​Durerile groaznice de burtă și scaunele modificate l-au determinat pe Toma Agheorghesei, un bărbat în vârstă de 55 ani să meargă la spital, la camera de gardă a spitalului Regina Maria Brașov. Nu mai avusese probleme cu sănătatea până la acea dată. Însă această vizită la medic avea să-i schimbe radical viața. A fost diagnosticat cu un cancer colorectal în stadiul trei, operat de două ori în șase luni, alegându-se cu anus contra naturii temporar. Bărbatul se poate considera acum un om norocos. „Nu trebuie să-ți fie frică. Medicii știu ce au de făcut și simți că ești pe mâini bune”, spune acum Toma Agheorghesei, referindu-se la dr. Decebal Fodor, chirurg la Spitalul Regina Maria din Brașov (FOTO), medicul care l-a operat și la echipa multidisciplinară care s-a ocupat de el.

Dr. Decebal FodorFoto: Regina Maria

O boală silențioasă

În România, cancerul colorectal se clasează pe primul loc în topul cazurilor noi depistate de cancer. 12.938 de pacienți au fost diagnosticați cu acest tip de cancer în țara noastră, conform datelor Globocan 2020.

„Din păcate, sunt tot mai frecvente cazurile de cancer colorectal în stadiul trei care vin la spital comparativ cu stadiile incipiente, poate și pentru că evoluția bolii este silențioasă. Pacienții nu recurg la metode de screening pentru a depista din vreme cancerele care provin din polipi care se transformă. Procesul de transformare a unui polip durează ani de zile, undeva între 8-10 ani”, a atras atenția dr. Decebal Fodor, medic specialist în chirurgie generală la Spitalul Regina Maria din Brașov.

O echipă multidisciplinară mobilizată rapid pentru un caz complex

Toma Agheorghesei avea o tumoră mare și un polip de 21 mm pe colon de care nu știa. Însă corpul îi dădea tot mai multe semnale că nu e bine. În ultimele luni pierduse în greutate câteva kilograme, avea tulburări ale tranzitului intestinal și dureri abdominale mari.

Dr. Carmen Neagu, medic specialist în medicină internă (FOTO), era de gardă la Spitalul Regina Maria din Brașov în ziua în care când Toma a venit la spital.

„S-a prezentat la camera de gardă pentru modificarea stării generale de sănătate: asteno-fatigabilitate, scădere ponderală de 15 kg în ultimele 3 luni, acuze mai accentuate în ultimele 3 zile soldate cu greață, vărsătură, amețeli”, a spus dr. Carmen Neagu, care l-a suspicionat de tumoră de colon și l-a îndrumat să facă mai multe investigații: CT, RMN, colonoscopie.

RMN-ul a confirmat că există o tumoră la nivelul colonului sigmoid. Și asta nu era tot, Toma mai avea și un polip de 21 de milimetri despre care nu se știa de ce natură este: benign sau malign, fiind necesară o colonoscopie.

„În cadrul spitalului nostru punem întodeauna accent pe colaborarea interdisciplinară pentru găsirea unei soluții cât mai rapide de evaluare și apoi stabilirea conduitei terapeutice, mai ales în cazurile în care suspicionăm neoplazii. Astfel, accesul la colonoscopie s-a făcut extrem de rapid, la circa 36 de ore de la consultul din camera de gardă. S-au prelevat biopsii de la nivelul tumorii pentru a avea un diagnostic de certitudine anatomopatologic”, a precizat dr Bogdan Popa, medic specialist în gastroenterologie.

„A doua zi după operație, eram pe picioare”

După un tumor board făcut cu toți medicii implicați în rezolvarea cazului, medicul chirurg a discutat cu Toma și i-a expus toate opțiunile, explicându-i că intervenția chirurgicală e mai mult decât necesară și nu este una simplă.

„I-am prezentat ambele variante, atât cea clasică, cât și cea laparoscopică. Eu în general le explic pacienților, le desenez, le povestesc care sunt pașii și așa am făcut și în cazul domnului Toma Agheorghesei. Am văzut în ochii dânsului de la început până la final că a înțeles ce o să facem, că e convins că facem tot ce se poate omenește pentru dânsul și că ceea ce facem e corect. Dânsul a preferat varianta clasică pentru că se temea că dacă am face laparoscopic poate nu reușim să-i scoatem în întregime tumora. Era o tumoră care invada peretele abdominal și exista suspiciunea de invazie în vezica urinară, era destul de mare, avea undeva aproape 11 cm lungime și pe lângă ea se mai găsea și o masă polipoidă”, a explicat medicul chirurg.

Toma Agheorghesei nu s-a temut când i s-a spus că are cancer, nu s-a temut nici de operație, nici de anus contra naturii și a acceptat cu inima deschisă tot ce i-a propus chirurgul. Și, deși costurile operației nu erau de neglijat, a preferat să fie tratat într-un spital privat și să beneficieze de toate condițiile optime de îngrijire.

„Pe domnul doctor l-am cunoscut atunci când m-am dus la spital. E un om deosebit. Mi-a explicat pe înțelesul meu ce urma să-mi facă, mi-a spus că o să am colostomă o perioadă și că dacă renunț la operație într-un an de zile voi ajunge o scobitoare sau pe lumea cealaltă, alte posibilități nu există. M-am lăsat cu încredere pe mâna sa, fără frică. A doua zi după operație, eram în picioare, m-am refăcut rapid”, ne-a povestit bărbatul.

,,Mi-a scos aproape 30 cm de colon, dar analizele mele sunt perfecte și nu mai am colostomă”

Adenocarcinom colonic moderat diferențiat era verdictul medicilor, un diagnostic ce necesita rezecția unei părți din colon. A fost o intervenție dificilă, în care s-au scos aproape 30 cm din intestinul gros, tumora și polipul.

„Trebuia operat ca să-i scoatem tumora, doar că trebuia să adaptăm rezecția să fie un pic mai largă. S-a tăiat o porțiune mare din colon. Trebuia efectiv desprins colonul sigmoid de vezica urinară, dar în același timp trebuia să fim siguri că acolo nu este invazie tumorală și să facem o rezecție zero, să fim siguri că nu rămân celule tumorale și asta a necesitat multă atenție și gesturi mai fine, pentru că practic aparent ce părea invazie la nivelul vezicii, de fapt, era țesut inflamator din cauza tumorii și era destul de aderentă. A fost mai laborioasă pentru că exista riscul să perforăm vezica sau să deschidem tumora. Dar a mers totul bine și, mai mult, ne-am bucurat că rezultatul histopatologic a confirmat că nu este atât de avansată boala”, ne-a explicat dr. Decebal Fodor, care s-a supraspecializat la Budapesta în chirurgia ficatului și chirurgia oncologică digestivă.

Chirurgul are experiență în abordarea cazurilor de acest tip. S-a format la Târgu Mureș, acolo unde a făcut facultatea, fiind pasionat încă din studenție de chirurgia abdominală, chirurgie oncologică, digestivă și chirurgia ficatului. A lucrat și în străinătate, în special în Ungaria, unde a învățat o mulțime de lucruri noi pe care le aplică acum la Spitalul Regina Maria din Brașov.

„În momentul de față eu cred că aici, la Spitalul Regina Maria din Brașov, este cel mai bun loc în care pot să fac cel mai bine tot ce știu și tot ce am învățat. La noi, toate cazurile oncologice trec prin comisia oncologică, prin tumor board. Nu ajunge niciun bolnav în sala de operație până n-am discutat cu colegii despre caz și nu este doar o formalitate. De multe ori se întâmplă să vii cu o idee și să pleci cu altele”, a mărturisit dr. Decebal Fodor.

Pacientul a făcut și chimioterapie opt cicluri, iar după prima intervenție chirurgicală, când a avut nevoie de colostomă (anus contra naturii) la un interval de 6 luni a urmat o a doua intervenție de refacere a tranzitului intestinal.

„De primă intenție i-am spus că o să fie colostoma, pentru că erau mai multe aspecte. În primul rând calibru, când noi refacem continuitatea tubului digestiv și anastomozăm două capete unul la celălalt, ele trebuie să aibă un diametru asemănător, dar în cazul acestui pacient era o diferență foarte mare din cauza stenozei. După aceea, toată zona respectivă unde am fi făcut anastomoza, nu știam dacă este invazie tumorală sau nu și corect ar fi fost să așteptăm să vedem rezultatul examenului histopatologic. Iar particularitatea cazului a fost piesa de rezecție mare. Au fost 48 de ganglioni limfatici examinați, dar din aceștia 48 doar unul a fost invadat tumoral, ceea ce e foarte bine pentru dânsul. După ce am avut și rezultatul anatomo-patologic și a avut timp și zona să se refacă, am recurs la a doua operație, care n-a fost simplă nici ea, pentru că dacă prima dată s-a tăiat atât de mult din colon, acum a fost nevoie să se mobilizeze colonul transvers ca să putem face anastomoza. Dar a mers totul bine”, a precizat chiurgul.

Expertiza medicilor care au colaborat la cazul lui Toma și mâinile iscusite ale chirurgului au făcut ca pacientul, după a doua intervenție chirurgicală, să scape de colostomă.

,,Mi-a scos aproape 30 cm de colon, am avut colostomă, dar medicul mi-a arătat cum să curăț acolo. M-a ajutat foarte mult și soția, fiindcă nu puteam să fac totul singur și nu am avut nicio infecție, nicio problemă. După a doua operație mi-am reluat tranzitul normal și acum analizele mele sunt perfecte și nu mai am colostomă”, ne-a mărturisit fericit Toma.

Impactul emotional al purtării colostomei este mare și nu poate fi neglijat. Însă pacientul a fost puternic și a depășit disconfortul. În plus, medicul l-a sprijinit și l-a încurajat.

„Prima dată când am făcut îngrijirea stomei, am vrut să fiu eu cel care dezlipește colostoma și am curățat acolo, dar fără mască tocmai ca să vadă că nu mi se pare ceva odios, ca să înțeleagă ce are de făcut. Dar nu prea întâlnești un astfel de pacient ca domnul Toma. Dânsul niciun moment nu s-a comportat ca un om care are o tăietură pe burtă și care stă la pat, ci s-a comportat ca un om care știe că are cancer și înțelege diagnosticul, dar nu se lamentează, își adună puterile și luptă cu cancerul. M-a impresionat încrederea în echipa noastră și convingerea că Dumnezeu lucrează prin oameni”, ne-a mai spus chirurgul.

Dr. Decebal Fodor, medic specialist în chirurgie generală, în timpul în intervenții chirurgicale FOTO: Regina Maria

9 pacienți din 10 cu cancer colorectal în fazele incipiente supraviețuiesc la 5 ani

Incidența polipilor colorectali crește odată cu vârsta. În Statele Unite prevalența polipilor este de 30% la persoanele de peste 50 de ani, fiind mai răspândiți la bărbați. Îngrijorarea cea mare este că mai mult de 95% din adenocarcinomul de colon provine din polipi, iar până la vârsta de 35 de ani, 20% dintre pacienți dezvoltă cancer colorectal.

,,Polipul are potențial să se transforme într-o malignitate și trebuie excizat prin colonoscopie”, a afirmat dr. Decebal Fodor. În cazul lui Toma, polipul s-a dovedit a fi benign, însă rămâne în monitorizarea medicilor, fiindcă polipii colorectali pot reapărea.

„Pacienții cu tumori colorectale operate rǎmân în continuare la risc aproximativ dublu față de populația generală pentru a dezvolta polipi. Aceştia sunt precursorii tumorilor şi putem să îi extirpăm printr-o procedură minim invazivă cum este polipectomia endoscopică”, a precizat dr. Bogdan Popa, medic specialist gastroenterologie (FOTO).

Conform ghidurilor, pacientul a beneficiat de o colonoscopie de screening la 12 luni postoperator și din fericire, nu s-au găsit polipi. Va reveni peste alți trei ani și dacă nu se găsesc polipi va intra într-un program de screening colonoscopic la fiecare 5 ani.

,,A fost un cancer avansat, un cancer în stadiu trei cu suspiciune de invazie de vezică urinară, un cancer de colon sigmoid. La un an și jumătate de la intervenție, pacientul este vindecat chirurgical, iar oncologic este bine, fără semne de recidivă tumorală, cu, markerii tumorali în limite normale”, a afirmat dr. Decebal Fodor.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, cancerul colorectal este a treia cea mai frecventă formă de cancer și a doua cauză principală a deceselor provocate de afecțiuni maligne, înregistrate la nivel mondial.

Potrivit unui studiu realizat în 2023 de BMJ Oncology, rata de diagnosticare cu cancer aproape s-a dublat din 1990 și până în anul 2019, la persoanele cu vârsta sub 50 de ani.

O depistare cât mai timpurie a leziunilor canceroase prin proceduri de screening crește semnificativ eficiența tratamentului și șansele de vindecare ale pacientului.

,,9 pacienți din 10 cu cancer colorectal în stadiile 1 și 2 supraviețuiesc la 5 ani. Dacă românii și-ar face colonoscopie pentru screeningul cancerului s-ar reduce mult numărul pacienților depistați în stadii avansate și nu ar mai fi nevoie de rezecții extinse”, a concluzionat chirurgul.

După împlinirea vârstei de 50 de ani, riscurile ca o persoană să dezvolte cancer colorectal cresc semnificativ. Dacă o persoană a avut în trecut cancer colorectal, în viitor există riscuri mai mari ca aceasta să dezvolte afecțiuni maligne în alte zone ale colonului sau rectului, iar posibilitatea este și mai ridicată dacă a fost diagnosticată în tinerețe.

De asemenea, persoanele care au membri în familie de gradul I diagnosticați cu cancer colorectal, au potențial de a dezvolta mai târziu tumori maligne.

Articol susținut de Regina Maria

Aproape un miliard de alegători sunt aşteptaţi la urne începând de vineri, 19 aprilie, și până în 1 iunie, pentru alegerile generale din India. Sondajele de opinie sugerează o victorie facilă a naționaliștilor din partidul Bharatiya Janata al premierului Narendra Modi, aflat la putere de zece ani.

Au inceput alegerile generale din IndiaFoto: Channi Anand / AP / Profimedia

Modi provine din mişcarea naţionalistă hindusă. Procesul de hinduizare, precum şi o derivă autoritară a puterii, au retrogradat India în clasamentul democraţiei. Dacă Narendra Modi va fi reales, va deveni India o democraţie cu adevărat iliberală? Este supravieţuirea democraţiei indiene una dintre mizele acestor alegeri? Sunt întrebări care însoţesc scrutinul gigantic din India.

În India începe vineri cel mai amplu scrutin din lume, iar premierul Narendra Modi încearcă să obţină un al treilea mandat în funcţie pe baza creşterii economice, a bunăstării, a popularităţii sale personale şi a naţionalismului hindus.

Votul opune Partidul Bharatiya Janata (BJP) al lui Modi unei alianţe formate din peste 20 de partide de opoziţie care îl provoacă cu promisiuni de creştere a acţiunilor afirmative, mai multe ajutoare sociale şi ceea ce spun ele că este necesar de făcut pentru a salva instituţiile democratice de la regimul dictatorial al lui Modi.

Șapte etape ale votului

Exerciţiul gigantic la care participă aproape un miliard de alegători se va întinde pe parcursul a 44 de zile, lung chiar și după standardele Indiei, deoarece votul din 2019 a durat 39 de zile. În acest interval, vor fi practic 7 zile în care se va vota. Procesul electoral se încheie în 1 iunie, iar voturile vor fi numărate pe 4 iunie.

Vineri, în cea mai amplă dintre cele şapte etape, vor vota 166 de milioane de alegători din 102 circumscripţii în 21 de state şi teritorii.

Sondajele sugerează că partidul Bharatiya Janata (BJP) al premierului Narendra Modi va câştiga cu uşurinţă o majoritate, chiar dacă alegătorii au preocupări serioase cu privire la şomaj, inflaţie şi suferinţă rurală în această economie majoră, cu cea mai rapidă creştere din lume.

Miza şi suspansul se leagă de un singur aspect: Îşi poate îmbunătăţi BJP victoria din 2019? Cât de mult?

„În următorii cinci ani, vom duce naţiunea noastră în primele trei economii ale lumii, vom lansa un asalt final şi decisiv împotriva sărăciei, vom deschide noi căi de creştere … vom dezvălui următoarea generaţie de reforme şi vom lua o serie de decizii şi acţiuni în favoarea poporului”, a promis Modi în manifestul electoral al BJP.

„Modi Ki Guarantee”

Manifestul şi tema campaniei BJP se intitulează “Modi Ki Guarantee” sau “garanţia lui Modi” de a îndeplini promisiunile făcute alegătorilor, subliniind astfel discursul neobişnuit, centrat pe lider, de tip prezidenţial, într-un sistem parlamentar.

Dacă va câştiga, Modi va fi doar al doilea prim-ministru indian care va fi ales de trei ori la rând, după liderul de după independenţă Jawaharlal Nehru.

Modi spune că primele sale două mandate au fost de tip „aperitiv”, iar „felul principal” va fi servit în cel de-al treilea mandat.

Pentru a atrage alegătorii, panourile BJP din oraşe şi municipii evidenţiază o serie de realizări, inclusiv istorica aterizare a Indiei la polul sud al Lunii şi lupta împotriva corupţiei.

Naţionalismul hindus este o temă cheie. Guvernul lui Modi şi BJP sunt acuzaţi de critici că discriminează sau vizează cele 200 de milioane de musulmani minoritari din India pentru a mulţumi baza hindusă dură – acuzaţii pe care ambele le neagă. Violenţe sporadice între hinduşi şi musulmani continuă să izbucnească.

Opoziție slabă și fragmentată

Alianţa de opoziţie INDIA susţine că alegerile sunt o bătălie ideologică, care se duce pentru a împiedica BJP să pună capăt Constituţiei şi sistemului democratic.

Rahul Gandhi, liderul principalului partid de opoziţie, Congresul, a declarat că BJP caută întotdeauna să distragă atenţia de la problemele majore, cum ar fi şomajul şi creşterea preţurilor. “Uneori, premierul se scufundă în ocean, alteori se află într-un hidroavion, dar nu vorbeşte despre probleme”, a declarat Gandhi, referindu-se la acţiuni larg mediatizate ale lui Modi din ultimele luni.

În timp ce alianţa opoziţiei s-a străduit să îşi sudeze unitatea şi să prezinte candidaţi comuni împotriva BJP, a acuzat guvernul că îi refuză condiţii de concurenţă echitabile prin arestarea liderilor opoziţiei în cazuri de corupţie şi prin creşteri uriaşe de taxe înainte de vot – acuzaţii pe care guvernul le neagă.

Chandrachur Singh, care predă politica la Colegiul Hindu din Delhi, a declarat că BJP are un avantaj clar, dar se confruntă, de asemenea, cu provocări reale.

„Nu este un scrutin lipsit de probleme. Există probleme ce ar fi putut duce la eşecul accederii (lui Modi) în funcţie. Dar acesta este un lucru care nu este canalizat sau exploatat de o opoziţie fragmentată, divizată şi slabă. Asta este ceea ce provoacă un fel de deziluzie în rândul alegătorilor şi permite BJP-ului să avanseze”, arată expertul. (Sursa: News.ro)