Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

EUobserver: Italia şi Spania – cel mai greu lovite sau doar primele?

Publicat

in

Italia şi Spania, ţarile cele mai afectate din UE, şi-au înăsprit măsurile de combatere a epidemiei de coronavirus, în condiţiile în care în total în cele două state s-au înregistrat jumătate din decesele provocate la nivel mondial de coronavirus.

În timp ce în Italia numărul de decese din cauza coronavirus a crescut din nou luni (30 martie), carantina la nivel naţional care urma să expire vineri (3 aprilie) va fi probabil prelungită oficial până la 18 aprilie, conform presei italiene/

„Măsurile care urmau să expire în 3 aprilie vor fi inevitabil prelungite”, a spus ministrul italian al afacerilor regionale, Francesco Boccia, la televiziunea Sky TG24. „Eu cred că ar fi nepotrivit şi iresponsabil să vorbim de redeschiderea (şcolilor şi centrelor de producţie)”, a adăugat Boccia.

În mod similar, Spania a anunţat în weekendul precedent (21-22 martie) o carantină aproape totală, în încercarea de a încetini răspândirea coronavirusului.

Într-un discurs televizat, premierul spaniol Pedro Sanchez a anunţat sistarea oricăror activităţi comerciale neesenţiale, precum şi interzicerea concedierilor, pe fondul stării de urgenţă. Totuşi, şeful Partidului Popular de centru dreapta, Pablo Casado l-a acuzat luni pe Sanchez că „ascunde informaţii” şi a ameninţat să voteze împotriva ultimelor două decrete de combatere a epidemiei de coronavirus şi efectelor economice ale acesteia. „Nu putem continua să vâslim în aceeaşi direcţie cu guvernul, dacă ei ne duc la prăpastie”, a spus el într-o conferinţă de presă online, adăugând că aceste noi iniţiative ar putea distruge „întregul sistem productiv” al ţării care este deja „foarte afectat”.

De fapt, multe companii din Spania au suspendat deja temporar contractele de muncă ale angajaţilor lor – cu afectarea a mai mult de 500.000 de angajaţi.

În plus, se estimează că economia va pierde aproximativ 49 de miliarde de euro numai luna aceasta, din cauza răspunsului la coronavirus.

„Doar câţiva”

De la începutul pandemiei, Spania a văzut cum a lovit virusul alte ţări, precum China, apoi Iranul şi Italia. Dar răspunsul noului guvern de coaliţie spaniol a fost criticat ca fiind tardiv şi chiar stângaci.

În perioada iniţială de izolare din Italia, în Spania viaţa continua să se desfăşoare ca în condiţii normale. Aceasta înseamnă îmbrăţişări, săruturi şi adunări cu numeroşi participanţi – inclusiv stadioane pline de suporteri sportivi şi demonstraţii de masă pentru a marca Ziua internaţională a Femeii (8 martie) în întreaga ţară.

„Spania va avea doar câteva cazuri”, a spus şeful centrului medicinei de urgenţă din Spania, Fernando Simon, în momentul în care premierul italian Giuseppe Conte a extins carantina la întreaga ţară, în 9 martie. Însă, în Spania erau înregistrate luni (30 martie) 85.195 de cazuri – iar 12.298 din rândul personalului sanitar.

Între timp, Italia care se aşteaptă să ajungă la apogeul epidemiei în zilele următoare, a înregistrat peste 10.779 de decese, urmată de Spania (7.340), China (3.304) şi Iran (2.757).

Punct de cotitură

Spania a luat apărarea măsurilor adoptate de guvern drept răspuns la criză, afirmând că acestea s-au bazat pe recomandări ştiinţifice.

Totuşi, în vreme ce cabinetul Conte a fost susţinut de la începutul crizei de o comisie specială de specialişti, Sanchez a decis să înfiinţeze o astfel de structură de consiliere abia la o săptămână de la instituirea carantinei (21 martie).

Ca urmare, unii au afirmat că este posibil ca riscurile unei crize coronavirus să fi fost subestimate.

La anunţarea stării de urgenţă la nivel naţional şi a izolării ţării, în 13 mai, a fost nevoie de 24 de ore pentru ca aceste măsuri să intre în vigoare – moment în care multe persoane din Madrid şi din alte oraşe mari plecaseră în zone mai izolate ale ţării, pentru a rămâne în carantină în case de vacanţă.

Totuşi, carantina care este în vigoare din 14 martie a fost aplicată eficient de organele de ordine – care au înregistrat peste 30.000 de rapoarte şi 350 de arestări.

Între timp, Spania şi Italia au făcut apel şi la crearea unui nou Plan Marshall pentru contracararea impactului negativ al coronavirusului asupra economiei – cu referire la programul finanţat de SUA după al Doilea război mondial, pentru reconstrucţia Europei occidentale. (EUObserver, preluare Rador)

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Suma URIAȘĂ pe care SUA o pompează în economie, după PANDEMIE – Rivalul lui Trump la prezidențiale a făcut anunțiul

Publicat

in

De

Joe Biden a prezentat un ambiţios plan de relansare a producţiei americane după criza covid-19 – promiţând 700 de miliarde de dolari în vederea relansării economiei americane -, care sfidează programul economic al lui Donald Trump, adversarul său în alegerile prezidenţiale de la 3 noiembrie, relatează AFP, anunță news.ro.

Fostul vicepreşedinte american, care domină în sondajele de la nivel naţional, a vrut să marcheze astfel o mare relansare a campaniei sale, bulversate de peste trei luni de epidemia covid-19, într-un sector – economia – în care se află în urma miliardarului american.

Planul său – intitulat ”Build Back Better” (Reconstruire mai bună) – este ”îndrăzneţ, practic şi se concentrează asupra construirii unei economii a viitorului” care va fi ”făcută în America, în întregime în America”, a declarat el joi, în urma unei vizite la o fabrică din Dunmore, un orăşel din Pennsylvania, de unde este originar tatăl său.

Citește și: Coronavirus într-o mare redacție tv din București? postul interzice divulgarea de informații/ SURSE

Acest stat-cheie din nord-est face parte din ”Centura de rugină”, care include regiuni afectate de dezindustrializare şi şomaj, care au votat cu Donald Trump în 2016.

Acest program prevede reînfiinţarea locurilor de muncă şterse de criza covid-19, care a decimat economia americană, care înregistra la 18 iunie milioane de şomeri, şi crearea a peste cinci milioane de locuri de muncă suplimentare prin investiţii publice masive pe o perioadă de patru ani.

Astfel, 400 de miliarde de dolari urmează să fie alocaţi ”în vederea cumpărării unor produse şi materiale de care ţara noastră are nevoie în vederea modernizării infrastructurilor, reconstituirea stocurilor şi îmbunătăţirea securităţii”, a declarat el.

Alte 300 de miliarde vor fi alocate Cercetării şi Dezvoltării (R&D) şi unor inovaţii tehnologice precum energii regenerabile şi vehicule electrice.

”Chinezii cheltuiesc miliarde de dolari pentru a încerca să-şi însuşească tehnologia viitorului, iar noi stăm cu braţele încrucişate”, a declarat el.

Banii Guvernului ”vor fi folosiţi pentru a cumpăra produse americane şi a susţine locuri de muncă americane”, a dat asigurări Joe Biden, în faţa unei asistenţe rare, din cauza distanţării sociale.

Citește și: SHOW Schimb dur de replici între Victor Ponta și Traian Băsescu în direct: ‘După şase seara, culcaţi-vă!’ / ‘E tonul prostului’

”RĂSTURNAREA PRIORITĂŢILOR”

El a promis, de asemenea, o independenţă sporită faţă de furnizori străini, un ajutor micilor întreprinderi, mai ales celor deţinute de către minorităţi rasiale, o mai mare libertate a salariaţilor de a se înscrie într-un sindicat şi o creştere a salariului orar al muncitorilor consideraţi ”esenţiali” în timpul pandemiei.

”Nu ajunge să-i salutăm, trebuie să-i plătim”, a lansat el.

”Eu nu accept viziunea defetistă potrivit căreia forţele automartizării şi mondializării ne fac incapabili să păstrăm locuri de muncă bine plătite în Statele Unite şi să creăm locuri de muncă în plus”, a mai declarat fosta mână dreaptă a lui Barack Obama, popular în rândul electoratului muncitor şi care este susţinut de mai multe organizaţii sindicale.

În vederea finanţării proiectului său şi cu scopul de a nu ”încuraja” întreprinderilor la delocalizare, el a anunţat o dublare a texei asupra profitului întreprinderilor din străinătate.

Biden a preluat unele dintre argumentele cu care Donald Trump şi-a construit victoria în 2016 – relocalizări, acordarea priorităţii producţiei naţionale, protecţia împotriva practicilor comerciale ”nedrepte” cu America.

Însă fostul magnat în domeniul imobiliar ”este cea mai rea persoană care să conducă ţara”, a apreciat Joe Biden, denunţând ”incompetenţa” Guvernului în cele trei crize majore actuale – pandemia covid-19 care a ucis peste 133.000 de oameni, criza economică care i-a urmat şi ”rana profundă a rasismului sistemic” în ţara sa.

”O treime” din planul financiar masiv adoptat de către Congres în primăvară ”a ajuns l-a marile întreprinderi. Acestea sunt marii câştigători”, a declarat democratul.

”A venit timpul să răsturnăm priorităţile şi să ajutăm micile întreprinderi”, mai ales cele deţinute de minorităţi.

Soluţia la inegalităţile rasiale ”nu este doar o chestiune de reformă a poliţiei”, a declarat el, un ecou la mişcarea de fierie de la nivel naţional împotriva violenţelor poliţiei.

”Trebuie să avem un program pentru a reforma decalajul averilor”, a subliniat Joe Biden.

Echipa de campanie a lui Donald Trump a denunţat planul lui Joe Biden, apreciind că are ”să anuleze toate câştigurile pe care le-am generat împreună şi să ne arunce într-o catastrofă economică”.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Mihai Tudose, apel către Ludovic Orban: Țările din Vest ELIMINĂ oficial transportatorii din Est

Publicat

in

De

Europarlamentarul Mihai Tudose susține că prin intermediul Pachetului de Mobilitate I, țările din Vest elimină de pe piață transportatorii din Est. Tudose face un apel către Ludovic Orban să mobilizeze Guvernul și să atace Pachetul de Mobilitate la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Citește și: SHOW Schimb dur de replici între Victor Ponta și Traian Băsescu în direct: ‘După şase seara, culcaţi-vă!’ / ‘E tonul prostului’

”Am votat, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, împotriva Pachetului Mobilitate I și am interpelat Comisia Europeană pe această temă. Totodată, reiterez solicitarea adresată premierului Ludovic Orban de a pregăti atacarea la Curtea de Justiție a UE a acestor regulamente care contravin tratatelor Uniunii, Pactului Ecologic European și obiectivelor privind neutralitatea climatică și redresarea economică.

Este revoltător faptul că statele occidentale și-au mobilizat guvernele și europarlamentarii pentru a impune norme restrictive transportatorilor est-europeni. Practic, se urmărește scoaterea de pe piața europeană a firmelor de transport din Est. România și alte opt state membre, care vor fi direct afectate, au făcut eforturi în Consiliu și în Parlamentul European pentru a stopa acest pachet legislativ fără precedent. Fără succes, din păcate.

Așa arată unitatea europeană? Asta e solidaritatea atât de mult clamată? Ni se cere să fim solidari, de exemplu, când vine vorba de migrație, dar iată că suntem scoși în mod incorect din jocul economic! Și asta cu încălcarea principiului liberei circulații a bunurilor și persoanelor, care constituie fundamentul Pieței Interne europene…

Comisia Europeană derulează în prezent un studiu privind impactul de mediu și asupra funcționării Pieței Unice al normelor Pachetului Mobilitate. De ce a fost atât de urgent votul din plenul europarlamentar? De ce nu s-a așteptat, așa cum era normal, rezultatul acestui studiu de impact, care se preconizează a fi gata înainte de finalul anului? De ce nu s-a ținut cont de solicitarea noastră, a eurodeputaților din Est, de a se amâna decizia, având în vedere impactul pandemiei asupra economiei în general și a transporturilor în particular?”, scrie Mihai Tudose, într-un editorial pentru Digi24.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend