Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Drought in Romania affects 34,647 farmers, 1.168 million hectares

Avatar

Publicat

in

Minister of Agriculture and Rural Development Adrian Oros announced on Thursday that 34,647 farmers, who own 1.168 million hectares of crops established last autumn, have reported losses due to extreme drought, and compensations will be paid to agricultural producers in early September.

“A synthesis of the reports drawn up by those who worked in the emergency management boards has been completed and today we have official figures. A number of 34,647 farmers have been affected, and the affected area is 1,168,000 hectares under crops established in autumn. A draft emergency ordinance for the establishment of this aid scheme has been finalised at the ministry level and has been pre-notified to the European Commission. The provisions of the EU guidelines on state aid in the agricultural and forestry sector and in rural areas have been taken into account and we expect them to be included in the budget revision so that we may make payments in early September,” said Oros at a news conference.

Publicitate

According to him, the amount of payments per hectare established for wheat is 925 lei, for rye 925 lei, triticale – 805 lei, barley – 912 lei, two-row barley – 951 lei, oats – 772 lei and rapeseed – 1,002 lei. Oros said that more than 70% of the area affected by drought was cultivated under wheat, and applications will may be submitted to APIA from August 14.

“Requests to APIA centres are submitted from August 14, and payments will be made via APIA because they have a very good database, they are the most objective (…),” said Oros.

The total amount allocated from the national budget for the payment of compensations is 1.15 billion lei.

According to the agrometeorological forecast issued by the National Weather Administration (ANM) for July 3-9 for the non-irrigated maize crop, the water supply on the soil 0-100 cm deep will be within satisfactory limits, close to optimal and optimal in Maramures, Transylvania, Crisana and Oltenia, most of Muntenia, Banat and Moldavia, and on smaller areas in central and southwestern Dobrogea.

There will be soil moisture deficits (moderate, strong and extreme pedological drought) on large agricultural areas in Dobrogea, locally in the east and northeast of Muntenia, as well as on smaller areas in southeastern Moldavia and northwestern Banat.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Palatul Cotroceni organizează vânătoare de comori, tabără de pictură şi de istorie

Avatar

Publicat

in

De

Cotroceni Summer Camp reprezintă o serie de ateliere creative, la care participanţii sunt invitaţi să descopere patrimoniul Muzeului Naţional Cotroceni, să îşi îmbunătăţească abilităţile de comunicare şi cunoştinţele despre artă şi istorie.

Proiectul se desfăşoară sub forma unor module în care copiii vor afla tainele ansamblului Cotroceni, aspecte din viaţa personalităţilor care au locuit aici, importanţa protejării şi promovării patrimoniului cultural.

Publicitate

Atelierele vor include următoarele teme: „Păşim împreună în povestea de la palat”, „Vânătoarea de comori la palat”, „Introducere în pictură în acuarelă”, „Tabăra de pictură de la palat”, „Expoziţia de pictură de la palat”, „Introducere în storytelling”, „Magia de a spune poveşti”, „Construiesc povestea palatului”, „Arta documentării”, „Rolul femeilor în primul război mondial” şi „Jurnalist de război”.

Citește și: SURSE Soția fostului colonel SRI, în prezent FUGAR, Daniel Dragomir a dat cu subsemantul la Serviciul de Probațiune după revenirea în țară

Participanţii vor cunoaşte viaţa publică şi privată a regelui Ferdinand şi a reginei Maria, vor vizita spaţiile Muzeului Naţional Cotroceni şi vor avea de rezolvat anumite misiuni care au scopul de a-i ajuta să asimileze mai bine informaţiile nou dobândite. De asemenea, vor descoperi prin exerciţii practice şi interactive diferite aspecte ale personalităţii reginei Maria – artist, ambasador, mama răniţilor – şi vor crea o lucrare de artă, o poveste sau un articol.

Participanţii se pot înscrie prin completarea formularului online.

Atelierele se desfăşoară în intervalul orar 11.00 – 12.30, în limita locurilor disponibile. Participanţii se pot înscrie la unul sau mai multe ateliere. Taxa de participare este de 20 lei/elev pentru un atelier; 50 lei/elev pentru trei ateliere şi 75 lei/ elev pentru cinci ateliere.

Toţi participanţii, precum şi personalul MNC implicat, vor respecta măsurile de prevenire a răspândirii infecţiei cu SARS-CoV-2.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Camelia Gavrilă, candidatul PSD la primăria Iași: Educația nu se face în singurătate și izolare

Avatar

Publicat

in

De

Deputata Camelia Gavrilă, candidatul desemnat de PSD pentru primăria municipiului Iași, transmite că Guvernul și Administrația Prezidențială ar trebui să fie mai preocupate de situația reluării cursurilor școlare, în actualul context epidemiologic.

„În tumultul public al dezbaterilor pe teme medicale stringente și soluții de etapă, ne îngrijorează reacțiile președintelui Iohannis care confirmă din nou că principala obsesie este atacul politic absurd îndreptat spre Partidul Social Democrat și mai puțin grija față de problemele românilor. Acesta s-a transformat într-un veritabil director de campanie electorală pentru PNL, abandonând roluri, responsabilități, echilibrul firesc al unui președinte obiectiv și implicat. Președintele României pare a fi într-o eternă campanie electorală, provoacă polemici gratuite, acuză agresiv opoziția, inventează argumente, în timp ce o altă temă gravă de pe agenda cetățenilor, educația, este ignorată, mereu amânată și proiectată în „scenarii” neprecizate, lăsată în confuzie și nedeterminare, deși peste o lună începe anul școlar. Astfel perspectivele educației din România rămân sumbre, dezolante, deși un domeniu esențial din societate – școala, formarea tinerilor, educația nu trebuie lăsat în izolare.

Publicitate

Din timpul pierdut pentru a născoci minciuni și aberații cum că Partidului Social Democrat ar fi responsabil de eșecul guvernului său în ceea ce privește controlul pandemiei actuale, președintele României ar putea să acorde puțin timp pentru a analiza și înțelege de ce guvernul pe care îl conduce nu rezolvă problemele din sfera educațională. Începând cu luna ianuarie și până în prezent echipa ministerială nu a identificat soluții viabile pentru temele mari din domeniul educației: aspecte curriculare, decongestionarea materiei și a programului educațional, elaborarea sau reconfigurarea planurilor de învățământ și a programelor școlare, clarificări asupra examenelor naționale, demersuri și perspective asupra formării inițiale și continue a cadrelor didactice, inițierea unor proiecte pentru infrastructura deficitară, mai ales din mediul rural, dotări precare, tema digitalizării în educație, proiecte de dezvoltare a infrastructurii universitare etc.

În timp ce Europa are drept preocupare constantă începerea școlii din septembrie în condiții de maximă siguranță și precauție, în România puterea liberală lucrează la scenarii și propune experimente cu risc ridicat de compromitere a sistemului de învățământ, a calității educației oferite generațiilor actuale. Din păcate nici președintele Iohannis și nici prim-ministrul Orban nu realizează urgența unor decizii care să fie comunicate din timp, astfel încât conducerea școlilor, directorii și profesorii, personalul administrativ, dar și părinții ori copiii să știe ce urmează să se întâmple, să pregătească instituțiile, să organizeze procesul de învățare.

Este semnificativ punctul de vedere al Academiei Române, cât și anumite semnale de alarmă lansate, cu privire la educația online:

– Prin extinderea învățământului online, calitatea învățării se reduce semnificativ, ceea ce poate conduce la compromiterea întregului sistem de educație, pentru că accesul elevilor și al profesorilor la o infrastructură performantă (tablete, calculatoare, platforme) este încă deficitar;

– Copiii din învățământul preșcolar și primar au nevoie de suportul profesorului, de relația afectivă cu educatorii, de atmosfera de învățare în grupă sau clasă care înseamnă comunicare directă, lucrul în echipă, interferențe educaționale utile, sprijin pedagogic în timp real. În evoluția lor, aceste categorii de vârstă pot suferi mai târziu consecințe grave, determinate de excesul învățământului online care poate afecta dezvoltarea psihosocială și intelectuală. Lipsa interacțiunii directe cu profesorul, cu „mentorul” care oferă afecțiune, cunoaștere, descifrarea aspectelor neclare, starea de încredere și siguranță, precum și înlocuirea profesorului doar cu dialoguri la distanță, prin intermediul ecranului, influențează evoluția și universul interior al copiilor;

– Aproape jumătate dintre copiii din România nu au acces la o tabletă sau la un computer, fapt care îi împiedică să aibă o participare reală la lecțiile în sistem online, rezultate desprinse din studii, analize, evaluări făcute de specialiști și instituții din domeniu, dar și de societatea civilă, precum documentul lansat public de organizația „Salvați Copiii”;

– Un procentaj de 50% dintre cei care au acces la resurse digitale ce le permit participarea la cursurile online dezvoltă dependență de internet și se expun în mod repetat la conținut agresiv și la fake news.

În acest context, ne întrebăm firesc: Ce a făcut Guvernul Orban timp de 9 luni pentru școala românească? Cum se poate rezuma mandatul ministrului Educației?

– Un mandat stresant, generator de neliniște și confuzie pentru întregul sistem de învățământ: au fost făcute promisiuni cu privire la dezvoltarea școlii românești, la nondiscriminare și educație incluzivă, la debirocratizare. În schimb decalajele sociale și educaționale s-au accentuat, intervenția ministerului pentru a regla cadrul unui învățământ echitabil este inexistentă, cadrelor didactice li s-au cerut, în continuare, numeroase dovezi ale activităților desfășurate, au apărut schimbări legislative peste noapte, iar toate acestea au creat confuzie și revoltă în rândul cadrelor didactice, al elevilor și părinților.

– S-au creat la nesfârșit doar scenarii: preocuparea principală a Ministerului Educației a fost de a crea „scenarii” pentru începerea noului an școlar, dar fără a propune o strategie concretă, echipa de conducere ascunzându-se sub umbrela necunoscutelor din evoluția pandemiei.

– Existența problemelor cu „rest”: asemenea operației aritmetice a împărțirii cu rest, eforturile depuse s-au concentrat mai mult asupra obiectivelor de partid, în detrimentul nevoilor școlii, ale elevilor și studenților, această preocupare pentru abordări politicianiste determinând apariția unor decizii controversate și a unor inevitabile probleme educaționale nesoluționate, rămase cu „rest”.

– Un mandat în cheie electorală: pe lângă problemele rezultate din lipsa infrastructurii IT, din absența oricărei viziuni pe termen mediu, doamna ministru Monica Anisie a înlocuit mai mult de jumătate din inspectorii școlari generali cu membrii activi și simpatizanți PNL, determinând politizarea fără precedent a inspectoratelor școlare din România.

Ce face Europa?

În context european se demonstrează prin studii concrete și abordări științifice că școlile pot și ar trebui deschise, așezând în balanță beneficiile și riscurile. În mod evident, cu prudență și responsabilitate, cu măsuri ferme și igienizare atentă, opțiunea este pentru pregătirea școlilor în vederea primirii elevilor. Astfel, în Marea Britanie și-au unit forțele 1.500 de membrii ai Royal College of Paediatrics and Child Health și militează pentru deschiderea școlilor, deoarece singurătatea, izolarea, „păstrarea copiilor sub cheie” sunt demersuri ce vor lăsa urme de neșters asupra unei generații întregi. Pe de altă parte, în Irlanda s-au alocat fonduri de 375 de milioane de euro pentru amenajările și modificările sălilor de clasă în scopul revenirii elevilor la școală în condiții de siguranță.

În continuare guvernul PNL este ezitant, se decide greu, marcat fiind de mediocritatea și incompetența miniștrilor, modelul și sugestiile existente în alte spații europene par să nu fie cunoscute sau înțelese. Guvernanții nu doresc să se inspire din exemplul țărilor europene și nu iau în calcul variante benefice pentru elevi, părinți și cadre didactice, ci aleg soluții controversate, izolează copiii și tinerii de spiritul școlii și atmosfera studiului în medii școlare care stimulează învățarea, devenirea elevilor prin experiențe de cunoaștere, orientați fiind de talentul pedagogic și didactic al profesorilor.

O permanentizare a acestor măsuri de învățare la distanță, de izolare și absență a comunicării directe riscă să producă efecte educaționale grave, să distrugă, prin nepricepere, posibilitatea unei generații întregi de a primi o educație relevantă, consistentă în mediul școlii”, a scris Camelia Gavrilă pe Facebook.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend