Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Două săptămâni GRELE pentru DNA și ex prim-ministrul Tăriceanu – Judecătorii ICCJ STABILESC dacă sunt VICII în mega-ancheta de LUARE de MITĂ a demnitarului

Publicat

in

Judecătorii de cameră preliminară de la instanța supremă au finalizat procedurile și au rămas, miercuri, în pronunțare asupra cererilor și excepțiilor invocate de apărarea fostului prim ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu, trimis în judecată de DNA pentru pretinsa primire a 800.000 de dolari drept mită.

Concret apărarea lui Călin Popescu Tăriceanu a invocat pe parcursul dezbaterilor din ședințele secrete, din faza camerei preliminare, mai multe pretinse vicii ale probelor anchetatorilor și în consecință cere sancționarea pe calea restituirii dosarului la DNA.

Citește și: RAPORT BOMBĂ privind ASASINATUL EXPLOZIV de la ARAD-Angajați MApN ce ar putea face parte din anturajul…

Atac la clonarea mediilor optice, respins de ICCJ

În 7 iunie ICCJ a admis o parte din cererile apărării lui Tăriceanu iar discutarea altor cereri a fost amânată pentru o dată ulterioară.â

La acel moment ICCJ a stabilit emiterea unor adrese „către Arhiva Secţiei Penale din cadrul instanţei supreme şi către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în vederea comunicării, în integralitate şi în copie certificată, a încheierii din data de 11 februarie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul de 2 Judecători de cameră preliminară, pronunţată în dosarul nr.2999/1/2018”.

Totodată, stabilea la acel moment ICCJ, „se va emite adresă către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, pentru a comunica, în copie, volumele 44-50 din dosarul de urmărire penală nr.259/P/2015”.

Judecătorii au respins cererile de probe constând în emiterea unei adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, pentru a comunica dacă ofiţerii de poliţie judiciară care au întocmit procesele-verbale la care sunt ataşate comunicările electronice din volumele 44-50 din dosarul de urmărire penală nr.259/P/2015 (comisar şef Bucurenciu Sandu Mihai şi comisar Feticu Nicolae Ciprian), aveau la momentul respectiv calitatea de „specialişti IT”, în a căror competenţă exclusivă este recunoscută efectuarea propriu-zisă a percheziţiei informatice, potrivit dispoziţiilor art.168 alin.12 Cod procedură penală.

Citește și: Poziție FERMĂ a șefului DNA în fața judecătorilor din CSM – Respinge ALEGAȚIILE acestora….

ICCJ a mai respins atunci și „emiterea unei adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, pentru a comunica dacă, la percheziţia informatică propriu-zisă efectuată de ofiţerii de poliţie judiciară, comisar şef Bucurenciu Sandu Mihai şi comisar Feticu Nicolae Ciprian, în perioada 29 ianuarie – 6 aprilie 2016, asupra clonelor mediilor de stocare, a participat persoana de la care au fost ridicate mediile de stocare respective şi care deţinea calitatea de inculpat în acea cauză, respectiv numitul Andronic Dan Cătălin, în acord cu prevederile art.168 alin.11 Cod procedură penală, potrivit cărora, la efecutarea percheziţiei informatice, este obligatorie prezenţa suspectului sau a inculpatului, sub sancţiunea nulităţii absolute reglementate de dispoziţiile art.281 alin.1 lit.e Cod procedură penală”.

„Prorogă pronunţarea asupra solicitării privind emiterea unei adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală, în vederea comunicării modalităţii în care a fost obţinută oferta comercială din 10 decembrie 2007, pentru a fi efectuate verificări în sensul dacă respectivul înscris se regăseşte în volumele 44-50 ale dosarului de urmărire penală nr.259/P/2015 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, ulterior transmiterii acestora, în copie, instanţei supreme”, a mai stabilit la acea vreme instanța supremă.

Citește și: Declarație ȘOC în dosarul agenților VIOLENȚI de la SECȚIA 16: „Nu l-am denunțat pe Șeicaru„ …

Separat de omul de afaceri…

Tot în faza camerei preliminare Tăriceanu a ratat și judecarea împreună cu omul de afaceri care ar fi înlesnit remiterea pretinsei mite, de 800.000 de doalari.

Fostul ex prim-ministru al României a cerut judecătorilor conexarea dosarului său cu  dosarul penal al afaceristului Petru Berteanu.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins în 14 aprilie o cerere de reunire a dosarelor în care au fost trimişi în judecată, separat, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu şi omul de afaceri Petru Berteanu, în legătură cu mita de 800.000 de dolari care ar fi fost primită pentru licenţele Microsoft.

În decembrie 2019, Petru Berteanu a fost trimis în judecată de DNA, la Curtea de Apel Bucureşti, pentru complicitate la luare de mită, fiind acuzat că l-ar fi ajutat pe Călin Popescu Tăriceanu să primească foloase materiale de la reprezentanţii firmei Fujitsu Siemens GMBH Austria, astfel încât Guvernul să prelungească, prin acte adiţionale, licenţele IT Microsoft pentru şcoli, scrie agerpres.ro.

Ulterior, în martie 2021, Tăriceanu a fost trimis şi el în judecată pentru luare de mită, dosarul fiind înregistrat la instanţa supremă.

Citește și: BREAKING! URINA pe VICTIMA sa și STRIGA ‘Vezi, mă, ce poate să facă Poliția Română?’-...

Tot în martie 2021, un judecător de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti a hotărât trimiterea dosarului lui Petru Berteanu la ICCJ, pentru a discuta posibilitatea reunirii celor două dosare, solicitare respinsă însă miercuri.

„Respinge, ca inadmisibilă, cererea de reunire a dosarului nr.1561/2/2021/a1 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, privind pe inculpatul Berteanu Petru, la dosarul nr.619/1/2021/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, privind pe inculpatul Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton. Definitivă”, se arată în decizia instanţei supreme.

Procurorii DNA susţin că Petru Berteanu a primit de la reprezentanţii companiei Fujitsu Siemens suma de 2.581.519 dolari, prin intermediul unei societăţi offshore, reprezentând un procent de 10% din primele două acte adiţionale încheiate în legătură cu prelungirea licenţelor Microsoft. Comisionul corespunzător celui de-al treilea act adiţional nu ar mai fi fost achitat din cauză că a fost instalat un nou Guvern, din care Tăriceanu nu mai făcea parte.

Conform DNA, Berteanu i-a remis lui Tăriceanu 800.000 dolari, prin plata parţială a datoriei pe care fostul premier ar fi avut-o faţă de o companie care îi furnizase consultanţă politică în perioada 2007 – 2008. Restul de bani până la 2,5 milioane dolari au rămas în patrimoniul omului de afaceri şi al unei persoane apropiate de acesta, suma fiind blocată parţial de autorităţile din Austria.

În cazul lui Berteanu, DNA a solicitat în rechizitoriu confiscarea sumei de 830.000 euro, precum şi a sumei de 590.000 euro de la persoana care a primit o parte din comision. În acest scop, au fost indisponibilizate cinci imobile situate în Bucureşti evaluate la suma de 782.500 euro, precum şi un cont deschis la o bancă din Austria.

Pe de altă parte, în ceea ce îl priveşte pe Tăriceanu, DNA a pus sechestru asigurator pe bunuri imobile până la concurenţa sumei de 800.000 dolari, echivalent în lei – 3.204.640 lei.

Fapte de fost prim-ministru

Citește și: BREAKING! APUCĂTURI GROBIENE marca Secția 16 -Victime ținute zeci de minute în gaze lacrimogene cu mască pe față

DNA nota în 3 martie, la trimiterea în judecată, că Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton, în calitate de prim ministru, ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță.

În schimb, acesta și-ar fi exercitat atribuțiile astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei.

Suma de 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăților făcute de statul român către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.

Prezentul dosar a fost constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii D.N.A la cererea autorităților judiciare austriece.

După respingerea, la data de 3 iunie 2019, a cererii inițiale de încuviințare a urmăririi penale de către Senat (instituție învestită cu soluționarea având în vedere calitatea de senator a lui Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton la acea dată), procurorii au efectuat, în același dosar, acte de urmărire penală cu privire la fapte și alte persoane.

Ca urmare a administrării unor probe suplimentare, au rezultat elemente de noutate care au conturat starea de fapt mai sus menționată cu referire la fostul demnitar.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Scandalul acoperişului Arenei Naţionale – Firea: Prezint dovezile că Nicuşor Dan este un primar mincinos, incapabil să accepte adevărul, nu doar incompetent

Publicat

in

De

Scandalul acoperişului Arenei Naţionale continuă, fostul primar PSD al Capitalei Gabriela Firea anunţând că prezintă dovezile că actualul edil Nicuşor Dan este ”un primar mincinos, incapabil să accepte adevărul, nu doar incompetent”. Ea mai invocă şi posibilitatea ca Nicuţor Dan să nu vrea să se afle că ”falimentul în care a împins cu bună ştiinţă Compania Municipală Tehnologia Informaţiei a dus la tot ce acuză chiar el acum”, potrivit news.ro.

”Prezint aici dovezile că Nicuşor Dan este un primar mincinos, incapabil să accepte adevărul, nu doar incompetent. Eu vin cu documente, Nicuşor scrie metafore pe Facebook! Aşa cum nu reuşeşte să se ţină de cuvânt în privinţa promisiunilor din campanie dar nici să continue lucruri începute de mine şi de echipa mea, nu poate nici să recunoască situaţia de la Arena Naţională de care este răspunzător în totalitate. Am spus adevărul şi vă prezint documentele pe care dl Dan se face că nu le cunoaşte. Deşi, detaliile de mai jos sunt şi în celebrul raport al corpului de control pe care-l vântură acelaşi Nicuşor Dan. Ori l-au minţit subordonaţii, ori nu a înţeles ce au scris acolo.

Sau, cine ştie? Nu vrea să se afle că falimentul în care a împins cu bună ştiinţă Compania Municipală Tehnologia Informaţiei a dus la tot ce acuză chiar el acum”, scrie Gabriela Firea pe Facebook.

Ea prezintă capturi din documente, în care, potrivit afirmaţiilor sale, ”totul este foarte clar”.

Comform fostului primar. Arena Naţională a avut mereu contract de mentenanţă pentru toate sistemele, inclusiv pentru acoperişul retractabil.

În acordul-cadru nr. 694/23.05.2018, semnat între Primăria Capitalei şi asocierea a două companii municipale, a fost inclusă mentenanţa preventivă pentru „sisteme electromecanice cu regim special”. Acoperişul retractabil al Arenei Naţionale şi video-cubul fac parte dintr-un astfel de ansamblu. Ele nu pot funcţiona separat. Acordul şi contractele subsecvente sunt publice, argumentează Firea..

”Arena Naţională a rămas fără mentenanţă la acoperişul retractabil când Nicuşor Dan a falimentat şi închis Compania Municipală Tehnologia Informaţiei. Această companie asigura mentenanţa preventivă şi a avut grijă ca acoperişul să funcţioneze. Toate mecanismele defecte au fost înlocuite, iar achiziţiile pot fi verificate pe SICAP! Compania Municipală a lucrat permanent cu reprezentantul producătorului”, relatează Gabriela Firea.

De asemenea, afirmă că acoperişul nu era stricat în decembrie 2020, când deja Nicuşor Dan era primar general, drept dovadă că a putut fi închis la solicitarea organizatorilor meciului FCSB-UTA.

”Dar a fost ţinut închis patru zile la temperaturi scăzute, contrar indicaţiilor producătorului, şi s-a stricat când s-a încercat retragerea copertinei. Nimeni nu s-a opus atunci, niciun specialist din jurul lui Nicuşor Dan! Defecţiunile provocate atunci sunt, de altfel, recunoscute şi de reprezentantul producătorului, chemat să facă reparaţiile. În anul 2020, Primăria Capitalei a încercat contractarea unor servicii suplimentare de mentenanţă corectivă pentru acoperişul retractabil. Licitaţia a fost anulată pentru că singura ofertă primită a fost considerată neconformă. Domnule primar care aţi distrus Capitala, ce mai aveţi de zis? Tot vorbe goale pe Internet?”, conchide Firea.

Scandalul între fostul şi actualul primar al Bucureştiului legat de acoperişul Arenei Naţionale a început săptămâna trecută, odată cu anunţul lui Nicuşor Dan conform căruia a semnat contractul pentru repararea şi mentenanţa acoperişului Arenei Naţionale, ”după ce timp de 11 ani nu a beneficiat de niciun fel de întreţinere specializată”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Regizorul Lars von Trier a fost diagnosticat cu Parkinson

Publicat

in

De

Regizorul danez Lars von Trier, în vârstă de 66 de ani, a fost diagnosticat cu boala Parkinson şi va face o promovare limitată a viitorului său serial TV „Kingdom Exodus”, a anunţat luni compania sa de producţie, citată de Reuters, potrivit news.ro.

Von Trier, numit adesea „copilul teribil” al cinematografiei contemporane, este „în formă” şi este tratat pentru simptomele sale, a precizat compania Zentropa într-un comunicat.

„Kingdom Exodus” este a treia şi ultima parte a serialului TV de cult „The Kingdom” al lui von Trier din anii 1990. Serialul va avea premiera la Festivalul de Film de la Veneţia, la sfârşitul acestei luni, ca un film de cinci ore. Acesta va fi lansat în cinci episoade pe platforma Viaplay şi pe radiodifuzorul danez DR, la sfârşitul acestui an.

Din cauza diagnosticului său, Lars von Trier va acorda interviuri într-o măsură limitată până la premieră, a precizat Zentropa.

În 2011, Von Trier a fost interzis de la Festivalul de Film de la Cannes, după ce a glumit la o conferinţă de presă în care îşi promova filmul „Melancholia” spunând că este nazist.

Lars von Trier, născut pe 30 aprilie 1956, este regizor şi scenarist danez, devenit celebru graţie unor filme precum „Dancer in the Dark”, „Breaking the Waves”, „Melancholia” şi „Europa”.

A câştigat peste 100 de premii şi distincţii, inclusiv trofeul Palme d’Or (pentru „Dancer in the Dark”), Marele Premiu al Juriului (pentru „Breaking the Waves”), Premiul Juriului (pentru ”Europa”) şi Marele premiu tehnic (pentru „The Element of Crime” şi „Europa”) la Festivalul de la Cannes. A fost, de asemenea, nominalizat la Oscar şi la Globul de Aur cu filmul „Dancer in the Dark”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend