Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

EDITORIALUL DE WEEK-END Când Justiția „independentă” calcă pe cadavre…

Publicat

in

Cred că are mai puțină importanță faptul că speța respectivă îl privește pe Dan Voiculescu, cel pe care Traian Băsescu a dorit – și a reușit – să-l transforme în capul tuturor răutăților petrecute în România. Important este faptul că celebra „independență” a justiției se arată aici în ipostaza sa de „stat în stat” care-și face și își urmează propriile reguli, independente de prevederile legii judecătorul Dan Lupașcu.

Fost șef al CSM și un magistrat respectat – și-a făcut cunoscută opinia separată din hotărârea luată de Curtea de Apel București, față de cererea de anulare a pedepsei pronunțate în dosarul Telepatia. În timp ce colegele sale de complet au respins cererea, judecătorul Lupașcu a demonstrat situația flagrantă de abuz în care s-au aflat cei doi membri ai comando-ului care l-a trimis în pușcărie pentru 10 ani pe Dan Voiculescu – judecătorii Camelia Bogdan și Alex Mihalcea – promovați peste noapte și cu dedicație de către conducerea Inaltei Curți la cârma acestei cauze. Lupașcu spune un lucru – pe care ar trebui să-l știe orice stagiar din sistem: că contestația făcută împotriva celor doi magistrați pe motiv de incompatibilitate a fost judecată – și respinsă! – chiar de către aceștia! Așa ceva n-ar fi posibil într-un sistem juridic cu adevărat dedicat actului de justiție. Este însă posibil într-unul în care, din nefericire, se perpetuează obediența față de factorul politic.

Cu siguranță că CEDO ne va da din nou în cap cu această sentință și ne va pune, pe noi toți, să plătim pentru eroarea intenționată a magistraților. Din nefericire, acest lucru nu-i va încălzi cu nimic pe cei aruncați în pușcărie fără o argumentație solidă și reală a vinovăției lor.

Iar cei doi magistrați abuzivi își vor vedea în continuare de o carieră în care nu ezită să calce peste cadavrele justițiabililor.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

ACTUAL

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, mesaj din Turcia: România a fost constant preocupată să identifice soluții pentru a spori securitatea la Marea Neagră

Publicat

in

De

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a transmis într-o conferinţă de presă comună, la Ankara, cu omologul său turc, Mervlut Cavusoglu, că țara noastră a fost constant preocupată să identifice soluții pentru a spori securitatea la Marea Neagră.

„Un loc important în discuţiile noastre l-a avut şi securitatea în regiunea Mării Negre. Am discutat despre modalităţile optime de cooperare, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul NATO (…) România a fost constant preocupată să identifice soluţii pentru a spori securitatea la Marea Neagră”, a spus ministrul Aurescu, în conferinţa de presă comună cu Cavusoglu.

Şeful diplomaţiei române a vorbit astfel despre crearea unui grup de lucru comun în care Turcia şi România să discute „cele mai importante aspecte care ţin de Marea Neagră, de securitatea la Marea Neagră, de dezvoltarea economică, asigurarea libertăţii de navigaţie”.

„Este evident că trebuie să sporim capacitatea NATO de cunoaştere strategică şi de cunoaştere situaţională a evoluţiilor de securitate din Marea Neagră”, a spus Aurescu.

El a menţionat în acest context şi crearea Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt România-Turcia, anume mecanismul şedinţelor comune de guvern.

„Acest mecanism ne permite o abordare structurată, o abordare care să permită stimularea într-un mod şi mai coordonat şi mai organizat a dezvoltării relaţiilor noastre pe diverse planuri”, a adăugat Aurescu.

Privind perspectiva aderării Suediei şi Finlandei la NATO, ministrul român de Externe a apreciat că acest lucru va „reprezenta un plus pentru securitatea spaţiului euroatlantic în ansamblul său, mai ales în actualul context geopolitic”.

„Faptul că două state neutre până la declanşarea acestui război al Rusiei împotriva Ucrainei au decis să îşi abandoneze politica de neutralitate tradiţională vreme de zeci de ani şi din cauza acestui război au hotărât să se alăture Alianţei Nord-Atlantice, iată un efect pentru care cred că trebuie să îi mulţumim preşedintelui Putin, din această perspectivă”, a completat ministrul român.

Ministrul Aurescu a avut consultări bilaterale cu ministrul turc al Afacerilor Externe, în cadrul vizitei oficiale efectuate de şeful diplomaţiei române în Republica Turcia, la invitaţia omologului său.

Cei doi miniştri au apreciat importanţa Parteneriatului Strategic pentru consolidarea legăturilor strânse între cele două state şi s-au referit la dialogul bilateral dinamic şi la nivelul foarte bun al colaborării pe diverse dimensiuni.

Ei au finalizat şi convenit textul Declaraţiei politice prin care se creează Consiliul de Cooperare Strategică la Nivel Înalt România-Turcia, organizat sub forma unei reuniuni comune permanentizate a celor două Guverne, axate pe domenii strategice de interes comun, care va fi lansat în cursul anului 2023.

În cadrul întrevederii a fost pus accentul pe cooperarea în domeniul energiei, recunoscut de ambii interlocutori ca un domeniu prioritar, mai ales din perspectiva provocărilor actuale. S-a convenit, astfel, intensificarea eforturilor comune în vederea asigurării securităţii aprovizionării României prin tranzitarea teritoriului Turciei, transmite AGERPRES

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Europarlamentarul Corina Crețu, despre realizarea spitalelor regionale din România: ‘Bani există. Nu înțeleg de ce nu se lansează licitațiile, să se stabilească constructorul și să se meargă pe șantier’

Publicat

in

De

Europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european, a declarat că, având în vedere că toate etapele care presupuneau implicarea autorităţilor europene în realizarea spitalelor regionale din România au fost parcurse şi încheiate, nu înţelege care sunt motivele pentru care autorităţile din România nu lansează licitaţiile pentru realizarea acestor obiective.

Din punctul de vedere al Bruxelles-ului, tot ce se putea face s-a făcut: studii de fezabilitate, amplasamentele sunt stabilite, finanţările au fost acoperite de Banca Europeană de Investiţii, diferenţele (dintre estimările iniţiale privind costurile spitalelor regionale şi sumele rezultate în urma studiilor de fezabilitate – n.r.), nu înţeleg de ce nu se lansează licitaţiile, să se stabilească constructorul şi să se meargă pe şantier, pentru că nu putem merge noi pe şantier. Odată aprobate cele trei spitale regionale, implementarea este sută la sută responsabilitatea statului membru de a se organiza şi a le face”, a declarat Crina Creţu, conform news.ro.

Ea a subliniat că, dacă cele trei spitale nu vor fi realizate până în anul 2027, România va pierde sume mari de bani, iar dacă acest lucru se va realiza, ar însemna că a fost nevoie de 12 ani.

Eu săptămâna trecută am inaugurat, online, am luat cuvântul, în Creta, un spital, într-adevăr, cu 300 de paturi, nu cu 900 de paturi, dar care s-a făcut din 2019 a fost aprobat şi acum a fost inaugurat”, a mai spus fostul comisar european.

Corina Creţu a adus în atenţie şi problema legată de faptul că unele preţuri au crescut de trei-patru ori, ceea ce presupune creşterea costurilor pentru realizarea celor trei spitale.

Ea a afirmat că spitalele regionale sunt, alături de Autostrada Moldovei, ”cele două mari regrete” ale mandatului său de comisar european.

S-au schimbat cred că opt miniştri în trei ani. Fiecare a venit cu viziunea lui despre aceste spitale regionale, de la spitale de 400 de paturi am ajuns la spitale de 1.000 de paturi, ceea ce nu e un lucru rău, de la 500 de milioane de euro pentru toate cele spitale s-a ajuns la 1,2 miliarde de euro. Bani există. Şi acum în 2022, sunt cheltuiţi doar 70% din sumele alocate pe Programul Operaţional Regional. Am solicitat să se facă această diferenţă de sume care rezulta între ceea ce s-a semnat în 2015 şi ceea ce a rezultat din studiile de fezabilitate”, a mai afirmat Corina Creţu.

Ea a amintit că, în momentul în care s-a opus ideii realizării acestor spitale în parteneriat public-privat, arătând că fondurile europene sunt pentru a-i ajuta pe cei care nu au bani, nu pentru a dezvolta reţele private de sănătate, discuţiile despre aceste spitale ”s-au oprit”, deşi existau fonduri în exerciţiul financiar care s-a încheiat în anul 2020, cu posibilitate de prelungire până în 2023.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend