Conecteaza-te cu noi

Administratie

Dumitrache, patriotul vopsit! Ziua Drapelului, sărbătorită cu steaguri rupte şi decolorate, la Muzeul Curtea de Argeș

Avatar

Publicat

in

Indolenţă, nesmimțire și fals patriotism la Curtea de Argeș, astăzi, de Ziua Drapelului Naţional, la Curtea de Argeș, la instituția care ar fi trebuit să fie in prima linie atunci cand este vorba de momente istorice importante.Nici măcar oficialităţile orașului nu par a fi aflat de drapelul național, de însemnătatea acestuia în istoria românilor sau de faptul că astăzi, 26 iunie, este ziua drapelului naţional al româniei. Nu ar fi prima data si reamintim ca ziarul nostru a scris in repetate rânduri despre așa zisul patriotism al pesedistilor cocoțați in fruntea unor instituții și e de notorietate faptul ca de 1 Decembrie centenar la Curtea de Arges lipseau cu desavârșire steagurile tricolore sau că timp de aproape doi ani pe frontispiciul primăriei a stagnat un drapel fals, care ignora si sfida istoria dar si legislatia actuală.

Astăzi, de ziua drapelului, ne-am fi asteptat ca la Muzeul Municipal condus de patriotul… grec Stefanidis Dumitrachis, să asistam la o ceremonie de cinstire a drapelului național, eventual de o lectie filmata pe bani grei (cum a mai fost) cu un manager pesedist imbracat in tricou cu promovare pentru Grecia, in care sa se aminteasca macar cateva repere din istoria drapelului românesc, a cărui zi se sărbătorește astăzi în toată România. Din păcate, așa cum se vede și in imagini, la cea mai importantă istituție de cultură din orașul basarabilor, chiar drapelul acestei țări a ajuns bătaia de joc a unora, fiind abandonat precum o cârpă, rupt, decolorat și gata să cadă în capul patriotului manager Stefan Dumitrache, regalist de profesie, printre alte indeletniciri politice. Sau, poate, patriotul… grec Stefanidis Dumitrachis, chiar va tine o lectie… Una despre cum să își bați joc de un simbol simbol național, intro-o zi națională dedicată acestui simbol, din postura de manager de partid in care mai importante sunt beculetele de craciun care troneaza si acum pe fatada muzeului.

Publicitate

Poate, prins cu aranjamentele politice de partid, patriotul… grec Stefanidis Dumitrachis a uita ce zi este astazi dar si insemnătatea trisolorului, așa că îi reamintim noi si poate va ridica privirea si capul si spre cele doua jurebi atarnate in fata instituției pe care o conduce si va gasi cativa lei sa cumpere un drapel al acestei țări.

Ziua Drapelului Național este ziua de 26 iunie, care a fost proclamată astfel prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii specifice.

Drapelul tricolor a fost folosit prima dată în Ţara Românească în 1834, ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat sultanului spre aprobare modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă. Cele trei culori care apar pe steag ar fi fost folosite în documentele oficiale încă din timpul lui Mihai Viteazul şi se regăsesc şi pe diverse structuri de scuturi şi steme. “Ziua Drapelului Naţional” este o zi specială în calendarul celor care simt româneşte, si reamintim astazi, vineri 26 iunie, se împlinesc 172 de ani de la declararea oficială a Tricolorului ca drapel naţional.

Scurtă istorie a Zilei Drapelului Național

  • În 1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării, domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii”
  • Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben și roșu), cel atribuit armatei era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
  • O informație o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat și stabilit în Muntenia în 1830, profesor și director al „Colegiului Sf. Sava” din București 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
  • Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa
  • În timpul revoluției de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.
  • Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române.
  • Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel național în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
  • Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franța, Italia și Belgia.

Comenteaza cu profilul de FB
Publicitate

Editorialist, realizator TV, directorul si fondatorul publicatiilor PROFIT si a unei televiziuni. Cu o experienta de 20 ani in presa scrisa a colaborat de-a lungul timpului cu ziare nationale si agentii de presa pentru care a publicat nenumarate reportaje si anchete jurnalistice, multe dintre acestea devenind subiecte pe plan national. Este implicat in televiziune si realizeaza cunoscuta emisiune CHESTIUNI ARZATOARE. Contact e-mail iulian.uta@ziarulprofit.ro

ACTUAL

Liderul sindical de la Dacia îi susține pe Ion Mînzînă și pe Cristian Gentea în alegerile de duminică

Avatar

Publicat

in

De

Liderul sindical de la Automobile Dacia îi susține pe Ion Mînzînă la președinția Consiliului Județean Argeș și pe Cristian Gentea la Primăria Pitești în alegerile de duminică, 27 septembrie.
Nicolae Pavelescu a explicat într-o emisiune televizată ce l-a determinat să își manifeste suportul pentru candidații PSD la cele mai importante funcții din județ:
”Eu sunt un om de stânga și m-am bucurat să văd că vine să candideze tot un om de stânga care în primul rând ține la oameni. Pe de altă parte, mă interesează foarte mult infrastructura județeană. Dacia are foarte mulți angajați în localitățile județului și nu îmi este indiferent dacă aceștia fac cu o oră mai mult sau mai puțin până la serviciu și înapoi acasă. Și am văzut că unul dintre punctele forte ale programului domnului Mînzînă este modernizarea infrastructurii rutiere care înseamnă 1.200 de kilometri de drumuri județene. Nu în ultimul rând, cu părere de rău vă spun că niciunul dintre ceilalți candidați nu ne-a contactat, nu ne-a întrebat care ne sunt doleanțele. Multe dintre prioritățile din programul domnului Mînzînă sunt și ale noastre. De aceea îi acordăm toată susținerea. Mai mult decât atât, Ion Mînzînă este singurul politician care, în 1997, a venit lângă Dacia în momentele cele mai grele ale Uzinei. Era senator pe atunci. Ne-a ajutat în ceea ce a însemnat privatizarea Dacia.
De asemenea, îl susțin pe Cristian Gentea. Suntem prieteni din copilărie și îl cunosc foarte bine. Are o viziune diferită și modernă asupra dezvoltării orașului. Îl susțin pentru că știu ce poate să facă și pentru că are multe calități, dintre care aș aminti că este un om de echipă, știe să asculte și ia decizii doar în urma unei analize riguroase. Să nu uităm că Gentea a fost șef de promoție, iar eu am mare încredere în oamenii care au terminat facultatea cu 10!”.

Comenteaza cu profilul de FB
Publicitate
Citeste mai mult

ACTUAL

Dumitru Grecu: “ E timpul ca argesenii să scape de sub jugul politicienilor de meserie”

Avatar

Publicat

in

De

Candidatul Pro România la președinția Consiliului Județean Argeș ne-a explicat în câteva cuvinte despre strategia de dezvoltare a județului, evidențiind cele mai importante aspecte pe care are de gând să le implementeze dacă va câștiga alegerile.

Ne-a mărturisit că argeșenii ar trebui “ să aleagă un candidat venit din mediul privat, care înţelege că performanţa oricărei activităţi se reflectă în rezultate, iar nu în lozinci.”

Publicitate

Întrebat despre planurile sale referitoare la educație și cultură, ne-a spus că va avea în vizor “Reabilitarea, modernizarea și dotarea tuturor școlilor cu toate echipamentele necesare, inclusiv pentru elevi (cu accent pe zona rurală), pentru buna desfășurare a procesului de învățământ, în special în perioada de pandemie, alinierea la normele legale pentru obținerea autorizațiilor sanitare și de securitate la incendiu, acolo unde este cazul.”

Prioritar va fi și “ Eradicarea absenteismului de la scoala prin stimularea materiala a copiilor si provocarea acestora de a participa la activitati extracuriculare”, dar și “ Acordarea de burse sociale si de merit elevilor, inclusiv pentru stimularea practicarii de activitati extracuriculare, comunitare si sociale pentru dezvoltarea spiritului civic al acestora.”

Pe agenda sa de lucru se află și “realizarea unei platforme internet pentru consultanță și informații elevi (meditați on-line), aspect extrem de important pentru perioada pe care o traversăm. De asemenea, aceasta include și “ inventarierea tuturor spațiilor deținute de școli, în care nu se mai desfășoară procesul de învățământ și transformarea acestora în centre pentru activități extrascolare, inclusiv pentru formarea unor deprinderi necesare în inițierea unor viitoare meserii.”

Un alt aspect important pe care Dumitru Grecu își propune să îl ducă la următorul nivel este “Finanțarea întreținerii și dezvoltării infrastructurii culturale existente, asigurarea funcționării instituțiilor de cultură din administrarea Consiliului.” Vorbim despre susținerea și finanțarea unor activități culturale, inclusiv prin organizarea de evenimente la nivel local.

Ca și proiecte de interes pentru județul nostru ar mai fi de menționat “ Inițierea și finanțarea unor concursuri pe teme culturale între școli și stimularea copiilor pentru practicarea unor activități extracuriculare menite să ajute copiii în cunoașterea istoriei și tradițiilor poporului român, astfel încât să le dezvolte acestora un spirit de patriotism.”

Pentru că își dorește o candidătura altfel, Dumitru Grecu propune un plan de viitor îndrăzneț, cu accent pe cele mai importante zone de interes pentru propulație, astfel încât județul Argeș să facă diferența într-o Românie încercată de vremuri tulburi.

Comenteaza cu profilul de FB
Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend