Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Ecaterina Andronescu iese la rampă! Schimbări majore în educație

Publicat

in

Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, a anunțat, luni seară, că o măsură pe care vrea să o ia, după aprobarea cifrei de școlarizare pentru anul viitor, este limitarea numărului de elevi dintr-o clasă la 25.

„Școlile din România se depopulează, este o realitate tristă. Sunt copii din ce în ce mai puțini în școlile din România. Și atunci trăim următorul fenomen: și datorită faptului că școala românescă este polarizată, adică sunt școli cu performanțe foarte bune, pot intra în orice competiție fără să ne temem că vom pierde, și școli cu performanțe slabe, părinții fac o presiune extraordinară pe școlile bune. Ceea ce este foarte normal pentru că orice părinte și-ar da copilul la o școală bună. Și-atunci suntem în situația în care în școlile în care se depopulează să avem puțini elevi și să avem foarte mulți elevi, 30-35 de elevi în clasă, în școlile foarte bune. Încercăm să găsim soluții în așa fel încât să nu mai ajungem aici. Și-am început de acum pentru că în curând, vom avea probabil săptămâna aceasta cifra de școlarizare pentru anul următor aprobată, sper să nu mai trecem dincolo de 25 de elevi în clasă. Este o măsură care este posibilă în sistemul românesc de învățământ și după părerea mea este absolut necesară”, a declarat Ecaterina Andronescu, la Realitatea Tv.

Ministrul Educației a spus că denumirea clasei pregătitoare se va schimba în clasa I, din 2020, existând în acest sens o lege în vigoare deja, promulgată de președintele Klaus Iohannis.

„Mi se pare că nu poți să trimiți un copil în clasa zero, ea se numește pregătitoare, dar din păcate în mentalul public a intrat drept clasa zero. În acest moment, ciclul primar are cinci ani. Începe cu copilul în clasa pregătitoare și termina clasa a patra. Clasa pregătitoare plus clasele 1-4 înseamnă cinci ani, nu se schimbă nimic, rămâne la fel, numai că renumerotăm și clasa aceasta așa-zisă zero, ca să scăpăm de acest zero o să devină clasa 1. Rămâne cu aceeași abordare, ea este o clasă de tranziție (..) Din 2020, o să intrăm cu clasa pregătitoare care devine clasa I”, a mai spus Ecaterina Andronescu.

Tot din toamna anului viitor, învățământul obligatoriu va fi extins.

„Învățământului obligatoriu i se adaugă ultimii doi ani de grădiniță și ultimii doi ani de liceu. Adică ultimii doi ani de grădiniță înseamnă grupa mijlocie și grupa mare, intră în învățământul obligatoriu pentru că fac parte din ceea ce se cheamă ultima parte a educației timpurii și care este extrem de importantă. Și ultimele două clase de liceu, clasa a XI-a și clasa a XII-a, pentru fiecare dintre aceste grupe introduse în învățământul obligatoriu, mai degrabă statul vine să-și asume susținere financiară suplimentară pentru că, de exemplu, manualele pentru ultimele două clase de liceu, nefiind obligatorii, nu erau acordate gratuit”, a mai anunțat Ecaterina Andronescu.

Ministrul a precizat că și această lege este în vigoare și va fio aplicată gradual, începând din anul 2020, adică din toamna anului următor.

Citește și:

EXCLUSIV Aflată în Costa Rica, Elena Udrea încasează o lovitură devastatoare! Ion Țiriac i-a dinamitat afacerea

Vești uriașe pentru mii de români! Veți plăti mai putin pentru această taxă

Vești bune pentru români! Schimbare majoră făcută de Banca Transilvania

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

ACTUAL

S-a anunțat alianța! PSD, Pro România și ALDE. Cine a dat startul și sub ce formă se va candida

Publicat

in

De

Prima alianță locală s-a anunțat la nivelul județului Bistrița Năsăud.”Alianța pentru Bistrița-Năsăud”, constituită între PSD, ALDE și Pro România, și-a anunțat, marți, candidații la alegerile locale de la sfârșitul lunii septembrie, în prezența celor trei lideri județeni.

Chiar dacă evenimentul a fost organizat la Palatul Culturii din municipiul Bistriţa, lansarea candidaţilor a fost lipsită de festivism, în sală aflându-se doar cei trei preşedinţi de filiale judeţene – Radu Moldovan (PSD), Ioan Moniţa (ALDE) şi Grigore Timoce (Pro România), un singur candidat de primar (cel din municipiul reşedinţă, actualul viceprimar Cristian Niculae) şi jurnalişti.

Potrivit lui Radu Moldovan, având în vedere contextul actual, creat de pandemia de COVID-19, este posibil ca o lansare clasică a candidaţilor să nu aibă loc.

„Foarte greu de spus astăzi. Conform calendarului electoral, la începutul lunii august, deci peste trei săptămâni, sunt datele limită de depunere a candidaturilor, intrând apoi în procesul de contestaţii, rămânere definitivă a candidaturilor, pentru că la sfârşitul lui august începe campania. Mi-e greu să cred că vom mai avea vreo manifestare publică de lansare a candidaţilor, pe reglementările de astăzi”, a spus Moldovan.

Fiecare lider de filială judeţeană şi-a anunţat proprii candidaţi: PSD va avea 45 de candidaţi la funcţia primar, plus candidatul la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, în persoana lui Radu Moldovan, aflat deja la al doilea mandat în fruntea administraţiei judeţene; ALDE va avea şapte candidaţi la funcţia de primar, iar Pro România – patru.

În şase comune – Ciceu Mihăieşti, Josenii Bârgăului, Matei, Rebra, Runcu Salvei şi Şanţ, candidaţii pentru funcţia de primar încă nu au fost stabiliţi, fie pentru că primarii în funcţie nu mai doresc să candideze sau se confruntă cu probleme de sănătate, fie pentru că sondajele de opinie indică faptul că posibilii candidaţi nu sunt în preferinţele electoratului.

Dintre candidaţii stabiliţi, marea majoritate sunt primari în funcţie. De asemenea, în mediul urban, în municipiul reşedinţă şi oraşele Năsăud, Beclean şi Sângeorz-Băi, toţi candidaţii sunt de la PSD.

În ceea ce priveşte listele de consilieri locali şi judeţeni, discuţiile dacă acestea să fie comune sau fiecare partid să aibă propria listă nu au fost încheiate până la această dată.

Preşedintele PSD Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, s-a arătat convins că această alianţă va câştiga alegerile locale la nivelul judeţului.

„Sunt încrezător şi optimist că această alianţă va fi câştigătoare. Nu vreau să fiu considerat lipsit de modestie, dar îi mulţumesc bunului Dumnezeu şi cetăţenilor pentru modul în care apreciază ceea ce eu, împreună cu colegii mei, am reuşit să facem. Aştept cu mare interes să văd contracandidaţii mei care vor fi desemnaţi de partidele politice, dar, fără a fi lipsit de modestie, cred că am o şansă reală să câştig încă un mandat pentru preşedinţia Consiliului Judeţean. Am mai spus-o, o întăresc: va fi ultima mea candidatură pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean”, a declarat Moldovan.

La rândul lor, liderii judeţeni ai ALDE şi Pro România s-au arătat încrezători în şansele alianţei la alegerile locale.

Judeţul Bistriţa-Năsăud este format din 62 de unităţi teritorial-administrative: un municipiu, trei oraşe şi 58 de comune.

Citește și:

Bombă: Serviciile sfidează starea de alertă! Singurul restaurant deschis e al SIE

EXCLUSIV VIDEO Cutremur major în Poliție! Scandal fără precedent: Mașini care circulă fără ITP valabil

EXCLUSIV Marcel Vela a început marea rebranduire a Poliției Române! Au fost trimise în misiune!

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Comisia Europeană vine cu un scenariu sumbru: Economia UE se va confrunta cu o recesiune profundă

Publicat

in

De

Comisia Europeană a lansat un avertisment dur că anul acesta economia UE se va confrunta cu o recesiune profundă, ca urmare a pandemiei produse de coronavirus.

Din cauză că eliminarea restricţiilor de deplasare a persoanelor are loc mai lent decât s-a estimat în previziunile CE din primăvară, impactul asupra activităţii economice în 2020 va fi mai semnificativ decât s-a anticipat.

Economia zonei euro va înregistra o contracţie de 8,7% în 2020 şi o creştere de 6,1% în 2021. Se preconizează că economia UE se va contracta cu 8,3% în 2020 şi va creşte cu 5,8% în 2021. Prin urmare, se estimează că în 2020 contracţia va fi semnificativ mai mare de 7,7%, cifra estimată pentru zona euro, şi de 7,4%, cifra estimată pentru UE în ansamblul său în previziunile din primăvară. La rândul său, creşterea va fi în 2021 ceva mai puţin solidă decât s-a previzionat în primăvară.

Comisia Europeană se aşteaptă ca redresarea să înceapă să producă efecte în a doua jumătate a anului 2020.

Impactul pandemiei asupra activităţii economice era deja considerabil în primul trimestru al anului 2020, cu toate că majoritatea statelor membre au început să introducă restricţii de deplasare a persoanelor abia la jumătatea lunii martie. Întrucât a intervenit o perioadă mult mai lungă de perturbări şi au fost aplicate restricţii de deplasare a persoanelor în al doilea trimestru al anului 2020, se estimează că producţia economică s-a contractat mult mai mult decât în primele trei luni.

Cu toate acestea, datele preliminare pentru mai şi iunie sugerează că este posibil ca perioada cea mai grea să fi trecut. Conform estimărilor, redresarea va începe să producă efecte în a doua jumătate a anului, deşi aceasta va rămâne incompletă şi inegală de la un stat membru la altul.

Şocul produs de pandemie asupra economiei UE este simetric, în condiţiile în care pandemia a afectat toate statele membre. Cu toate acestea, se preconizează că atât scăderea producţiei în 2020, cât şi intensitatea relansării economice în 2021 vor varia foarte mult. Conform estimărilor, diferenţele în ceea ce priveşte amploarea impactului pandemiei şi forţa redresării de la un stat membru la altul vor fi şi mai pronunţate decât s-a estimat în previziunile din primăvară.

Perspectiva globală asupra inflaţiei s-a schimbat foarte puţin de la previziunile din primăvară, deşi s-au înregistrat schimbări semnificative ale factorilor care stau la baza preţurilor. Cu toate că preţurile petrolului şi ale alimentelor au crescut mai mult decât s-a preconizat, este de aşteptat ca efectul acestei creşteri să fie contrabalansat de perspectivele economice mai nefavorabile şi de efectul reducerilor TVA şi al altor măsuri luate în unele state membre.

În zona euro, inflaţia, măsurată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), este în prezent estimată la 0,3% în 2020 şi la 1,1% în 2021. În UE, inflaţia se va situa, conform previziunilor, la 0,6% în 2020 şi la 1,3% în 2021.

Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt deosebit de mari şi se concentrează în principal pe o evoluţie negativă, avertizează Comisia Europeană.

Amploarea şi durata pandemiei, precum şi ale restricţiilor de deplasare a persoanelor care ar putea fi necesare în viitor rămân în mare parte necunoscute. Conform scenariului care stă la baza previziunilor, relaxarea restricţiilor de deplasare a persoanelor va continua şi nu va exista un „al doilea val” de infecţii. Există riscuri considerabile ca piaţa forţei de muncă să fie mai afectată pe termen lung decât s-a estimat şi ca dificultăţile legate de lichidităţi să se transforme în probleme de solvabilitate pentru multe întreprinderi.

Stabilitatea pieţelor financiare este expusă riscurilor şi există pericolul ca statele membre să nu poată coordona suficient răspunsurile strategice naţionale. Imposibilitatea ajungerii la un acord cu privire la relaţiile comerciale viitoare dintre Regatul Unit şi UE ar putea duce, de asemenea, la o creştere mai redusă, în special pentru Marea Britanie. La un nivel mai general, politicile protecţioniste şi o îndepărtare excesivă de lanţurile globale de producţie ar putea avea la rândul lor efecte negative asupra comerţului şi a economiei mondiale.

Există şi riscuri în sensul creşterii, precum disponibilitatea rapidă a unui vaccin împotriva coronavirusului.

Propunerea Comisiei de plan de redresare, concentrată pe un nou instrument, NextGenerationEU, nu este luată în calcul în aceste previziuni, deoarece încă nu s-a ajuns la un acord în privinţa sa. Un acord asupra propunerii Comisiei este aşadar considerat, de asemenea, un risc în sensul creşterii.

Într-un sens mai general, nu poate fi exclusă o relansare economică mai rapidă decât se estima, în special dacă situaţia epidemiologică permite o eliminare mai rapidă decât se preconizase a restricţiilor rămase.

„Impactul economic al restricţiilor de deplasare a persoanelor este mai grav decât ne-am aşteptat la început. Situaţia este încă dificilă şi ne confruntăm cu numeroase riscuri, printre care se numără un nou val masiv de infecţii. În orice caz, aceste previziuni arată clar de ce avem nevoie de un acord cu privire la pachetul nostru ambiţios de măsuri de redresare, NextGenerationEU, pentru a ajuta economia.

În ceea ce priveşte anul în curs şi anul viitor, ne putem aştepta la o relansare economică, dar trebuie să fim atenţi la ritmul diferit al redresării. Trebuie să ne protejăm în continuare lucrătorii şi companiile şi să ne coordonăm strâns politicile la nivelul UE, pentru a ne asigura că vom ieşi din această criză mai puternici şi uniţi”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.

La rândul său, Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a afirmat: „Coronavirusul a secerat viaţa a mai mult de jumătate de milion de oameni pe mapamond, o cifră care creşte pe zi ce trece – în unele părţi ale lumii într-un ritm alarmant. Previziunile în discuţie indică efectele economice devastatoare ale acestei pandemii.

Răspunsul politic pe teritoriul întregii Europe a contribuit la atenuarea şocului pentru cetăţenii noştri, însă această situaţie continuă să creeze tot mai multe divergenţe, inegalităţi şi o insecuritate crescândă. Iată de ce este atât de important să ajungem la un acord rapid cu privire la planul de redresare propus de Comisie – pentru a le insufla economiilor noastre mai multă încredere şi a le asigura o finanţare suplimentară în acest moment critic”.

Citește și:

Bombă: Serviciile sfidează starea de alertă! Singurul restaurant deschis e al SIE

EXCLUSIV VIDEO Cutremur major în Poliție! Scandal fără precedent: Mașini care circulă fără ITP valabil

EXCLUSIV Marcel Vela a început marea rebranduire a Poliției Române! Au fost trimise în misiune!

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend