Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Eurostat: Numărul persoanelor aflate în situaţie ilegală în UE a crescut cu 22% în anul 2021

Publicat

in

Numărul persoanelor aflate în situaţie ilegală în Uniunea Europeană a crescut cu 22%, ajungând la aproape 700.000 în 2021, conform datelor biroului european de statistică Eurostat făcute publice joi, transmite Reuters.

În cea mai mare parte, este vorba de sirieni, urmaţi de algerieni şi afgani.

Numărul afganilor a crescut cu 55% comparativ cu 2020, ca urmare a instalării la putere a talibanilor, în august anul trecut.

De asemenea, potrivit datelor Eurostat, bărbaţii reprezintă 87% din totalul persoanelor în situaţie ilegală, peste jumătate dintre ei având între 18 şi 34 de ani, potrivit Agerpres.ro.

În total, Eurostat a stabilit că numărul persoanelor din afara UE aflate ilegal în cele 27 de state membre în 2021 a fost de 681.200, cu 123.700 mai multe decât în anul precedent, dar cu 67% mai puţin faţă de vârful din 2015, când în UE au intrat peste un milion de oameni din Siria şi alte zone de conflict.

Numărul anunţat îl cuprinde atât pe cei intraţi ilegal în blocul comunitar, cât şi pe cei care au rămas în UE peste perioada de şedere legală.

Franţa a raportat cel mai ridicat număr, 215.200, cu 107% mai mult faţă de 2020. Este urmată de Ungaria şi Germania, împreună cele trei ţări având pe teritoriul lor aproape 70% din totalul cetăţenilor din ţări din afara UE aflaţi ilegal în blocul comunitar.

Cei mai mulţi cetăţeni proveniţi dintr-o singură ţară cărora li s-a refuzat intrarea în UE în 2021 sunt ucrainenii, cu circa 50.200 de respingeri, din totalul de 139.000. Aceştia au încercat să treacă graniţele terestre ale UE în Ungaria, Polonia şi, în mai mică măsură, în România.

În acelaşi timp, numărul de cetăţeni ai altor ţări decât din UE care au primit ordin de a pleca de pe teritoriul unui stat membru a scăzut cu circa 14% faţă de 2020, circa 37% dintre aceste ordine fiind emise în Franţa, mai mult decât în orice alt stat al Uniunii. Dacă în peste jumătate din cazuri a fost vorba de întoarceri forţate, 47% dintre aceştia au plecat de bunăvoie, potrivit Eurostat.

În general, în majoritatea cazurilor, a fost refuzată intrarea celor care nu şi-au putut justifica obiectivele şi condiţiile şederii în blocul comunitar, dar în 29% din cazuri persoana respectivă a fost considerată ca fiind o ameninţare publică, a mai indicat Eurostat.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Încercarea de a trece în enclava spaniolă Melilla i-a costat viața pe 18 africani

Publicat

in

De

Optsprezece africani care încercau să treacă în Spania au fost ucişi, iar zeci de migranţi şi poliţişti au fost răniţi, după ce mai multe persoane au traversat gardul de la graniţa dintre Maroc şi enclava nord-africană spaniolă Melilla.

În total, 133 de migranţi au trecut vineri graniţa dintre oraşul marocan Nador şi Melilla, aceasta fiind prima trecere în masă de acest tip de la restabilirea relaţiilor diplomatice dintre Spania şi Maroc luna trecută.

Un purtător de cuvânt al biroului guvernului spaniol din Melilla a declarat că aproximativ 2.000 de persoane au încercat să treacă, dar multe dintre ele au fost oprite de poliţia spaniolă şi de forţele marocane de o parte şi de alta a gardului de frontieră, potrivit AP.

Ministerul de Interne marocan a anunțat că victimele s-au produs atunci când oamenii au încercat să escaladeze gardul de fier. Acesta a precizat că cinci migranţi au fost ucişi şi 76 răniţi, iar 140 de ofiţeri de securitate marocani au fost răniţi.

Treisprezece dintre migranţii răniţi au murit ulterior la spital, ridicând bilanţul la 18 morţi, potrivit agenţiei oficiale de ştiri MAP din Maroc, care a citat autorităţile locale.

Asociaţia marocană pentru drepturile omului a raportat 27 de morţi, dar cifra nu a putut fi confirmată.

Oficialii spanioli au declarat că 49 de gărzi civile au suferit răni minore. Patru vehicule de poliţie au fost avariate de pietre aruncate de unii migranţi.

Cei care au reuşit să treacă au mers la un centru local pentru migranţi, unde autorităţile le evaluează situaţia.

Oamenii care fug de sărăcie şi violenţă fac uneori încercări de a ajunge la Melilla şi în celălalt teritoriu spaniol de pe coasta nord-africană, Ceuta, ca o trambulină spre Europa continentală.

Timp de două zile, la începutul lunii martie, peste 3.500 de persoane au încercat să escaladeze bariera de şase metri care înconjoară Melilla şi aproape 1.000 au reuşit să treacă, potrivit autorităţilor spaniole.

Trecerile de vineri au fost prima încercare de când relaţiile dintre Spania şi Maroc s-au îmbunătăţit în martie, după o dispută de un an centrată pe Sahara Occidentală, o fostă colonie spaniolă anexată de Maroc în 1976.

Marocul şi-a slăbit anul trecut controalele în jurul Ceuta, permiţând astfel ca mii de migranţi să treacă în Spania. Măsura a fost văzută ca o răzbunare pentru decizia Spaniei de a permite liderului mişcării pro-independenţă din Sahara Occidentală să fie tratat pentru COVID-19 într-un spital spaniol.

Tensiunile dintre cele două ţări au început să se dezgheţe la începutul acestui an, după ce Spania a sprijinit planul Marocului de a acorda mai multă autonomie Saharei Occidentale, unde activiştii solicită independenţa deplină.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Clubul select – România, Italia, Portugalia, Slovacia şi Bulgaria cer să poată vinde mașini pe benzină și motorină și după 2035

Publicat

in

De

România, Italia, Portugalia, Slovacia şi Bulgaria vor să amâne cu cinci ani un plan al Uniunii Europene de interzicere efectivă a vânzării de maşini noi pe benzină şi diesel începând cu 2035, potrivit unui document consultat de Reuters. Propunerea privind emisiile auto, făcută de Comisia Europeană anul trecut, ar impune o reducere de 100% a emisiilor de CO2 ale maşinilor noi până în 2035, făcând imposibilă vânzarea în UE a vehiculelor alimentate cu combustibili fosili începând cu această dată, potrivit Reuters.

Miniştrii din ţările UE intenţionează să convină asupra poziţiei lor săptămâna viitoare, înainte de a negocia legea finală cu Parlamentul UE – care a susţinut interdicţia din 2035 printr-un vot în această lună. Într-un document distribuit în rândul statelor UE, cele cinci ţări au cerut, în schimb, o reducere de 90% a emisiilor de CO2 ale autovehiculelor până în 2035 şi un obiectiv de 100% până în 2040. Acestea au afirmat că vehiculele utilitare uşoare ar trebui să respecte o reducere de 80% a emisiilor de CO2 până în 2035 şi de 100% până în 2040, în loc de reducerea de 100% până în 2035 propusă de Comisie.

„Trebuie stabilite perioade de tranziţie adecvate şi adaptate”, se arată în document. Un oficial bulgar, care nu a dorit să fie numit, a declarat că politicile climatice trebuie să ia în considerare factori economici şi sociali, cum ar fi „diferenţele semnificative” în ceea ce priveşte puterea de cumpărare între ţările UE. Bruxelles-ul spune că data de 2035 este crucială deoarece durata medie de viaţă a maşinilor noi este de 15 ani, astfel o interdicţie ulterioară ar împiedica UE să atingă nivelul zero emisii nete până în 2050, etapă globală despre care oamenii de ştiinţă spun că ar evita schimbările climatice dezastruoase.

Unele guverne ale UE au sprijinit obiectivul din 2035, însă ministrul german de finanţe a declarat săptămâna aceasta că cea mai mare piaţă auto din UE nu îl va susţine.

Ford şi Volvo Cars au susţinut public planul, iar Volkswagen îşi propune să nu mai vândă maşini cu motoare cu combustie în Europa până în 2035. Dar grupurile din industrie, inclusiv Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile, s-au opus obiectivului din 2035, invocând preocupări, printre care se numără şi implementarea incertă a încărcătoarelor.

UE negociază în prezent o altă lege prin care se cere ţărilor să instaleze milioane de încărcătoare pentru vehicule în acest deceniu.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend