Conecteaza-te cu noi

Administratie

Dumitrache, patriotul vopsit! Ziua Drapelului, sărbătorită cu steaguri rupte şi decolorate, la Muzeul Curtea de Argeș

Publicat

in

Indolenţă, nesmimțire și fals patriotism la Curtea de Argeș, astăzi, de Ziua Drapelului Naţional, la Curtea de Argeș, la instituția care ar fi trebuit să fie in prima linie atunci cand este vorba de momente istorice importante.Nici măcar oficialităţile orașului nu par a fi aflat de drapelul național, de însemnătatea acestuia în istoria românilor sau de faptul că astăzi, 26 iunie, este ziua drapelului naţional al româniei. Nu ar fi prima data si reamintim ca ziarul nostru a scris in repetate rânduri despre așa zisul patriotism al pesedistilor cocoțați in fruntea unor instituții și e de notorietate faptul ca de 1 Decembrie centenar la Curtea de Arges lipseau cu desavârșire steagurile tricolore sau că timp de aproape doi ani pe frontispiciul primăriei a stagnat un drapel fals, care ignora si sfida istoria dar si legislatia actuală.

Astăzi, de ziua drapelului, ne-am fi asteptat ca la Muzeul Municipal condus de patriotul… grec Stefanidis Dumitrachis, să asistam la o ceremonie de cinstire a drapelului național, eventual de o lectie filmata pe bani grei (cum a mai fost) cu un manager pesedist imbracat in tricou cu promovare pentru Grecia, in care sa se aminteasca macar cateva repere din istoria drapelului românesc, a cărui zi se sărbătorește astăzi în toată România. Din păcate, așa cum se vede și in imagini, la cea mai importantă istituție de cultură din orașul basarabilor, chiar drapelul acestei țări a ajuns bătaia de joc a unora, fiind abandonat precum o cârpă, rupt, decolorat și gata să cadă în capul patriotului manager Stefan Dumitrache, regalist de profesie, printre alte indeletniciri politice. Sau, poate, patriotul… grec Stefanidis Dumitrachis, chiar va tine o lectie… Una despre cum să își bați joc de un simbol simbol național, intro-o zi națională dedicată acestui simbol, din postura de manager de partid in care mai importante sunt beculetele de craciun care troneaza si acum pe fatada muzeului.

Poate, prins cu aranjamentele politice de partid, patriotul… grec Stefanidis Dumitrachis a uita ce zi este astazi dar si insemnătatea trisolorului, așa că îi reamintim noi si poate va ridica privirea si capul si spre cele doua jurebi atarnate in fata instituției pe care o conduce si va gasi cativa lei sa cumpere un drapel al acestei țări.

Ziua Drapelului Național este ziua de 26 iunie, care a fost proclamată astfel prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii specifice.

Drapelul tricolor a fost folosit prima dată în Ţara Românească în 1834, ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat sultanului spre aprobare modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă. Cele trei culori care apar pe steag ar fi fost folosite în documentele oficiale încă din timpul lui Mihai Viteazul şi se regăsesc şi pe diverse structuri de scuturi şi steme. „Ziua Drapelului Naţional” este o zi specială în calendarul celor care simt româneşte, si reamintim astazi, vineri 26 iunie, se împlinesc 172 de ani de la declararea oficială a Tricolorului ca drapel naţional.

Scurtă istorie a Zilei Drapelului Național

  • În 1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării, domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii”
  • Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben și roșu), cel atribuit armatei era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
  • O informație o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat și stabilit în Muntenia în 1830, profesor și director al „Colegiului Sf. Sava” din București 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
  • Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa
  • În timpul revoluției de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.
  • Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române.
  • Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel național în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
  • Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franța, Italia și Belgia.

Comenteaza cu profilul de FB

Editorialist, realizator TV, directorul si fondatorul publicatiilor PROFIT si a unei televiziuni. Cu o experienta de 20 ani in presa scrisa a colaborat de-a lungul timpului cu ziare nationale si agentii de presa pentru care a publicat nenumarate reportaje si anchete jurnalistice, multe dintre acestea devenind subiecte pe plan national. Este implicat in televiziune si realizeaza cunoscuta emisiune CHESTIUNI ARZATOARE. Contact e-mail iulian.uta@ziarulprofit.ro

ACTUAL

COVID-UL LOVEȘTE ȘI ÎNCHIDE O IMPORTANTĂ INSTITUȚIE DIN ARGEȘ – 3 ANGAJAȚI INFECTAȚI

Publicat

in

De

Prefectura Argeş a anunțat, în urmă cu puțin timp, că trei angajaţi ai OCPI Argeş au confirmaţi COVID. Orefectul Emanuel Soare a anunțat că, pentru două săptămâni, instituţia nu va mai lucra cu publicul.

 „La OCPI Argeş de azi nu se mai lucrează cu publicul, situație care va dura două săptămâni. În cadrul instituției au fost confirmați 3 angajați cu noul coronavirus. Ancheta epidemiologică este în derulare, spațiile OCPI au fost dezinfectate deja de două ori. Toată activitatea instituției s-a mutat în on-line, nimeni din afară nu mai are voie să intre în clădire” anunţă Prefectura Argeş. 

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

ULTIMA ORĂ! COVID 19 ÎN ARGEȘ – 4 DECESE ȘI 28 POZITIVI în ultimele 24 ore

Publicat

in

De

SITUAȚIA CAZURILOR COVID-19 ÎN ARGEȘ

Instituția Prefectului Argeș informează că situația epidemiologică din județ, conform datelor DSP, se prezintă după cum urmează:

-persoane aflate în carantină: 3;
-persoane internate în spital: 454 (dintre care 13 la ATI);
-persoane vindecate: 240;
-persoane diagnosticate pozitiv: 872;
-persoane decedate: 46.

Deces 43: Bărbat, 59 de ani, internat pe 30.06.2020 la Spitalul Călinești, decedat în aceeași zi. Comorbidități: tumoră malignă ficat, tromboză completă vena porta și vena splenică;
Deces 44: Femeie, 63 de ani, internată pe 27.06.2020 la Spitalul Județean de Urgență Pitești, transferată pe 28.06.2020 la Spitalul Municipal Câmpulung, secția Medicală. Decedată pe 1.07.2020 la Spitalul Municipal Câmpulung. Comorbidități: diabet zaharat, obezitate, sechele AVC.
Deces 45: Femeie, 59 de ani, internată pe 29.06.2020 la Spitalul Orășenesc Mioveni, decedată pe 02.07.2020 în același spital. Comorbidități: insuficiență renală cronică, HTA, boală cardiacă ischemică, AVC ischemic sechelar.
Deces 46: Femeie, 80 de ani, internată pe 29.06.2020 la Spitalul Municipal Câmpulung. Decedată pe 01.07.2020 în secția ATI a Spitalului Câmpulung. Comorbidități: insuficiență respiratorie acută, diabet tip2, cardiomiopatie ischemică, obezitate, artrofie cerebrală circumscrisă.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend