Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Donald Trump vrea ca avertizorul de integritate să depună mărturie în faţa Congresului

Publicat

in

Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că vrea să-l vadă pe avertizorul de integritate, ale cărui declaraţii au declanşat începerea unei proceduri de destituire împotriva lui, depunând mărturie în faţa Congresului SUA, informează AFP potrivit Agerpres.

„El trebuie să depună mărturie pentru a explica de ce a înţeles atât de prost conversaţia mea ucraineană”, a notat pe Twitter preşedintele american.

Acest avertizor de integritate şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că preşedintele american i-a cerut omologului ucrainean, în timpul unei discuţii telefonice care a avut loc la 25 iulie, să-l ancheteze pe potenţialul contracandidat al lui Trump în alegerile prezidenţiale din 2020, Joe Biden.

Democraţii au declanşat o investigaţie pentru a constitui un dosar de punere sub acuzare (impeachment) a preşedintelui Trump, pe care îl acuză că şi-a „trădat” ţara.
Preşedintele Comisiei de Informaţii din Camera Reprezentanţilor, Adam Schiff, „pare acum să nu vrea ca avertizorul de integritate să depună mărturie. NU!”, a declarat luni dimineaţa Donald Trump. „Trebuie să aflăm identitatea avertizorului de integritate pentru a afla DE CE s-a făcut aceasta împotriva SUA”, a mai cerut preşedintele american.

Democraţii, din contră, insistă de la începutul afacerii asupra necesităţii absolute de a proteja anonimatul avertizorului de integritate, membru al serviciilor americane de informaţii.

Adam Schiff a declarat recent că audierea acestuia nu este neapărat necesară, pentru că avertizarea lui a fost făcută publică, la fel şi o transcriere a apelului telefonic dintre preşedinţii american şi ucrainean.

Donald Trump a declarat în repetate rânduri că discuţia lui cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost „perfectă”.

Însă democraţii îl acuză de abuz de putere în scopuri personale şi îl suspectează că a folosit un ajutor militar destinat Ucrainei pentru a face presiuni asupra omologului său.

Pentru a afla mai multe, ei au convocat-o luni pe o fostă consilieră a Casei Albe în problemele ruse, Fiona Hill. Aceasta, care a demisionat între timp, a depus mărturie în spatele uşilor închise timp de peste nouă ore, în faţa a trei comisii din Camera Reprezentanţilor.

Odată ce Congresul îşi va reîncepe activitatea, marţi, ritmul investigaţiilor ar urma să se accelereze şi mai mult. Congresmenii îl vor audia marţi pe George Kent, un înalt responsabil al Departamentului de Stat, iar joi pe ambasadorul american la UE, Gordon Sondland, apropiat al lui Donald Trump, care a făcut avere în sectorul hotelier şi care a făcut schimb de SMS-uri cu alţi diplomaţi în legătură cu aşteptările Casei Albe de la Ucraina.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

​Financial report Democrațiile dețin avantajul pentru a face față crizei, Covid-19 a expus tarele autoritarismului. Renault: împrumut garantat sub înaltă supraveghere. Un tânăr din cinci a încetat să lucreze din cauza virusului

Publicat

in

De

The Financial Times: Democrațiile dețin avantajul pentru a face față actualei crize. O „recesiune democratică” pare improbabilă – Covid-19 a expus tarele autoritarismului ● Les Echos: Renault: împrumut garantat sub înaltă supraveghere ● La Repubblica: Un tânăr din cinci a încetat să lucreze din cauza virusului. Sunt afectate mai ales femeile ● Știri pe scurt.

The Financial Times: Democrațiile dețin avantajul pentru a face față actualei crize. O „recesiune democratică” pare improbabilă – Covid-19 a expus tarele autoritarismului

Pe parcursul secolelor competitorii sistemului prevalent au știut că dezastrele le oferă o ocazie. Scriind despre Moartea Neagră [pandemia de ciumă din Europa, 1347-1351 – n.trad.], care a secerat peste 40% din populația Europei, istoricul David Herlihy observă că ciuma „i-a discreditat pe liderii societății, pe guvernatorii, preoții și intelectualii ei, precum și legile și teoriile sprijinite de ei”.

Actuala pandemie nu contestă numai lideri individuali, ci și democrația însăși – sau cel puțin așa spune povestea. Ceea ce cu siguranță este adevărat este că democrația era deja în declin: timp de peste un deceniu, an de an, mai multe țări au pierdut decât au câștigat drepturi civice și politice.

La prima vedere ar putea să pară că pandemia a transformat deja reculul democratic în recesiune. În Filipine președintele Rodrigo Duterte și-a arogat puteri și mai mari, în vreme ce parlamentul ungar i-a acordat guvernului Viktor Orban puteri de urgență pe o perioadă indefinită.

Poate chiar mai îngrijorător, China și unii aliați ai ei scot în evidență succesul Beijingului în combaterea pandemiei drept o pledoarie puternică pentru autoritarism. Până și Organizația Mondială a Sănătății a calificat carantina forțată a Chinei drept „poate cea mai ambițioasă, agilă și agresivă îngrădire a unei boli din istorie”. Între timp America, liderul lumii libere, se chinuie să facă față pandemiei, după ani de polarizare și blocaj politic.

Totuși, dacă regimurile politice sunt judecate în funcție de cum au reacționat la pandemie, o recesiune democratică pare improbabilă: Covid-19 a expus tarele autoritarismului și concomitent a evidențiat atuurile democrației.

În primul rând, absența transparenței în regimurile autoritare e indiscutabilă, iar consecințele ei pentru lupta cu pandemia au fost catastrofale. În Turkmenistan medicilor le este interzis să diagnosticheze Covid-19, iar oamenilor le e interzis să discute public despre pandemie. Și dacă China a avut o puternică mobilizare națională atunci când președintele Xi Jinping a trecut în sfârșit la acțiune, autoritățile locale din Wuhan au încercat inițial să mușamalizeze chestiunea. Fapt care a întârziat adoptarea măsurilor decisive necesare pentru împiedicarea răspândirii virusului pe tot globul.

În al doilea rând, democrațiile au reacționat mai eficient pentru a limita contagierea. Conform propriei mele cercetări, în colaborare cu Chinchih Chen și Giorgio Presidente, regimurile autoritare au introdus o carantină mai drastică și s-au bazat mai mult pe o monitorizare intruzivă a contactelor. Dar în 111 țări am constatat că măsurile de carantină ale democrațiilor au fost mai eficiente pentru reducerea deplasărilor și călătoriilor, factori care riscă să răspândească virusul.

Se pare deci că cetățenii democrațiilor sunt mai înclinați să respecte regulile stabilite de guvernul lor. Rezultatele sunt în concordanță cu alte studii, care arată că represiunea politică diminuează cooperarea.
Deși autocrații caută adesea să exploateze riscurile percepute, modul în care gestionează ei pandemia nu va fi atrăgător pentru lumea exterioară. Carantina strictă a Chinei a primit cea mai multă atenție, însă democrații înfloritoare precum Coreea de Sud și Taiwanul au gestionat pandemia mai bine, cam din orice unghi ai aborda problema.

După cum arată cercetarea noastră, țările care au răspuns cel mai eficient sunt acele democrații care au și trăsături culturale colectiviste. Din World Values Survey [proiect științific apărut în 1981 care monitorizează valorile și credințele oamenilor la nivel mondial – n.trad.] reiese clar că Taiwan, Coreea de Sud și China sunt toate extrem de colectiviste – după cum se remarcă și din vechiul obicei al purtării măștilor pentru protecția concetățenilor.

Colectivismul, care pune accent pe loialitatea față de grup și conformare și obediență față de superiori, înlesnește și acțiunea colectivă, cum ar fi organizarea unui răspuns coordonat la o pandemie. Individualismul, pe de altă parte, e asociat cu o mai mare suspiciune față de intervențiile guvernului.

Joseph Henrich de la Harvard și colaboratorii lui au constatat că vest-europenii – și descendenții lor culturali din America de Nord și Australia – se remarcă în mod special drept individualiști. Acest fapt le-a conferit un avantaj, întrucât ei tind să răsplătească nonconformismul, lucru esențial pentru inovație. Sunt studii care arată că culturile individualiste, cum ar fi cele din SUA, Suedia și Regatul Unit, produc mai multe inovații radicale. Dar toate s-au comportat rău în cursul pandemiei de Covid-19, tinzând să aibă cele mai mari rate ale deceselor per capita.

Atunci când dezastrele capătă proporții catastrofale, oamenii au sentimentul că guvernele au eșuat în principala lor misiune socială: apărarea binelui comun. Deocamdată, democrațiile cu mai multe trăsături culturale colectiviste au răspuns mai eficient la pandemie. Există motive de a considera că valorile colectiviste se vor răspândi după pandemie: un studiu publicat recent în Proceedings of the Royal Society a observat că raportul dintre atitudinile individualiste și cele colectiviste variază în funcție de riscul patogen, concluzionând că o creștere a expunerii la boală ar putea face țările mai colectiviste.

Dar înfrângerea pandemiei va necesita ca mai mulți oameni să se conformeze regulilor impuse de guverne. Va necesita deopotrivă și inovație – pentru descoperirea de tratamente și vaccinuri. Dinamismul înflorește în societăți libere și deschise. A admite că democrațiile au gestionat pandemia mai bine constituie un prim pas esențial spre conservarea guvernării democratice.(Rador). Articol de Carl Benedikt Frey (economist și istoric al economiei, Universitatea Oxford).

Les Echos: Renault: împrumut garantat sub înaltă supraveghere

Potrivit lui Emmanuel Macron, împrumutul garantat nu va fi semnat înainte ca Renault să dea garanții privind viitorul salariaților din fabricile vizate de restructurări

în Hexagon

Presiunea politică asupra Renault crește. După ce a forțat compania să participe la Alianța bateriilor, care trebuie finalizată până la sfârșitul lui august și o va costa cel puțin câteva sute de milioane de euro, executivul nu înțelege să aprobe fără garanții planul de restructurare care urmează să fie anunțat vineri.

La alocuțiunea sa de marți în legătură cu planul de relansare, președintele Emmanuel Macron anunță că va reuni luni liderii grupului, sindicatele și aleșii locali, în special de la fabricile din Maubeuge și Douai, pentru a se asigura că viitorul salariaților este garantat.

„Împrumutul garantat de 5 miliarde de euro nu va putea fi încheiat înainte ca negocierile să fi ajuns la un rezultat”, a declarat el.

Potrivit primelor informații care s-au scurs și le-au fost confirmate parțial sindicatelor, Renault a prevăzut să închidă mai multe fabrici mici (Dieppe, Choisy-le-Roi și turnătoria din Bretagne, la Caudan). El mai intenționează să renunțe la asamblarea de vehicule la Flins (Yvelines), ca și la Maubeuge. Producția realizată astăzi în această uzină (mai ales Kangoo) ar fi transferată la Douai. „E vorba să se obțină garanții privind măsuri de însoțire a deciziilor care vor fi anunțate”, subliniază Ministerul de finanțe. Potrivit Le Figaro, planul ar duce la suprimarea a 5.000 de posturi.

Confruntat cu dificultăți financiare independente de criza sanitară, Renault a anunțat din februarie că va prezenta în mai un vast plan de economii de 2 miliarde de euro, fără a exclude închiderea fabricilor din Franța.

Salariații, dar și conducătorii fabricilor respective și aleșii locali au descoperit proiectele în presă. De atunci s-au mobilizat zgomotos să apere fabricile și locurile de muncă, reamintind celor care uitaseră caracterul înalt politic al ex-regiei în Hexagon.(Rador)

La Repubblica: Un tânăr din cinci a încetat să lucreze din cauza virusului. Sunt afectate mai ales femeile

La nivel mondial, de la începutul pandemiei Covid-19 şi până în prezent, unul din cinci tineri au încetat să lucreze, în timp ce cei care și-au păstrat locul de muncă sunt supuși unei reduceri de 23% a programului de lucru, informează Organizația Internațională a Muncii (OIM) într-un raport recent publicat recent, pe care cotidianul Repubblica a reuşit să-l previzualizeze. Prin urmare, coronavirusul afectează în mod disproporționat tinerii, în rândul cărora, începând din luna februarie s-a înregistrat o creștere masivă și rapidă a șomajului. Organizația Internațională a Muncii mai avertizează, şi că, în rândul tinerilor, aceste statistici dramatice privesc în principal femeile.

Un fenomen care s-a înregistrat şi în Italia, după cum a explicat Gianni Rosas, directorul OIM pentru Italia și San Marino: „Din ianuarie a existat o prăbușire de 200 de mii de unități a contractelor pe timp determinat și o prăbuşire a angajărilor cu 734 de unități. Impactul asupra muncii tinerilor va fi catastrofal, deoarece sectorul era deja destul de fragil. Criza cauzată de pandemie va fi disproporționată chiar și comparativ cu cea economică din 2009. În baza acelei experiențe tragice, conştientizăm şi mai mult că acum este necesară o intervenție rapidă”.

Pe scară globală, pe lângă problemele de muncă pe care le-a creat tinerilor, pandemia a întrerupt şi cursurile de educație și formare, o adevărată problemă pentru cei care doresc să intre pe piața muncii sau să își schimbe locul de muncă. În 2019, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 13,6%, mai mare decât cea a oricărui alt grup. La nivel mondial, există aproximativ 267 de milioane, adică unul din cinci, de tineri care nu lucrează, nu studiază și nu participă la cursuri de formare.

„Criza economică Covid-19 afectează tinerii, în special femeile, mai mult și mai rapid decât oricare alt grup de lucrători. Dacă nu luăm măsuri semnificative și imediate pentru îmbunătățirea situației lor, consecințele acestei pandemii ar putea dura zeci de ani. Dacă talentul și energia tinerilor sunt irosite din cauza lipsei de oportunități sau abilități, viitorul nostru, al tuturor va avea de suferit și va fi mult mai greu să reconstruim o economie mai durabilă după coronavirus”, explică Guy Ryder, director general al OIM.

Prin urmare, este o nevoie urgentă de a promova pe scară largă politici pentru sprijinirea tinerilor, inclusiv a programelor de angajare și formare cu spectru larg în țările dezvoltate și a programelor de lucru în economiile cu venituri mici și medii. De asemenea, ar trebui implementate măsuri pentru crearea unor locuri de muncă sigure și ar trebui intensificat procesul de urmărire a infecțiilor, pentru a atenua impactul pandemiei.

De fapt, în țările în care testele și urmărirea infecțiilor sunt foarte eficiente, reducerea medie a orelor lucrate este mai mică de 50 la sută din trei motive principale: testarea virusului și urmărirea contactelor reduc impactul măsurilor restrictive,promovând încrederea comunității și, prin urmare, încurajând consumul și sprijinind ocuparea forței de muncă. „Promovarea unei recuperări care creează locuri de muncă, dar și echitate și durabilitate face ca oamenii și întreprinderile să revină la muncă cât mai repede posibil, în condiții sigure”, spune Ryder. „Testarea și urmărirea infecțiilor poate fi o parte a politicilor de adoptat, dacă dorim să combatem frica, să reducem riscurile și să facem ca economiile și societățile noastre să repornească cât mai rapidă.” (Rador)

Știri pe scurt:

  • Spania: Guvernul spaniol va ridica carantina pentru turiștii străini începând cu 1 iulie. Turismul spaniol, care contribuie cu cca. 12% la PIB național, a fost unul dintre sectoarele cele mai afectate de criza Covid-19. În cadrul unei reuniuni interministeriale care a avut loc prin videoconferință, a fost luată decizia ridicării carantinei pentru vizitatorii străini de la 1 iulie, ca măsură de reactivare a turismului și de salvare a sezonului estival, cu respectarea condițiilor necesare pentru asigurarea protocoalelor de siguranță sanitară. Decizia a fost anunțată de ministrul de externe pe rețelele de socializare, și repetat și în limba engleză cu mesajul „Dorim să vă urăm bun venit”, destinat turismului străin. Această decizie apare ca reacție a unei declarații a ministrului francez al tranziției ecologice, Elisabeth Borne, care și-a sfătuit concetățenii să nu plece în vacanță în afara Franței în această vară, din cauza controalelor la frontieră care ar putea fi efectuate în contextul pandemiei Covid-19. Ministrul Maroto a încurajat turiștii internaționali, în special francezi și germani (alături de UK, principalele țări europene emitente), să se bucure de călătoriile și de vacanța în Spania. Sursa.
  • Trei sferturi din PFA și-au reluat activitatea în Spania. Conform declarațiilor președintelui Asociației Lucrătorilor Autonomi (ATA), Lorenzo Amor, 78% dintre lucrătorii independenți/PFA din Spania și-au început deja activitatea; restul de 22% se află în zonele care sunt încă în faza 1 a procesului de “de-escaladare treptată”, și sunt concentrați în activități precum ospitalitatea și comerțul. Alte domenii în care încă nu este permisă reluarea activității sunt manifestările expoziționale, culturale, sau muzicale. În ciuda „incertitudinii” asupra modului în care va fi desfășurată activitatea, și a evoluției cererii și vânzărilor, este de așteptat ca la jumătatea lunii iunie activitatea să poată fi reluată 100%, bineînțeles cu „respectarea tuturor reglementărilor de sănătate”. Sursa.
  • Guvernul spaniol a început discuțiile cu trei grupuri industriale din China pentru o eventuală investiție în Spania, pe actuala platformă Nissan din Barcelona, în eventualitatea retragerii Nissan din Spania (decizie care urmează a fi luată de grupul nipon la 28 mai). Accentul este pus pe avantajele Spaniei în sectorul auto: al 2-lea producător auto european, creșterea producției de vehicule electrice, stimulente publice în vederea producției de vehicule electrice, locația strategică a platformei lângă portul/aeroportul din Barcelona. În același timp, autoritățile negociază cu Nissan un plan de tranziție al eventualei dez-investiții de 1-2 ani (cu un cost estimat la 1 miliard EUR), timp în care se estimează că va putea începe viitoarea eventuală investiție chineză). Sursa.
  • DANEMARCA. Autoritățile medico-sanitare au respins 250.000 de kit-uri de testare din China. Conform autorităților medico-sanitare regionale, kit-urile respective sunt defecte, sensibilitatea acestora fiind de doar 69% comparativ cu 82% (limita minimă acceptată). Danemarca, care a comandat 1,4 milioane de kit-uri de testare, așteaptă un răspuns din partea companiei producătoare Livzon din China. În luna aprilie, autoritățile medicosanitare din India au avertizat împotriva folosirii echipamentelor de testare produse de companiile Guangzhou Wondfo Biotech și Zhuhai Livzon Diagnostics, pe motiv că sunt de slabă calitate.
  • Ministrul de externe danez a fost mustrat pentru calitatea ajutoarelor trimise Italiei. Mustrarea a fost transmisă în urma unei consultări între partidele politice parlamentare în cursul săptămânii trecute. Partidul Liberal a demontat afirmația ministrului de externe conform căreia opțiunile privind ventilatoarele au fost limitate, având în vedere faptul că la vremea respectivă nu existau mai mult de 120 de pacienți ventilați, iar spitalele daneze ar fi putut face față unui număr de 10 ori mai mare. La rândul lor, reprezentanții Alianței Roșu-Verde l-a acuzat de transmiterea întârziată și de calitatea slabă a donației. Amintim că, în contextul apelului lansat de IT la 2 aprilie a.c., DK a donat aproximativ 1 milion EUR, un spital de campanie (fără personal care săl deservească) și 15-20 de ventilatoare de uz militar. IT a refuzat donația, cu excepția ajutorului financiar (care au fost redirecționate către Crucea Roșie Italiană), motivând că ventilatoarele respective erau perimate și nu puteau fi folosite pe pacienți ca atare – utilizarea acestora ar fi reprezentat „o risipă de timp și de bani”. Opinia autorităților italiene a fost împărtășită de Autoritatea Daneză pentru Sănătate, după efectuarea propriei evaluări. Ministrul de externe danez s-a disculpat, motivând că a acționat în calitate de simplu intermediar.Sursa.

  • La nivel global, criza coronavirusului a accelerat războiul comercial, tehnologic, dar şi pentru capitaluri dintre Statele Unite şi China, observă Business Insider. Preşedintele chinez adoptă chiar un ton belicos, decretând, potrivit The Times, că Beijingul trebuie să se pregătească de război, întrucât epidemia de coronavirus a avut un impact profund asupra ordinii mondiale, precum şi asupra securităţii şi dezvoltării Chinei. Remarcile lui Xi Jinping vin după un avertisment din partea ministrului chinez al apărării, conform căruia confruntarea dintre China şi SUA a „intrat într-o perioadă de risc înalt”, mai scrie The Times. La rândul său, preşedintele american, Donald Trump, promite să anunţe spre sfârşitul acestei săptămâni acţiunile pe care le va întreprinde împotriva Chinei din cauza intervenţiei acesteia în detrimentul autonomiei Hong Kongului, notează Washington Examiner. Miercuri, secretarul de stat american, Mike Pompeo, a mai făcut un pas, declarând că Washingtonul consideră că Hong Kongul nu mai este autonom faţă de China. „Deşi Statele Unite au sperat că un Hong Kong liber şi prosper va fi un model pentru China autoritară, este clar acum că cea care modelează Hong Kongul după chipul său este China”, a declarat Pompeo, citat de Washington Post. Această decizie subminează statutul Hong Kongului de hub internaţional pentru comerţ şi investiţii, comentează Politico, explicând că decizia vine pe fondul îngrijorărilor că Beijingul se pregăteşte să elimine principiul consacrat „o ţară, două sisteme” care i-a permis regiunii autonome să aibă propriul parlament şi un statut comercial special. Între timp, protestele pro-democratice continuă în Hong Kong împotriva unei legi prin care Beijingul încearcă să aducă regiunea sub controlul său, scrie The Guardian, adăugând că poliţia chineză a răspuns cu gaze lacrimogene, iar mai bine de 360 de protestari au fost arestaţi.
  • Tot The Guardian remarcă şi tensiunile de la frontiera himalaiană dintre India şi China. Beijingul este acuzat că a transferat mii de trupe împreună cu vehicule şi artilerie grea într-un teritoriu pe care India îl consideră ca fiind al său. Drept răspuns, armata indiană a mutat mai multe batalioane în „zone de alertă operativă” şi a adus trupe de întărire. Cotidianul britanic aminteşte că aceste poziţionări militare agresive vin după două ciocniri între cele două părţi la începutul lunii mai, în urma cărora au fost răniţi peste 100 de soldaţi din ambele tabere.
  • Între timp, Ungaria mizează pe axa Beijing, încheind un acord economic cu China pentru construcţia noii linii ferate de mare viteză care va conecta Budapesta de Belgrad, fiind primul proiect feroviar chinez în UE, după cum remarcă Il Corriere della Sera. „O afacere atât de delicată, încât Orban a convins adunarea legislativă maghiară, controlată în totalitate de el, să-şi secretizeze toate documentele timp de zece ani” comentează ziarul italian. „Cel mai suveranist dintre liderii europeni a stabilit că cine dezvăluie detaliile acordului cu Beijingul, riscă «să amenințe capacitatea Ungariei de a-și exercita politica externă și interesele comerciale»”, cu alte cuvine „cine vorbește despre această poveste, ajunge la închisoare”, mai scrie Il Corriere della Sera. „Paradoxurile Ungariei orbanizate au încetat să mai uimească lumea”, dar în această chestiune „parlamentul maghiar s-a autodepășit”, conchide ziarul italian.*Rador)

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

După 8 luni de plimbare între instanțe, ÎCCJ a decis: Procesul familiei Cosma poate începe la Tribunalul Prahova

Publicat

in

De

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis definitiv că Tribunalul Prahova este instanţa competentă să judece dosarul familiei Cosma.

Decizia vine după ce dosarul s-a plimbat aproape opt luni între Tribunalul Prahova şi Instanţa supremă, cele două instanţe susţinând că nu au competenţa să judece acest caz, scrie agerpres.ro.

Citește și: A trecut un an de la condamnarea fostului lider PSD! Când ar putea fi eliberat Liviu Dragnea

Iniţial, în noiembrie 2016, un complet de trei judecători de la ICCJ a dat o primă sentinţă în acest caz. Fostul preşedinte al CJ Prahova, Mircea Cosma, a fost condamnat la opt ani de închisoare, în timp ce fiul său, Vlad Cosma, a primit cinci ani de închisoare. De asemenea, omul de afaceri Răzvan Alexe şi fostul şef al Direcţiei Patrimoniu din cadrul CJ Prahova, Daniel Alixandrescu, au primit 2 ani şi 6 luni, respectiv 6 ani de închisoare.

Ulterior, în martie 2018, în apel, un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a decis rejudecarea dosarului, pe motiv că o parte dintre martori au dat declaraţii contradictorii în instanţă şi există suspiciuni legate de modul în care procurorii de la DNA Ploieşti au administrat probele. Dosarul a fost trimis atunci la Secţia penală a ICCJ.

Citește și: Eugen Teodorovici a luat foc după declarația făcută de Florin Cîțu privind pensiile: Nu e normal ca un drept cuvenit printr-o lege să fie pur și simplu tăiat

La rejudecare, procesul a fost amânat de mai multe ori, o parte dintre judecătorii din complet au fost schimbaţi, după care dosarul a fost trimis în septembrie 2019 la Tribunalul Prahova, unde procesul trebuia să se rejudece de la zero.

Pe 20 ianuarie 2020, Tribunalul Prahova a trimis dosarul înapoi la Instanţa supremă, susţinând că există un conflict negativ de competenţă între acest tribunal şi Instanţa supremă.

Citește și: Lovitură pentru Călin Popescu Tăriceanu! Decizie în urma atacului la Klaus Iohannis

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv marţi că nu există un conflict negativ de competenţă, iar dosarul se întoarce la Tribunalul Prahova.

În data de 11 aprilie 2014, procurorii DNA i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Vlad Cosma, acuzat de trafic de influenţă, şi pe Mircea Cosma, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Răzvan Alexe a fost acuzat de trafic de influenţă şi dare de mită şi Daniel Alixandrescu – de luare de mită şi abuz în serviciu.

Citește și: A trecut un an de la condamnarea fostului lider PSD! Când ar putea fi eliberat Liviu Dragnea

Potrivit DNA, în perioada 2012 – 2013, Răzvan Alexe (apropiat al familiei Cosma) şi fostul deputat Vlad Cosma au pretins şi primit de la trei reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, denunţători în cauză, suma totală de 4.410.149 lei, disimulată în contravaloarea unor lucrări subcontractate fictiv de aceste societăţi către două firme controlate în fapt de Alexe.

Procurorii susţin că sumele de bani au fost pretinse şi primite de cei doi în schimbul intervenţiei la persoane cu putere de decizie din cadrul CJ Prahova – şi anume la Mircea Cosma şi Daniel Adrian Alixandrescu (director executiv al Direcţiei Patrimoniu, având în subordine Serviciul Achiziţii Publice şi Contracte, precum şi Serviciul Urmărire Lucrări Publice), astfel încât societăţile să obţină trei lucrări de modernizare/ întreţinere a drumurilor, dar şi pentru a deconta cu prioritate lucrări deja efectuate.

Citește și: Eugen Teodorovici a luat foc după declarația făcută de Florin Cîțu privind pensiile: Nu e normal ca un drept cuvenit printr-o lege să fie pur și simplu tăiat

Cele trei lucrări se referă la obiectivele: „Modernizare DJ 101 I Buda Nedelea, judeţul Prahova”, „Lucrări şi servicii privind întreţinerea curentă a drumurilor publice – plombe” şi „Întreţinerea curentă a drumurilor judeţene pe timp de iarnă 2012 – 2013”.

Conform DNA, pentru ca societăţile denunţătorilor să câştige cele trei lucrări, în cadrul CJ Prahova s-au desfăşurat, sub directa implicare a lui Mircea Cosma şi Daniel Alixandrescu, proceduri de achiziţie publică, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi prin care bugetul judeţului a fost prejudiciat cu suma totală de 6.077.273 lei.

Citește și: Lovitură pentru Călin Popescu Tăriceanu! Decizie în urma atacului la Klaus Iohannis

„Pentru a-şi încălca atribuţiile de serviciu rezultate din lege şi din fişa postului şi pentru a favoriza cele trei societăţi comerciale, inculpaţii Cosma Mircea şi Alixandrescu Daniel Adrian au pretins şi primit de la inculpatul Alexe Răzvan o parte din sumele pretinse şi primite de acesta de la denunţători, respectiv 1.890.064 lei – inculpatul Cosma Mircea şi 130.000 lei – inculpatul Alixandrescu Daniel Adrian. Anterior, în perioada 2010 – 2011, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, inculpatul Cosma Mircea a mai pretins de la reprezentantul de atunci al uneia dintre cele trei societăţi comerciale (în prezent decedat), în schimbul decontării cu prioritate a sumelor datorate de autoritatea publică judeţeană pentru lucrări executate de această firmă, suma totală de 900.000 lei, din care a primit 550.000 lei”, susţin procurorii.

Citește și: A trecut un an de la condamnarea fostului lider PSD! Când ar putea fi eliberat Liviu Dragnea

Conform DNA, suma a fost disimulată în contravaloarea unor suprafeţe de teren arabil – obiect al unor contracte de vânzare-cumpărare autentificate, în baza cărora societatea le-a ‘achiziţionat’ de la persoane interpuse de inculpat, apropiate familiei sale, la preţuri supraevaluate. Obiectul mitei l-a reprezentat în acest caz diferenţa dintre preţul de vânzare către societatea respectivă şi preţul cu care terenurile fuseseră efectiv cumpărate anterior, de la primii proprietari, şi este în cuantum de 487.000 lei.

Citește și: Eugen Teodorovici a luat foc după declarația făcută de Florin Cîțu privind pensiile: Nu e normal ca un drept cuvenit printr-o lege să fie pur și simplu tăiat .

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Câmpulung

Mioveni

În Trend