Conecteaza-te cu noi

Anchete

EXCLUSIV Primăria Sectorului 2, răspuns cu privire la înlocuirea bordurilor din zona Obor

Publicat

in

La 10 decembrie, Bugetul.ro a dezvăluit că Primăria Sectorului 2 s-a apucat de înlocuirea bordurilor din zona Bucur Obor. Locuitorii sectorului administrat de primarul Radu Mihaiu (USR) au susținut, pe o platformă de socializare,  că bordurile sunt bune și au acuzat că „se papă banii cetățenilor”.

Vezi și EXCLUSIV Primarul USR al Sectorului 2 începe ‘Borduriada’!

Astfel, am întrebat Primăria Sectorului 2 în baza căror considerente s-a luat această decizie. Într-un răspuns transmis azi către Bugetul.ro, Primăria Sectorului 2 spune că obiectivul investiției nu se rezumă strict la înlocuirea bordurilor și că este „o lucrare de amploare care constă în realizarea sistemului de scurgere a apelor pluviale, amenajarea spațiilor de parcare și refacerea sistemului rutier la standarde corespunzătoare”. Conform răspunsului primit de Bugetul.ro, „valoarea lucrărilor este de aproximativ 2.990.500,00 lei inclusiv TVA”.

La întrebarea de ce sunt înlocuite bordurile din zona Obor, Direcţia Relații Comunitare Compartimentul Protocol şi Relaţii cu Mass-Media a Primăriei Sectorului 2 ne-a răspuns: „Menționăm că obiectivul investiției nu se rezumă strict la schimbarea bordurilor  degradate și uzate din cauza vechimii, ci ne referim la o lucrare de amploare care constă în realizarea sistemului de scurgere a apelor pluviale, amenajarea spațiilor de parcare și refacerea sistemului rutier la standarde corespunzătoare. Prin urmare, înlocuirea bordurilor este doar un efect al celor menționate mai sus”.

În baza căror considerente s-a luat această decizie?

Bordurile au rolul de a delimita partea carosabilă de trotuar și de a dirija apa pluvială către gurile de scurgere, care o captează și o deversează în sistemul centralizat de canalizare. Ele se montează în funcție de pantele/declivitățile proiectate și stabilesc și geometria străzii respective.

Reabilitarea unei artere este impusă de depășirea duratei de viață a sistemului rutier și de apariția deformațiilor structurale care degradează pantele transversale și longitudinale ale străzii. Întrucât bordurile urmăresc panta longitudinală proiectată, implementarea unui proiect de reabilitare care are pante proiectate noi are drept consecință și schimbarea obligatorie a bordurilor”, a transmis, pentru Bugetul.ro, Primăria Sectorului 2.

Valoarea totală a lucrărilor

„Valoarea lucrărilor este de aproximativ 2.990.500,00 lei inclusiv TVA”, a precizat, pentru Bugetul.ro, Primăria Sectorului 2.

„De ce se schimbă la Obor bordurile bune, solide, aproape noi cu altele care par mult mai slabe calitativ ? Tot nu s-a terminat cu furaciunile din banii noștri?”

Iată ce am scris la 10 decembrie:

În Sectorul 2, sector administrat de primarul USR Radu Mihaiu, în zona Bucur Obor, a început operațiunea de schimbare a bordurilor. 

Paradoxal, bordurile vechi fuseseră puse de vechea administrație.

De ce se schimbă la Obor bordurile bune, solide, aproape noi cu altele care par mult mai slabe calitativ ? Tot nu s-a terminat cu furaciunile din banii noștri?”, întreabă o locuitoare din sector pe un grup de socializare.

Răspunsurile celorlalți membri ai grupului sunt pe același ton.

„ĂSTA ESTE ADEVĂRUL …SE PAPĂ BANII CETĂȚENILOR ….”, este reacția unei alte femei.

Pentru că bordurile aparțin de fabrica lui Videanu, deși Videanu nu mai ocupa nicio funcție publica, in continuare se executa lucrări în colaborare cu fabrica lui Videanu.”, spune o altă membră a grupului.

„Pentru ca au rezolvat deja toate problemele sectorului, totul e nou, sclipeste de curatenie si bordurile acestea au ramas vechi”, își spune o altă persoană oful.

Sectorul 2 arată deplorabil iar prioritatea nr. 1 a primăriei este să schimbe borduri și să facă pietonală la Obor. Mai scoateți puțin capul din zonele Obor, Colentina și veniți și în alte zone ale sectorului să vedeți în ce hal arată străzile și clădirile. Nici lucrările de la Grădina Icoanei nu cred că reprezentau o urgență, degeaba amenajați parcul într-un mod plăcut dpdv estetic dacă în restul zonei centrale din sectorul 2 totul e decăzut, trotuarele distruse, clădirile de asemenea. La obor există deja trotuare largi pe când în alte zone nu ai pe unde să mergi de la atâtea mașini. Sunt atâtea locuri/piațete cu potențial unde s-ar putea amenaja zone pietonale, spații verzi etc.”, spune un bărbat.

Cum este zicala „la vremuri noi, tot ei😏”
In afara culorii politice, altceva nu s-a schimbat…”, este mesajul unei alte femei.

Răspunsul moderatoarei grupului? „Pe Facebook nu ne așteptam la răspunsuri competente. Răspunsurile competente și oficiale se primesc prin canalele de comunicare oficiale”, a transmis persoane care moderează grupul.

Facem precizarea că Bugetul.ro a solicitat din partea Primăriei Sectorului 2 un punct de vedere, pe care îl vom publica după ce îl vom primi. 

Reporterul Bugetul.ro a făcut câteva fotografii, la 3 decembrie, privitoare la înlocuirea bordurilor:

Bordurile scoase:

Foto: Eugen Dinu/Bugetul.ro

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

Anchete

Document EXCLUSIV Inculpata din dosarul angajărilor făcute pe filieră PNL la ABA Mureș, în prezent director tehnic, a decis ca instituția să nu se constituie parte civilă, deocamdată, în proces

Publicat

in

De

Procurorii DNA au anunțat, joi, într-un comunicat de presă, că i-au trimis în judecată pe fostul director al ABA Mureș, Cosmin Butiulcă, pe actualul director tehnic al RA-PM ABA Mureș, Adina Nemet, pe fosta șefă de la Resurse Umane, Artemiza Buculeu, respectiv pe fostul șef SGA Mureș, Ionuț Cengher, în dosarul angajărilor făcute pe filieră PNL. 

Totul a plecat de la investigația Recorder, din luna noiembrie a anului 2020, despre cum a fost forțat să-și dea demisia din funcția de director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureș inginerul Ovidiu Ianculescu, cel care ocupase postul prin concurs. Cosmin Butiulcă, la acea vreme șef al ABA Mureș și vicepreședinte al PNL Târgu Mureș, îl numește director la SGA Mureș, în locul lui Ianculescu, pe Ionuț Cengher, secretarul PNL Mureș.

Revenind la comunicatul procurorilor, un amănunt ni s-a părut extrem de interesant: deși a fost prejudiciată cu 89.111 lei, „reprezentând suma veniturilor încasate de către inculpatul Cengher Ionuț-Ovidiu”, ABA Mureș nu s-a constituit parte civilă în proces. Practic, Statul Român nu dorește, cel puțin deocamdată, să-și recupereze prejudiciul de circa 20.000 de euro.

Potrivit surselor Bugetul.ro, Adina Simina Nemet, directorul tehnic al RA-PM ABA Mureș, a fost președintele Comitetului de Direcție care a luat această decizie.

De altfel, Bugetul.ro a intrat în posesia unui document semnat și de Adina Nemet, unde se precizează că „la acest moment ABA Mureș nu se constituie parte civilă, urmând ca în cazul pronunțării unei hotărâri judecătorești din care să rezulte existența unui prejudiciu, să se introducă acțiunea civilă la instanțele competente, cu respectarea termenului de prescripție”.

Acuzațiile pe care DNA le aduce inculpaților din dosarul ABA Mureș:

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Târgu Mureș au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

BUTIULCĂ COSMIN-RAREȘ, la data faptei director al Administrației Bazinale de Apă (A.B.A.) Mureș, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

NEMET ADINA-SIMINA, la data faptei director tehnic și înlocuitor legal al directorului A.B.A. Mureș, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

BUCULEU ARTEMIZA-IRENA, la data faptei șefă a Serviciului Resurse umane, relații cu publicul și administrativ (R.U.R.P.A.), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

CENGHER IONUȚ-OVIDIU, la data faptei director la Sistemul de Gospodărire a Apelor (S.G.A.) Mureș din cadrul A.B.A. Mureș, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2020, inculpații Butiulcă Cosmin-Rareș și Nemet Adina-Simina, în calitățile menționate mai sus, beneficiind de ajutorul șefei Serviciului Resurse umane, cu încălcarea prevederilor legale, ar fi dispus angajarea, prin detașare (prelungită până la 9 luni), și numirea temporară a inculpatului Cengher Ionuț-Ovidiu pe postul de director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureș, în condițiile în care acesta nu ar fi avut niciun fel de experiență în acel domeniu și nici nu ar fi îndeplinit condițiile de ocupare a acelui post. Anterior, inculpatul Cengher Ionuț-Ovidiu își desfășurase activitatea în cadrul unui birou parlamentar.
Demersurile de angajare a inculpatului Cengher Ionuț-Ovidiu pe postul respectiv s-ar fi derulat foarte rapid, pe durata a doar trei zile (10-13 februarie 2020), perioadă în care ar fi fost eliberat și postul de director al S.G.A. Mureș (prin emiterea de către directorul A.B.A. Mureș a unei decizii prin care titularului de la acea vreme i s-a schimbat funcția din cea de director al S.G.A. Mureș în cea de inginer șef la S.G.A. Mureș).
Prin faptele descrise anterior, ar fi fost produs un prejudiciu bugetului A.B.A. Mureș în sumă totală de 89.111 lei, reprezentând suma veniturilor încasate de către inculpatul Cengher Ionuț-Ovidiu.

Administrația Bazinală de Apă (A.B.A.) Mureș nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunal Mureș cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.

Despre angajările cu iz penal făcute la Apele Române, Bugetul.ro a scris mai multe articole:

Vezi și EXCLUSIV Schemă cu iz penal în PNL! Documentele au ajuns pe masa DNA

Vezi și EXCLUSIV Meritocrație marca PNL! Un vânzător de produse din aloe, șef la Apele Române!

Vezi și EXCLUSIV Efectul anchetei Bugetul.ro! Vânzătorul de sucuri, propulsat pe filieră PNL, a fost demis de la Apele Române

Vezi și PNL are o afinitate pentru chelneri! Un ospătar, susținător al lui Ludovic Orban, șef la Apele Române!

Vezi și EXCLUSIV Guvernul PNL uită de marea reformă pe care a promis-o la stat! Un arhitect a fost transformat în inspector-șef la Apele Române

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

Anchete

După ancheta Bugetul.ro, Poliția a sesizat Parchetul! IPJ Suceava a demarat verificări cu privire la modul în care a fost menținut în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Silviu Crețu, considerat ‘Mâna Dreaptă’ a lui Gheorghe Flutur

Publicat

in

De

La 30 iunie am prezentat, în exclusivitate, „Ciudatul caz al vicepreședintelui CJ arestat pentru luare de mită, considerat ‘Mâna Dreaptă’ a lui Gheorghe Flutur! Iz de ilegalitate în menținerea sa în Arestul IPJ”. Mai precis, Silviu Crețu, vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava la data comiterii faptelor, a fost trimis în judecată de procurorii DNA, la 27 mai, pentru luare de mită. La acea dată, Silviu Crețu se afla în arest preventiv, iar procurorii au solicitat ca această măsură să fie menținută. Potrivit legii, după trimiterea sa în judecată, Silviu Crețu trebuia transferat, DE ÎNDATĂ, din Centrul de Reținere și Arestare Preventivă (CRAP) al IPJ Suceava în penitenciar. Pentru a rămâne la CRAP și a nu fi transferat la penitenciar, acolo unde condițiile sunt mai aspre, Crețu a găsit o portiță legislativă. A făcut cerere de a presta muncă în folosul Centrului Reținere și Arestare Preventivă. Solicitarea i-a fost aprobată, însă, conform surselor Bugetul.ro, Silviu Crețu nu ar fi efectuat nici măcar o zi de muncă. La vremea respectivă, am făcut o solicitare către IPJ Suceava, pentru a afla cum de a rămas Silviu Crețu în Centrul de Arestare Preventivă. Astăzi am primit, prin e-mail, răspunsul IPJ Suceava. Poliția Suceava confirmă ceea ce au declarat sursele Bugetul.ro, anume că fostul vicepreședinte al CJ Suceava a întocmit o cerere, la 31 mai, prin care a solicitat efectuarea de activități de muncă neremunerată în cadrul Centrului de Reținere și Arestare Preventivă – IPJ Suceava. Mai mult, Inspectoratul Județean de Poliție Suceava ne-a precizat că „s-a autosesizat și a dispus verificări prin structura de control intern cu privire la eventuale încălcări ale procedurilor incidente”. În plus, IPJ Suceava a precizat, pentru Bugetul.ro, că a informat unitatea de parchet competentă „în vederea stabilirii existenței/inexistenței unor elemente constitutive ale unor eventuale fapte de natură penală sau fapte asociate, dar și pentru individualizarea răspunderii și participației la săvârșirea lor”.

Vezi și EXCLUSIV Ciudatul caz al vicepreședintelui CJ arestat pentru luare de mită, considerat ‘Mâna Dreaptă’ a lui Gheorghe Flutur! Iz de ilegalitate în menținerea sa în Arestul IPJ

Având în vedere solicitarea dumneavoastră în referire la o persoană privată de libertate aflată în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Suceava, cerere formulată în baza Legii 544/2001, vă facem cunoscut faptul că aceasta a fost înregistrată cu nr. 267.548 din 30.06.2022. 

În legătură cu cele solicitate vă comunicăm următoarele:

Cadrul normativ care reglementează executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este Legea nr. 254/2013.

Articolul 260 privind „Transferarea persoanelor private de libertate în penitenciar” din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal precizează la alin. (1) că „șeful centrului de reţinere şi arestare preventivă dispune, de îndată, transferul persoanei private de libertate în penitenciar sau în penitenciarul-spital, după trimiterea în judecată şi verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive” potrivit prevederilor art. 348 alin. (2) din Codul de procedură penală coroborate cu dispoziţiile art. 207 alin. (2) – (4) din Codul de procedură penală (…)”.

Totodată, conform art. 115 alin. 2 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, persoanele arestate preventiv aflate în curs de judecată care au fost selecţionate pentru a presta activităţi în interesul centrului pot fi menţinute, cu acordul lor, pe o perioadă de maximum 6 luni, în centrul de reţinere şi arestare preventivă.

Precizăm că la data de 31.05.2022 persoana indicată de dumneavoastră a depus o cerere prin care a solicitat efectuarea de activități de muncă neremunerată în cadrul Centrului de Reținere și Arestare Preventivă – IPJ Suceava.

Solicitarea a fost aprobată, acordându-se dreptul de prestare a activităților gospodărești la nivelul Centrului de Reținere și Arestare Preventivă – IPJ Suceava, având în vedere faptul că s-a constatat respectarea cumulativă a tuturor prevederilor și condițiilor impuse de Legea nr. 254/2013 și art. 257 alin. 1 din HG nr. 157/2016. 

În ceea ce privește modul efectiv de executare și prestare a activităților de muncă neremunerată în cadrul Centrului de Reținere și Arestare Preventivă de către persoana în cauză, având în vedere informațiile apărute în spațiul public, IPJ Suceava s-a autosesizat și a dispus verificări prin structura de control intern cu privire la eventuale încălcări ale procedurilor incidente.

Totodată, în vederea stabilirii existenței/inexistenței unor elemente constitutive ale unor eventuale fapte de natură penală sau fapte asociate, dar și pentru individualizarea răspunderii și participației la săvârșirea lor, IPJ Suceava a sesizat în mod oficial unitatea de parchet competentă pentru dispunerea măsurilor care se impun”, a precizat, pentru Bugetul.ro, IPJ Suceava.

Dezvăluirea făcută, la 30 iunie, de Bugetul.ro

Silviu Crețu, vicepreședinte al CJ Suceava la data comiterii faptelor, a fost trimis în judecată de procurorii DNA, la 27 mai, pentru luare de mită. Crețu este considerat de presa suceveană drept „Mâna Dreaptă” a lui Gheorghe Flutur, președinte al CJ Suceava și lider marcant al PNL. Conform legii, după trimiterea sa în judecată, Silviu Crețu trebuia transferat, DE ÎNDATĂ, din Centrul de Reținere și Arestare Preventivă (CRAP) al IPJ Suceava în penitenciar. Pentru a rămâne la CRAP și a nu fi transferat la penitenciar, acolo unde condițiile sunt mai aspre, Crețu a găsit o portiță legislativă. A făcut cerere de a presta muncă în folosul Centrului Reținere și Arestare Preventivă. Solicitarea i-a fost aprobată, însă, conform surselor Bugetul.ro, Silviu Crețu nu ar fi efectuat nici măcar o zi de muncă. Potrivit surselor Bugetul.ro, șeful IPJ Suceava, comisarul-șef Constantin Poenari, ar fi consătean și fin al lui Gheorghe Flutur. Despre gradul de rudenie dintre Poenari și Flutur a scris și Ziuanews.ro. Astăzi Bugetul.ro a făcut o solicitare către IPJ Suceava, pentru a afla cum de a rămas Silviu Crețu în Centrul de Arestare Preventivă. Când vom primi un răspuns, îl vom publica. Totodată, Bugetul.ro vă prezintă și paginile din registrul CRAP IPJ Suceava, unde se poate observa că Silviu Crețu nu a efectuat nici măcar o zi de muncă.

Surse ale Bugetul.ro ne-au dezvăluit că Silviu Cristinel Crețu, fost vicepreședinte al CJ Suceava, ar fi fost „menținut ilegal în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă” din cadruI IPJ Suceava. Potrivit sursele noastre, Silviu Crețu trebuia transferat către penitenciar, după ce a fost trimis în judecată pentru luare de mită, la 27 mai.

Conform surselor Bugetul.ro, pentru a nu ajunge în penitenciar, acolo unde regimul de detenție este mai sever, Silviu Crețu a făcut cerere, pe 31 mai, să iasă la muncă în folosul Centrului de Reținere și Arestare Preventivă. La 9 iunie, solicitarea i-a fost aprobată. Tot la acea dată, Silviu Crețu a semnat angajamentul că va presta activități în folosul CRAP al IPJ Suceava, fără a fi remunerat.

Potrivit paginilor din registrul Centrului de Arestare Preventivă, obținute de Bugetul.ro, Silviu Crețu nu a efectuat nici măcar o zi de muncă. Trebuie precizat că paginile au fost anonimizate, însă se poate observa că niciunul dintre numele care apar în registru nu începe cu litera „C” (n.r. – Crețu).

 

Ce spune legea

Articolul 260 privind „Transferarea persoanelor private de libertate în penitenciar” din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal precizează la alin. (1) că „Şeful centrului de reţinere şi arestare preventivă dispune, de îndată, transferul persoanei private de libertate în penitenciar sau în penitenciarul-spital, în următoarele cazuri:

a) după trimiterea în judecată şi verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive potrivit prevederilor art. 348 alin. (2) din Codul de procedură penală coroborate cu dispoziţiile art. 207 alin. (2) – (4) din Codul de procedură penală (…)”.

De asemenea, conform Art. 115 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal:

(1) După trimiterea în judecată, persoanele arestate preventiv sunt transferate în penitenciar.

(2) Persoanele arestate preventiv aflate în curs de judecată care au fost selecţionate pentru a presta activităţi în interesul centrului pot fi menţinute, cu acordul lor, pe o perioadă de maximum 6 luni, în centrul de reţinere şi arestare preventivă”.

DNA Îl acuză pe Crețu că ar fi luat mită 40.000 de euro

În cauza mediatizată prin comunicatele 326/VIII/3 din 5 aprilie 2022 și nr. 324/VIII/3 din 4 aprilie 2022, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj au dispus trimiterea în judecată a inculpatului CREȚU SILVIU-CRISTINEL, la data faptelor vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În cursul lunii decembrie 2020, inculpatul Crețu Silviu-Cristinel, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, ar fi primit, de la administratorul unei societăți comerciale, suma de 40.000 euro, lăsându-l să creadă că va interveni pe lângă persoanele din cadrul Consiliului Județean Suceava cu atribuții de decizie în derularea contractelor de reabilitare de drumuri, astfel încât derularea a două acorduri contractuale încheiate de instituție cu o asociere la care firma omului de afaceri este parte să decurgă fără impedimente. Aceste demersuri ar fi avut loc in contextul unor neînțelegeri intre autoritatea județeană Suceava beneficiara proiectului si asocierea din care face parte firma omului de afaceri, iar contractele de lucrări vizau reabilitarea unor loturi din cadrul Proiectului regiunea nord-est axă rutieră strategică 1: Iași-Suceava.
Într-un context diferit, la data de 16 martie 2022, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, având atribuții de coordonare a Direcției județene de Drumuri și Poduri Suceava, ar i-ar fi pretins aceluiași om de afaceri o sumă de bani, neindividualizată, pentru desfășurarea fără impedimente a unui acord cadru având ca obiect lucrări de reparații pe drumurile județene, pe timp de vară și iarnă, acord încheiat de o asociere la care firma omului de afaceri era parte.
Ulterior, la data de 29 martie 2022, inculpatul ar fi precizat care este suma pretinsă, respectiv 40.000 euro, bani primiți de inculpat la data de 4 aprilie 2022, când a fost prins în flagrant.
În vederea confiscării speciale, s-au dispus măsuri asiguratorii asupra unor bunuri imobile deținute de inculpat.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Suceava cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”, a transmis, la 27 mai, Direcția Națională Anticorupție.

Eugen DINU

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend