Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că statele membre ale Alianței Nord-Atlantice vor continua să susțină Ucraina cu tehnică militară.

„Este foarte clar că la multe săptămâni după declanşarea războiului împotriva Ucrainei de către Federaţia Rusă obiectivele acestei campanii sunt departe de a fi îndeplinite. Au pierdut războiul pentru Kiev, iar în partea de est, în Donbas şi chiar şi în sud progresul forţelor ruseşti este minimal şi în multe zone vedem contraofensiva forţelor ucrainene. De aceea, miniştrii de externe din NATO au reconfirmat faptul că vor continua să susţină Ucraina, procesul demarat la Ramstein de coordonare pentru asistenţă militară va continua, Ucraina va fi şi mai bine pregătită, şi mai bine echipată şi avem toată încrederea că Ucraina poate câştiga acest război”, a afirmat Mircea Geoană.

„Este clar că în acest moment Federaţia Rusă doreşte să sufoce economic Ucraina”, a spus Geoană, adăugând că aliaţii Ucrainei fac eforturi pentru a „suplini această dificultate economică”, acordând susţinere nu doar militară, ci şi financiară şi prin găsirea de soluţii alternative pentru realizarea exporturilor.

Geoană a mai spus că se observă „o diferenţă tot mai importantă între nivelul de ambiţie politică pe care conducerea de la Kremlin şi-o propune şi capabilităţile militare de pe teren ale Federaţiei Ruse în a îndeplini acele obiective”.

Întrebat fiind în cât timp crede că se va termina conflictul din Ucraina, Geoană a afirmat că există mai mulţi factori care influenţează deznodământul, între care inclusiv starea de spirit a combatanţilor, el subliniind „moralul foarte scăzut” al trupelor ruse, însă arătând că nu subestimează capacitatea forţelor ruse.

Vezi și:

Cristian Diaconescu, fost șef al diplomației române, consideră că procesul de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO va fi unul foarte scurt ca procedură. Harta geopolitică a lumiii se va schimba „după o paradigmă pe care Vladimir Putin, Kremlinul, Moscova, Federația Rusă nu au anticipat-o sub nicio formă”.

Întrebat cum se va schimba harta geopolitică a lumii după anunțurile făcute de Finlanda și Suedia în ceea ce privește intenția de a intra în Alianța Nord-Atlantică, fostul ministru a declarat:

„În primul rând, după o paradigmă pe care Vladimir Putin, Kremlinul, Moscova, Federația Rusă nu au anticipat-o sub nicio formă. Intervenția în Ucraina a fost argumentată tocmai din perspectiva ideii că statul ucrainean și-ar dori aderarea la Occident, însemnând NATO și Uniunea Europeană”.

„Iată că două state puternice din Uniunea Europeană, Finlanda și Suedia, practic au intrat în acest proces de aderare, care va fi unul foarte scurt ca procedură și care este susținut cel puțin în Finlanda de 75% din cetățenii finlandezi, iar în Suedia peste 68%, după ce în urmă cu două-trei luni susținerea finlandezilor pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică nu era decât de 25%”, a punctat Cristian Diaconescu.

Răspunsul Rusiei ar putea viza Kaliningrad, cum de altfel afirma și Dmitri Medvedev, una dintre figurile proeminente ale regimului Putin, înainte ca Finlanda și Suedia să facă anunțurile formale.

„Între Finlanda și Suedia se află Peninsula Kaliningrad, o zonă extrem de sensibilă din foarte multe perspective geostrategice și politico-militare. Ceea ce Federația Rusă astăzi anunță în legătură cu un răspuns proporțional, fără a se grăbi însă să considere Finlanda și Suedia ca dușmani, ar putea fi – cel puțin într-o evaluare preliminară – o înarmare și o desfășurare a armamentului nuclear și a rachetelor hipersonice în Peninsula Kaliningrad”, a continuat Cristian Diaconescu.

Întrebat dacă amenințările lui Vladimir Putin ar putea să mai oprească aderarea celor două state la NATO, el a negat:

„Nu, nu îl mai poate opri, iar președintele finlandez a fost foarte explicit din acest punct de vedere în dialogul bilateral pe care l-a avut în urmă cu câteva zile cu Vladimir Putin”.

„Din punct de vedere al gestului politic, Federația Rusă nu va escalada decizia celor două state, pentru că a încercat cel puțin pe termen mediu și lung să păstreze o anume poziționare să spunem echilibrată, mai ales în ceea ce privește Finlanda.

Din punct de vedere militar, de asemenea, nu cred că Federația Rusă își poate permite o escaladare, în primul rând datorită problemelor militare foarte serioase generate de invazia în Ucraina și în al doilea rând pentru că, cel puțin din perspectiva forțelor aeriene suedeze sau a forțelor militare navale, submarine, în special, cu care este dotată armata finlandeză, nu este nici pe departe atât de simplu să generezi o amenințare de natură militară în legătură cu aceste state”, a mai declarat Cristian Diaconescu, conform b1tv.ro