Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Eurobarometru – românii, tot mai interesați de știință și tehnologie

Publicat

in

Românii au devenit mai interesaţi în ultimul deceniu de ştiinţă şi tehnologie, dar există în continuare proporţii neobişnuit de mari din populaţie care privesc cu neîncredere energia solară şi eoliană, explorarea spaţiului sau vaccinarea, relevă un Eurobarometru privind ştiinţa şi tehnologia dat publicităţii de Comisia Europeană.

Întrebaţi cât sunt de interesaţi de noile descoperiri ştiinţifice sau evoluţii tehnologice, 21% dintre români au răspuns că sunt foarte interesaţi, în creştere cu şase puncte procentuale faţă de 2010, 50% au afirmat că au un interes moderat (+7% faţă de 2010), iar 28% au spus că nu sunt deloc interesaţi, în scădere cu nouă puncte procentuale faţă de 2010. Proporţia celor foarte interesaţi de noile descoperiri ştiinţifice sau tehnologice este mai mare în UE (33%), după cum şi cea a cetăţenilor deloc interesaţi de aceste aspecte este mai mică (18%), în timp ce proporţia celor ce dovedesc un interes moderat este relativ la fel (49%).
Dintre români, cei din segmentele de vârstă 25-39 şi 15-24 sunt cei mai interesaţi de noutăţile ştiinţifice şi tehnologice, 34% şi respectiv 28%, bărbaţii (26%) mai mult decât femeile (16%), respectiv cei cu studii universitare (33%) sau postuniversitare (29%).

Întrebaţi concret despre impactul anumitor tehnologii, 75% dintre români au spus că energia solară va avea un efect pozitiv în următorii 20 de ani (92% în UE), iar 20% că va avea un efect negativ (5% în UE). O diferenţă aproape similară există şi în ceea ce priveşte energia eoliană, despre care 76% dintre români cred că va avea un efect pozitiv (87% în UE), iar 19% că va avea un efect negativ (9% în UE).

În ceea ce priveşte vaccinarea şi combaterea bolilor infecţioase, 66% dintre români cred că va avea un efect pozitiv (86% în UE), iar 27% că va avea un efect negativ, faţă de 10% în UE.

Românii sunt la fel de suspicioşi cu nanotehnologia, despre care 32% dintre români spun că va avea un efect negativ, explorarea spaţiului, despre care 31% din respondenţii români spun că va avea un efect negativ, şi inteligenţă artificială, privită cu neîncredere de 38% dintre români (faţă de 31% în UE).

Românii au în schimb o părere mai bună decât europenii despre energia nucleară. Nu mai puţin de 52% dintre români cred că aceasta va avea un efect pozitiv în următorii 20 de ani, faţă de doar 46% dintre europeni, iar 38% – un efect negativ (faţă de 46% în UE).

Întrebaţi care domenii cred că vor fi afectate cel mai mult în următorii ani de cercetare şi inovare, cele mai multe păreri au adunat asistenţa medicală (33%), crearea de noi locuri de muncă (25%), securitatea cetăţenilor (22%), educaţia şi deprinderile (21%) şi protecţia datelor personale (12%).

Românii cred mai mult decât europenii în reglementarea strictă a ştiinţei şi tehnologiei de către guvern. Astfel, 58% dintre români au răspuns afirmativ la o astfel de întrebare, faţă de doar 50% dintre europeni, în timp ce 39% cred că acestea ar trebui să se dezvolte liber pe piaţă ca o afacere, faţă de 48% în UE.

De asemenea, 50% dintre români cred că deciziile privind ştiinţa şi tehnologia ar trebui să aibă la bază în primul rând chestiunile etice şi morale implicate, faţă de 55% în UE.

Pe de altă parte, 47% dintre români cred că astfel de decizii ar trebui să fie bazate în primul rând pe potenţialul de a face noi descoperiri şi a dezvolta noi tehnologii, faţă de 43% în UE.

În ceea ce priveşte calităţile oamenilor de ştiinţă şi respectiv defectele lor, 55% dintre români afirmă că ei ştiu ce e cel mai bine pentru oameni, faţă de 47% în UE. Pe de altă parte, 25% dintre români cred că oamenii de ştiinţă sunt imorali, faţă de doar 16% în UE.

În ceea ce priveşte interesul pentru ştiinţă şi tehnologie, doar 32% dintre români au spus că urmăresc documentare ştiinţifice, că citesc cărţi sau reviste în domeniu, faţă de 59% la nivelul UE. De asemenea, românii vizitează mai puţin decât europenii muzeele de ştiinţă şi tehnologie, 23% faţă de 33%.

Pe de altă parte, proporţia românilor care iau parte activ la proiecte ştiinţifice este mai mare decât media UE, 18% faţă de 12%, precum şi cea a românilor care iau parte la teste clinice, 18% faţă de 10%.

Apoi, 32% dintre români spun că sunt cu totul de acord cu afirmaţia că interesul tinerilor pentru ştiinţă este esenţial pentru prosperitatea noastră viitoare, în scădere cu 21 de puncte procentuale faţă de 2005, şi mult mai puţini ca proporţie decât în UE (48%). De asemenea, 36% dintre români au spus că tind să fie de acord cu această afirmaţie, iar 22% că nu sunt nici de acord, nici în dezacord.

De asemenea, 16% dintre români sunt cu totul de acord că ştiinţa şi tehnologia acordă suficientă atenţie diferenţelor dintre nevoile bărbaţilor şi femeilor (faţă de 11% în UE), iar 26% tind să fie de acord, faţă de 30% în UE.

Nu în ultimul rând, românii cred că cercetătorii din China, SUA şi Japonia sunt în prezent la un nivel mai ridicat decât cel din UE. Pe de altă parte, cercetătorii din Coreea de Sud şi din India s-ar afla la un nivel mai scăzut decât cel din UE, iar cei din România mult mai scăzut – 53% dintre români cred că cercetătorii noştri sunt în urma celor din UE.

Sondajul Eurobarometru publicat joi este cel mai mare efectuat până în prezent privind ştiinţa şi tehnologia din punctul de vedere al numărului de participanţi – 37.103 respondenţi – şi al ţărilor care au făcut obiectul sondajului – 38 de ţări, inclusiv state membre UE, ţări implicate în procesul de aderare la UE, state AELS (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb) şi Regatul Unit. Sondajul s-a desfăşurat în perioada 13 aprilie – 10 mai 2021, fiind efectuat în principal prin interviuri faţă în faţă.

Conţinutul acestui site nu reprezintă poziţia oficială a Secretariatului General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Noile linii pentru comunicare ale UE cer să nu fie făcute referiri la Crăciun

Publicat

in

De

„Orice persoană din UE are dreptul de a fi tratată în mod egal”, fără referire la „sex, etnie, rasă, religie, dizabilități și orientare sexuală”.

Astfel – scrie Bruxelles-ul în noile sale linii directoare – apelativele „Miss, Mrs” (domnişoară sau doamnă) trebuie să dispară, fiind înlocuite cu un mult mai generic „Ms”, scrie agenția italiană ANSA.

Și nici de sărbători nu vor trebui să mai existe referiri cu conotații religioase, cum ar fi Crăciunul, ci acestea vor fi citate într-un mod generic: spunând, de exemplu „sărbătorile sunt stresante” și nu „Crăciunul este stresant”, precizează documentul pentru o „comunicare corectă” furnizat de Comisie şi intitulat „Union of Equality” – Uniunea Egalității.

DECALOGUL Uniunii Europene

Orientările conțin mai multe capitole în care, conform executivului UE, trebuie avut în vedere tratamentul egal al persoanei. În decalogul comisiei există câteva recomandări care trebuie respectate întotdeauna:

  • Nu vor fi utilizate substantive sau pronume care au legătură cu genul subiectului;
  • Trebuie menținut un echilibru între sexe în organizarea fiecărui panel;
  • Atunci când se utilizează un conținut audiovizual sau mărturii, trebuie să ne asigurăm că diversitatea este reprezentată în fiecare aspect al materialului
  • În faţa unei audienţe nu ne adresăm folosind apelativele „domni” sau „doamne” ci mult mai genericul „stimați colegi”;
  • Atunci când se vorbeşte de transsexuali, aceştia trebuie identificați în baza indicației lor;
  • Nu va mai fi folosit cuvântul „bătrâni”, ci „oameni în vârstă”;
  • Atunci când se va vorbi despre persoane cu dizabilități, nu se va mai face referire prioritară la persoană (de exemplu, în loc de „Mario Rossi este o persoană cu dizabilități”, vom spune „Mario Rossi are o dizabilitate”).

În ghidurile UE există și referiri pentru o comunicare „corectă” în ceea ce privește religiile. De exemplu, în text este indicat ca, în orice conținut comunicativ, „să nu se folosească nume proprii tipice unei anumite religii”.

Referitor la sărbători, comisia cere „să evităm să considerăm ca fiind de la sine înțeles că toată lumea este creștină”. Şi în acest sens oferă o mulțime de exemple: în loc să spunem sau să scriem „Crăciunul este stresant”, executivul european ne invită să folosim cuvintele: „Sărbătorile sunt stresante”.

Polemicile stârnite

Schimbările de exprimare ale Comisiei UE sunt stigmatizate de liderul formaţiunii Fratelli d’Italia, Giorgia Meloni, care scrie pe Twitter: „Comisia Europeană, printr-un document intern, consideră Crăciunul o sărbătoare neincluzivă. Numele Maria și Giovanni sunt și ele vizate. Motivul? Ar putea fi „ofensatoare” pentru necreștini. Gata, acum e deja prea mult: ne sunt şterse istoria și identitatea”. (Rador)

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Valeriu Gheorghiţă, despre Omicron: Pare că este o variantă cu o contagiozitate crescută, care scapă de sub protecţia anticorpilor şi reuşeşte să dea infecţii atât la persoanele trecute prin boală, cât şi la cele vaccinate

Publicat

in

De

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-Covid-19, medicul Valeriu Gheorghiţă, a declarat luni seară că varianta Omicron de SARS-CoV-2 este una cu contagiozitate mare şi reuşeşte să infecteze atât persoanele care au trecut deja prin boală, cât şi persoane vaccinate, scrie News.ro. Valeriu Gheorghiţă este de părere că Omicron este „una din cele mai interesante variante de SARS-CoV-2”.

„Noi deja vorbim de o variantă sud-africană, de varianta beta SARS-CoV-2, de aceea cred că e bine să rămânem la definiţia şi varianta de Omicron pentru a nu fi confundată cu varianta anterioară Sud- Africană SARS-CoV-2. Ce ştim în momentul de faţă este că este una din cele mai interesante variante de SARS-CoV-2, în sensul în care există acumulate peste 30 de mutaţii la nivelul proteinei Spike, lucru nemaiîntâlnit până la acest moment. Să avem atâtea mutaţii acumulate pe aceeaşi tulpină virală, dintre care mai mut de jumătate sunt în zona critică a zonei Spike, exact în zona în care se leagă anticorpii neutralizanţii, anticorpii care apar atât după vaccin cât şi după boala naturală”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, la Antena 3.

Gheorghiţă a arătat că noua variantă de SARS CoV-2 a apărut în Africa de sud când această ţară ieşea din valul patru.

„Din acest punct de vedere sunt indicii importante că această variantă virală ar reprezenta într-adevăr o variantă de scăpare se sub acţiunea neutralizantă a anticorpilor, ceea ce reprezintă o problemă, dacă luăm în calcul eficienţa vaccinurilor. Un al doilea indiciu este legat de contagiozitate. În momentul în care în Africa de Sud s-a observat o creştere importantă a numărului de cazuri Africa de Sud tocmai ieşea din valul 4 generat de varianta Delta. Peste 60% din populaţie din Gauteng are anticorpi ca urmare a trecerii prin boală, deci pare că este o variantă cu o contagiozitate crescută care scapă de sub protecţia anticorpilor şi reuşeşte să dea infecţii atât la persoanele care au trecut prin boală, cât şi la persoanele care au fost vaccinate”, a mai declarat Gheorghiţă.

Întrebat dacă există certitudinea că noua tulpină poate duce la reinfectarea celor trecuţi prin boală sau a celor care s-au vaccinat, Valeriu Gheorghiţă a răspuns că aceasta are capacitatea de a reinfecta persoane.

„Din datele preliminare, da, se pare că are aceasta capacitate de a reinfecta persoanele care au trecut prin infecţie SARS-CoV-2 anterior, precum şi de a genera cazuri de infecţii la persoane vaccinate cu schemă completă. Dar trebuie să ţinem cont de un aspect. Persoanele care au istoric de trecere prin boala sau care au fost vaccinate sunt mult mai bine protejate în faţa formelor severe. Este puţin probabil ca la aceste categorii de persoane această variantă să genereze cazuri severe de boală. Noi estimăm că se va menţine protecţia faţă de formele severe, chiar dacă nu vom avea o protecţie ridicată faţă de infecţie. Este important să luăm în calcul şi alte măsuri de limitare a răspândirii infecţiei. (…) Ne aşteptăm ca în cazul acestei variante, Omicron, persoanele care sunt vaccinate cu schemă completă, cu atât mai mult persoanele care îşi vor efectua doza de booster pentru consolidarea răspunsului imun, vor fi protejate pentru forme severe de boală, pentru risc de îmbolnăvire”, a mai declarat Gheorghiţă.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend