, secretarul PNL Mureș.

Revenind la comunicatul procurorilor, un amănunt ni s-a părut extrem de interesant: deși a fost prejudiciată cu 89.111 lei, „reprezentând suma veniturilor încasate de către inculpatul Cengher Ionuț-Ovidiu”, ABA Mureș nu s-a constituit parte civilă în proces. Practic, Statul Român nu dorește, cel puțin deocamdată, să-și recupereze prejudiciul de circa 20.000 de euro.

Potrivit surselor Bugetul.ro, Adina Simina Nemet, directorul tehnic al RA-PM ABA Mureș, a fost președintele Comitetului de Direcție care a luat această decizie.

De altfel, Bugetul.ro a intrat în posesia unui document semnat și de Adina Nemet, unde se precizează că „la acest moment ABA Mureș nu se constituie parte civilă, urmând ca în cazul pronunțării unei hotărâri judecătorești din care să rezulte existența unui prejudiciu, să se introducă acțiunea civilă la instanțele competente, cu respectarea termenului de prescripție”.

Acuzațiile pe care DNA le aduce inculpaților din dosarul ABA Mureș:

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Târgu Mureș au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

BUTIULCĂ COSMIN-RAREȘ, la data faptei director al Administrației Bazinale de Apă (A.B.A.) Mureș, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

NEMET ADINA-SIMINA, la data faptei director tehnic și înlocuitor legal al directorului A.B.A. Mureș, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

BUCULEU ARTEMIZA-IRENA, la data faptei șefă a Serviciului Resurse umane, relații cu publicul și administrativ (R.U.R.P.A.), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

CENGHER IONUȚ-OVIDIU, la data faptei director la Sistemul de Gospodărire a Apelor (S.G.A.) Mureș din cadrul A.B.A. Mureș, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2020, inculpații Butiulcă Cosmin-Rareș și Nemet Adina-Simina, în calitățile menționate mai sus, beneficiind de ajutorul șefei Serviciului Resurse umane, cu încălcarea prevederilor legale, ar fi dispus angajarea, prin detașare (prelungită până la 9 luni), și numirea temporară a inculpatului Cengher Ionuț-Ovidiu pe postul de director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureș, în condițiile în care acesta nu ar fi avut niciun fel de experiență în acel domeniu și nici nu ar fi îndeplinit condițiile de ocupare a acelui post. Anterior, inculpatul Cengher Ionuț-Ovidiu își desfășurase activitatea în cadrul unui birou parlamentar.
Demersurile de angajare a inculpatului Cengher Ionuț-Ovidiu pe postul respectiv s-ar fi derulat foarte rapid, pe durata a doar trei zile (10-13 februarie 2020), perioadă în care ar fi fost eliberat și postul de director al S.G.A. Mureș (prin emiterea de către directorul A.B.A. Mureș a unei decizii prin care titularului de la acea vreme i s-a schimbat funcția din cea de director al S.G.A. Mureș în cea de inginer șef la S.G.A. Mureș).
Prin faptele descrise anterior, ar fi fost produs un prejudiciu bugetului A.B.A. Mureș în sumă totală de 89.111 lei, reprezentând suma veniturilor încasate de către inculpatul Cengher Ionuț-Ovidiu.

Administrația Bazinală de Apă (A.B.A.) Mureș nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunal Mureș cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.

Despre angajările cu iz penal făcute la Apele Române, Bugetul.ro a scris mai multe articole:

Vezi și EXCLUSIV Schemă cu iz penal în PNL! Documentele au ajuns pe masa DNA

Vezi și EXCLUSIV Meritocrație marca PNL! Un vânzător de produse din aloe, șef la Apele Române!

Vezi și EXCLUSIV Efectul anchetei Bugetul.ro! Vânzătorul de sucuri, propulsat pe filieră PNL, a fost demis de la Apele Române

Vezi și PNL are o afinitate pentru chelneri! Un ospătar, susținător al lui Ludovic Orban, șef la Apele Române!

Vezi și EXCLUSIV Guvernul PNL uită de marea reformă pe care a promis-o la stat! Un arhitect a fost transformat în inspector-șef la Apele Române

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

Anchete

După ancheta Bugetul.ro, Poliția a sesizat Parchetul! IPJ Suceava a demarat verificări cu privire la modul în care a fost menținut în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Silviu Crețu, considerat ‘Mâna Dreaptă’ a lui Gheorghe Flutur

Publicat

in

De

La 30 iunie am prezentat, în exclusivitate, „Ciudatul caz al vicepreședintelui CJ arestat pentru luare de mită, considerat ‘Mâna Dreaptă’ a lui Gheorghe Flutur! Iz de ilegalitate în menținerea sa în Arestul IPJ”. Mai precis, Silviu Crețu, vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava la data comiterii faptelor, a fost trimis în judecată de procurorii DNA, la 27 mai, pentru luare de mită. La acea dată, Silviu Crețu se afla în arest preventiv, iar procurorii au solicitat ca această măsură să fie menținută. Potrivit legii, după trimiterea sa în judecată, Silviu Crețu trebuia transferat, DE ÎNDATĂ, din Centrul de Reținere și Arestare Preventivă (CRAP) al IPJ Suceava în penitenciar. Pentru a rămâne la CRAP și a nu fi transferat la penitenciar, acolo unde condițiile sunt mai aspre, Crețu a găsit o portiță legislativă. A făcut cerere de a presta muncă în folosul Centrului Reținere și Arestare Preventivă. Solicitarea i-a fost aprobată, însă, conform surselor Bugetul.ro, Silviu Crețu nu ar fi efectuat nici măcar o zi de muncă. La vremea respectivă, am făcut o solicitare către IPJ Suceava, pentru a afla cum de a rămas Silviu Crețu în Centrul de Arestare Preventivă. Astăzi am primit, prin e-mail, răspunsul IPJ Suceava. Poliția Suceava confirmă ceea ce au declarat sursele Bugetul.ro, anume că fostul vicepreședinte al CJ Suceava a întocmit o cerere, la 31 mai, prin care a solicitat efectuarea de activități de muncă neremunerată în cadrul Centrului de Reținere și Arestare Preventivă – IPJ Suceava. Mai mult, Inspectoratul Județean de Poliție Suceava ne-a precizat că „s-a autosesizat și a dispus verificări prin structura de control intern cu privire la eventuale încălcări ale procedurilor incidente”. În plus, IPJ Suceava a precizat, pentru Bugetul.ro, că a informat unitatea de parchet competentă „în vederea stabilirii existenței/inexistenței unor elemente constitutive ale unor eventuale fapte de natură penală sau fapte asociate, dar și pentru individualizarea răspunderii și participației la săvârșirea lor”.

Vezi și EXCLUSIV Ciudatul caz al vicepreședintelui CJ arestat pentru luare de mită, considerat ‘Mâna Dreaptă’ a lui Gheorghe Flutur! Iz de ilegalitate în menținerea sa în Arestul IPJ

Având în vedere solicitarea dumneavoastră în referire la o persoană privată de libertate aflată în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Suceava, cerere formulată în baza Legii 544/2001, vă facem cunoscut faptul că aceasta a fost înregistrată cu nr. 267.548 din 30.06.2022. 

În legătură cu cele solicitate vă comunicăm următoarele:

Cadrul normativ care reglementează executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este Legea nr. 254/2013.

Articolul 260 privind „Transferarea persoanelor private de libertate în penitenciar” din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal precizează la alin. (1) că „șeful centrului de reţinere şi arestare preventivă dispune, de îndată, transferul persoanei private de libertate în penitenciar sau în penitenciarul-spital, după trimiterea în judecată şi verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive” potrivit prevederilor art. 348 alin. (2) din Codul de procedură penală coroborate cu dispoziţiile art. 207 alin. (2) – (4) din Codul de procedură penală (…)”.

Totodată, conform art. 115 alin. 2 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, persoanele arestate preventiv aflate în curs de judecată care au fost selecţionate pentru a presta activităţi în interesul centrului pot fi menţinute, cu acordul lor, pe o perioadă de maximum 6 luni, în centrul de reţinere şi arestare preventivă.

Precizăm că la data de 31.05.2022 persoana indicată de dumneavoastră a depus o cerere prin care a solicitat efectuarea de activități de muncă neremunerată în cadrul Centrului de Reținere și Arestare Preventivă – IPJ Suceava.

Solicitarea a fost aprobată, acordându-se dreptul de prestare a activităților gospodărești la nivelul Centrului de Reținere și Arestare Preventivă – IPJ Suceava, având în vedere faptul că s-a constatat respectarea cumulativă a tuturor prevederilor și condițiilor impuse de Legea nr. 254/2013 și art. 257 alin. 1 din HG nr. 157/2016. 

În ceea ce privește modul efectiv de executare și prestare a activităților de muncă neremunerată în cadrul Centrului de Reținere și Arestare Preventivă de către persoana în cauză, având în vedere informațiile apărute în spațiul public, IPJ Suceava s-a autosesizat și a dispus verificări prin structura de control intern cu privire la eventuale încălcări ale procedurilor incidente.

Totodată, în vederea stabilirii existenței/inexistenței unor elemente constitutive ale unor eventuale fapte de natură penală sau fapte asociate, dar și pentru individualizarea răspunderii și participației la săvârșirea lor, IPJ Suceava a sesizat în mod oficial unitatea de parchet competentă pentru dispunerea măsurilor care se impun”, a precizat, pentru Bugetul.ro, IPJ Suceava.

Dezvăluirea făcută, la 30 iunie, de Bugetul.ro

Silviu Crețu, vicepreședinte al CJ Suceava la data comiterii faptelor, a fost trimis în judecată de procurorii DNA, la 27 mai, pentru luare de mită. Crețu este considerat de presa suceveană drept „Mâna Dreaptă” a lui Gheorghe Flutur, președinte al CJ Suceava și lider marcant al PNL. Conform legii, după trimiterea sa în judecată, Silviu Crețu trebuia transferat, DE ÎNDATĂ, din Centrul de Reținere și Arestare Preventivă (CRAP) al IPJ Suceava în penitenciar. Pentru a rămâne la CRAP și a nu fi transferat la penitenciar, acolo unde condițiile sunt mai aspre, Crețu a găsit o portiță legislativă. A făcut cerere de a presta muncă în folosul Centrului Reținere și Arestare Preventivă. Solicitarea i-a fost aprobată, însă, conform surselor Bugetul.ro, Silviu Crețu nu ar fi efectuat nici măcar o zi de muncă. Potrivit surselor Bugetul.ro, șeful IPJ Suceava, comisarul-șef Constantin Poenari, ar fi consătean și fin al lui Gheorghe Flutur. Despre gradul de rudenie dintre Poenari și Flutur a scris și Ziuanews.ro. Astăzi Bugetul.ro a făcut o solicitare către IPJ Suceava, pentru a afla cum de a rămas Silviu Crețu în Centrul de Arestare Preventivă. Când vom primi un răspuns, îl vom publica. Totodată, Bugetul.ro vă prezintă și paginile din registrul CRAP IPJ Suceava, unde se poate observa că Silviu Crețu nu a efectuat nici măcar o zi de muncă.

Surse ale Bugetul.ro ne-au dezvăluit că Silviu Cristinel Crețu, fost vicepreședinte al CJ Suceava, ar fi fost „menținut ilegal în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă” din cadruI IPJ Suceava. Potrivit sursele noastre, Silviu Crețu trebuia transferat către penitenciar, după ce a fost trimis în judecată pentru luare de mită, la 27 mai.

Conform surselor Bugetul.ro, pentru a nu ajunge în penitenciar, acolo unde regimul de detenție este mai sever, Silviu Crețu a făcut cerere, pe 31 mai, să iasă la muncă în folosul Centrului de Reținere și Arestare Preventivă. La 9 iunie, solicitarea i-a fost aprobată. Tot la acea dată, Silviu Crețu a semnat angajamentul că va presta activități în folosul CRAP al IPJ Suceava, fără a fi remunerat.

Potrivit paginilor din registrul Centrului de Arestare Preventivă, obținute de Bugetul.ro, Silviu Crețu nu a efectuat nici măcar o zi de muncă. Trebuie precizat că paginile au fost anonimizate, însă se poate observa că niciunul dintre numele care apar în registru nu începe cu litera „C” (n.r. – Crețu).

 

Ce spune legea

Articolul 260 privind „Transferarea persoanelor private de libertate în penitenciar” din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal precizează la alin. (1) că „Şeful centrului de reţinere şi arestare preventivă dispune, de îndată, transferul persoanei private de libertate în penitenciar sau în penitenciarul-spital, în următoarele cazuri:

a) după trimiterea în judecată şi verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive potrivit prevederilor art. 348 alin. (2) din Codul de procedură penală coroborate cu dispoziţiile art. 207 alin. (2) – (4) din Codul de procedură penală (…)”.

De asemenea, conform Art. 115 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal:

(1) După trimiterea în judecată, persoanele arestate preventiv sunt transferate în penitenciar.

(2) Persoanele arestate preventiv aflate în curs de judecată care au fost selecţionate pentru a presta activităţi în interesul centrului pot fi menţinute, cu acordul lor, pe o perioadă de maximum 6 luni, în centrul de reţinere şi arestare preventivă”.

DNA Îl acuză pe Crețu că ar fi luat mită 40.000 de euro

În cauza mediatizată prin comunicatele 326/VIII/3 din 5 aprilie 2022 și nr. 324/VIII/3 din 4 aprilie 2022, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj au dispus trimiterea în judecată a inculpatului CREȚU SILVIU-CRISTINEL, la data faptelor vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În cursul lunii decembrie 2020, inculpatul Crețu Silviu-Cristinel, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, ar fi primit, de la administratorul unei societăți comerciale, suma de 40.000 euro, lăsându-l să creadă că va interveni pe lângă persoanele din cadrul Consiliului Județean Suceava cu atribuții de decizie în derularea contractelor de reabilitare de drumuri, astfel încât derularea a două acorduri contractuale încheiate de instituție cu o asociere la care firma omului de afaceri este parte să decurgă fără impedimente. Aceste demersuri ar fi avut loc in contextul unor neînțelegeri intre autoritatea județeană Suceava beneficiara proiectului si asocierea din care face parte firma omului de afaceri, iar contractele de lucrări vizau reabilitarea unor loturi din cadrul Proiectului regiunea nord-est axă rutieră strategică 1: Iași-Suceava.
Într-un context diferit, la data de 16 martie 2022, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, având atribuții de coordonare a Direcției județene de Drumuri și Poduri Suceava, ar i-ar fi pretins aceluiași om de afaceri o sumă de bani, neindividualizată, pentru desfășurarea fără impedimente a unui acord cadru având ca obiect lucrări de reparații pe drumurile județene, pe timp de vară și iarnă, acord încheiat de o asociere la care firma omului de afaceri era parte.
Ulterior, la data de 29 martie 2022, inculpatul ar fi precizat care este suma pretinsă, respectiv 40.000 euro, bani primiți de inculpat la data de 4 aprilie 2022, când a fost prins în flagrant.
În vederea confiscării speciale, s-au dispus măsuri asiguratorii asupra unor bunuri imobile deținute de inculpat.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Suceava cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”, a transmis, la 27 mai, Direcția Națională Anticorupție.

Eugen DINU

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend