Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, în cadrul unei întâlniri private cu miniştri din partidul său Likud, că atacul cu rachete al Iranului trebuie să fie urmat de un răspuns inteligent, conform unei informaţii publicate de postul de radio Kan, relatează dpa.

Iranul trebuie să aştepte cu nervozitate pentru a vedea când va veni reacţia Israelului, aşa cum a făcut Israelul înainte de atacul de sâmbătă seara, conform sursei citate, conform News.ro.

Potrivit postului de radio, care citează un oficial de rang înalt, Israelul a promis că va informa SUA înainte de a lansa un contraatac, pentru a oferi timp trupelor americane din regiune să se pregătească pentru eventuale represalii iraniene.

Sâmbătă noaptea, Iranul a lansat circa 300 de drone şi rachete asupra Israelului, ca represalii după atacul aerian atribuit Israelului din 1 aprilie împotriva consulatului iranian la Damasc, soldat cu moartea a şapte membri din Corpul Gardienilor Revoluţiei, dintre care doi generali, şi a şapte cetăţeni sirieni.

Israelul a afirmat că a doborât 99% din dronele şi rachetele iraniene, beneficiind şi de ajutorul aliaţilor săi, în special SUA, dar şi Marea Britanie şi Franţa, ale căror avioane de luptă au acţionat pentru doborârea acestor ţinte.

Mii de persoane au manifestat marți seara la Tbilisi, în Georgia, după un prim vot în parlament în favoarea unui controversat proiect de lege privind „agenții străini”, care a provocat deja manifestații de amploare în 2023, potrivit AFP.

Proteste în ​Georgia împotriva unui proiect de lege privind „agenţii străini”Foto: Nicolo Vincenzo Malvestuto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Deputații au adoptat o versiune inițială a proiectului de lege cu 78 de voturi pentru și 25 împotrivă, permițând continuarea procesului legislativ.

Opozanții textului, care au instigat la manifestații, consideră că legea restrânge libertățile și comparabil cu legislația rusă folosită de Kremlin de ani de zile pentru a persecuta vocile disidente.

Propunerea a provocat, de asemenea, condamnări în Occident, unii considerând-o o amenințare la adresa apropierii de Uniunea Europeană, la care Georgia speră să adere.

„Nu legii rusești!”

Președinta țării, Salome Zurabișvili, care se află în conflict cu partidul de guvernământ, a condamnat decizia, calificând-o drept „contrară voinței poporului”.

„Aceasta este o provocare directă, o strategie rusă de destabilizare”, a declarat ea.

Adunați în fața parlamentului din centrul orașului Tbilisi, mii de manifestanți au scandat sloganuri precum „Nu legii rusești!”.

Mulțimea a blocat una dintre principalele artere din capitala georgiană, în timp ce poliția a securizat intrările în clădire.

Demonstranții au încercat să împingă poliția, care a răspuns folosind spray-uri cu piper și efectuând mai multe arestări, potrivit unui reporter AFP.

Într-o declarație, Ministerul georgian de Interne a precizat că un ofițer de poliție a fost rănit și a cerut protestatarilor să „înceteze acțiunile lor ilegale”.

„Noi, demonstranții pașnici, vom învinge, îi vom forța pe lacheii ruși ai Visului Georgian (partidul de guvernământ) să retragă această lege”, declarase anterior studentul Kote Tatichvili pentru AFP.

Încăierare în parlament cu o zi înainte

Aproximativ 10.000 de persoane au manifestat luni seară împotriva proiectului de lege, iar poliția a făcut 14 arestări.

Deputații guvernului și ai opoziției din Georgia s-au luat la harță luni, în timpul unui schimb de opinii asupra textului, provocând o încăierare generală în hemiciclu.

Dacă textul va fi adoptat în cele din urmă, organizațiile care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate vor fi obligate să se înregistreze ca „organizații care urmăresc interesele unei puteri străine”, sub sancțiunea unor amenzi.

Guvernul susține că această lege va aduce mai multă „transparență” în ceea ce privește finanțarea organizațiilor, dar criticii se tem că va fi folosită ca instrument de represiune împotriva ONG-urilor și a presei independente.

Uniunea Europeană a solicitat eliminarea legii, argumentând că aceasta contravine programului de reformă pe care țara din Caucaz trebuie să îl întreprindă pentru a progresa în vederea aderării la UE.

Actualul proiect de lege „va îndepărta Georgia și mai mult de UE în loc să o apropie”, a declarat marți președintele Consiliului European, Charles Michel, pe X.

Un prim proiect al acestui text a fost abandonat în martie 2023 după proteste masive care au fost dispersate de poliție cu ajutorul gazelor lacrimogene și al tunurilor cu apă.