Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Donald Trump, pregătit să nimicească economia Turciei – Ce amenințări a lansat liderul SUA înainte ca Pence și Pompeo să ajungă la Ankara

Publicat

in

Preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri că Statele Unite vor încerca să ”rezolve problema” provocată de ofensiva Turciei în nord-estul Siriei, dar a avertizat că sancţiunile americane vor fi ”devastatoare” dacă discuţiile cu Ankara nu vor decurge bine, relatează Reuters.

”Ne aflăm într-o poziţie foarte bună”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă, cu câteva ore înainte ca vicepreşedintele Mike Pence să plece pentru discuţii la Ankara, împreună cu secretarul de Stat Mike Pompeo.

”Cred că vor avea o întâlnire de succes. În caz contrar, sancţiunile, tarifele şi alte lucruri pe care le facem şi le vom face vor fi devastatoare pentru economia Turciei”, a mai spus Trump, la o conferinţă de presă comună cu preşedintele italian Sergio Mattarella.

Trump a fost în defensivă după decizia sa bruscă, anunţată săptămâna trecută, de a retrage trupele americane aflate în nord-estul Siriei, unde susţineau forţele kurde care luptă cu organizaţia Stat Islamic.

Revenire de senzație pe scena politică: Elena Băsescu se alătură celor de la PMP

Parlamentari americani, inclusiv republicani, au fost foarte critici faţă de graba cu care Trump a gestionat situaţia, după o discuţie telefonică avută duminică cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Trump a declarat miercuri că nu şi-a dat acordul ca Erdogan să lanseze ofensiva în nord-estul Siriei. Liderul turc plănuia de mult timp această acţiune, a spus Trump, adăugând că nu a dorit ca trupele americane să fie în calea răului.

Aliaţii europeni au criticat la rândul lor acţiunea Turciei, căreia i-au cerut să oprească operaţiunile militare.

Mattarella, aflat alături de Trump la Casa Albă, a spus că a discutat situaţia cu preşedintele american şi că Italia condamnă ofensiva turcă.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Deputații AU DECIS: Bonusul de 2.500 de lei va fi acordat și altor categorii de bugetari

Publicat

in

De

Camera Deputaților a decis că toate categoriile de personal implicate în lupta cu pandemia COVID-19 vor fi recompensate cu un stimulent de risc de 2.500 de lei, care va fi suportat din fonduri europene, anunță MEDIAFAX.

”Toate categoriile de personal implicate în lupta cu pandemia COVID-19 vor fi recompensate cu un stimulent de risc de 2.500 de lei, care va fi suportat din fonduri europene, au decis deputații. De stimulent vor beneficia, alături de personalul medico-sanitar din spitale, și medicii de familie, asistentele din cabinete acestora și personalul paramedical implicați direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea, tratamentul și monitorizarea pacienților infectați cu COVID-19, în perioada stării de urgență. Legea aprobată vine cu o reparație față de personalul din sfera asistenței sociale, indiferent dacă furnizorul de servicii este privat sau public: vor primi 2.500 de lei lunar cei care sunt direct implicați în îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilităţi și a altor grupuri vulnerabile”, arată deputatul PNL Antoaneta Ioniță.

Citește și: A trecut un an de la condamnarea fostului lider PSD! Când ar putea fi eliberat Liviu Dragnea

Ea precizează că vor fi recompensați cei care au îngrijit și au monitorizat pacienții diagnosticați pozitiv și aflați în carantină și personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică implicat în activităţi de recoltare pentru testare SARS-CoV-2, tratamentul ersoanelor cu risc de infectare, cei care desfăşoară activităţi de inspecţie sanitară, în spaţiile în care a existat cel puţin un caz de coronavirus. Astfel, personalul din reţeaua de medicină legală, din laboratoarele de analize medicale, ambulatoriile de specialitate, farmaciile comunitare, cabinetele stomatologice, medicii și asistenții medicali din unitățile școlare care și-au desfășurat activitatea prin furnizarea unor servicii de monitorizare a celor aflați în carantină vor primi bonusul de 2.500 de lei. Banii sunt asigurați din fonduri europene aferente Programului Operaţional „Capital uman” și se acordă pentru toată perioada stării de urgență.

Citește și: Lovitură pentru Călin Popescu Tăriceanu! Decizie în urma atacului la Klaus Iohannis

Ioniță mai arată că tot din fonduri europene se vor deconta salariile, transportul și echipamentele de protecţie medicală, personalului din domeniul asistenţei sociale şi comunitare implicat în sprijinirea persoanelor în vârstă aflate în izolare la domiciliu sau cu restricţii de deplasare, a persoanelor cu dizabilităţi şi a familiilor care au în îngrijire persoane cu dizabilităţi, pe perioada de epidemie cu COVID-19, şi a altor grupuri vulnerabile.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

​Financial report Democrațiile dețin avantajul pentru a face față crizei, Covid-19 a expus tarele autoritarismului. Renault: împrumut garantat sub înaltă supraveghere. Un tânăr din cinci a încetat să lucreze din cauza virusului

Publicat

in

De

The Financial Times: Democrațiile dețin avantajul pentru a face față actualei crize. O „recesiune democratică” pare improbabilă – Covid-19 a expus tarele autoritarismului ● Les Echos: Renault: împrumut garantat sub înaltă supraveghere ● La Repubblica: Un tânăr din cinci a încetat să lucreze din cauza virusului. Sunt afectate mai ales femeile ● Știri pe scurt.

The Financial Times: Democrațiile dețin avantajul pentru a face față actualei crize. O „recesiune democratică” pare improbabilă – Covid-19 a expus tarele autoritarismului

Pe parcursul secolelor competitorii sistemului prevalent au știut că dezastrele le oferă o ocazie. Scriind despre Moartea Neagră [pandemia de ciumă din Europa, 1347-1351 – n.trad.], care a secerat peste 40% din populația Europei, istoricul David Herlihy observă că ciuma „i-a discreditat pe liderii societății, pe guvernatorii, preoții și intelectualii ei, precum și legile și teoriile sprijinite de ei”.

Actuala pandemie nu contestă numai lideri individuali, ci și democrația însăși – sau cel puțin așa spune povestea. Ceea ce cu siguranță este adevărat este că democrația era deja în declin: timp de peste un deceniu, an de an, mai multe țări au pierdut decât au câștigat drepturi civice și politice.

La prima vedere ar putea să pară că pandemia a transformat deja reculul democratic în recesiune. În Filipine președintele Rodrigo Duterte și-a arogat puteri și mai mari, în vreme ce parlamentul ungar i-a acordat guvernului Viktor Orban puteri de urgență pe o perioadă indefinită.

Poate chiar mai îngrijorător, China și unii aliați ai ei scot în evidență succesul Beijingului în combaterea pandemiei drept o pledoarie puternică pentru autoritarism. Până și Organizația Mondială a Sănătății a calificat carantina forțată a Chinei drept „poate cea mai ambițioasă, agilă și agresivă îngrădire a unei boli din istorie”. Între timp America, liderul lumii libere, se chinuie să facă față pandemiei, după ani de polarizare și blocaj politic.

Totuși, dacă regimurile politice sunt judecate în funcție de cum au reacționat la pandemie, o recesiune democratică pare improbabilă: Covid-19 a expus tarele autoritarismului și concomitent a evidențiat atuurile democrației.

În primul rând, absența transparenței în regimurile autoritare e indiscutabilă, iar consecințele ei pentru lupta cu pandemia au fost catastrofale. În Turkmenistan medicilor le este interzis să diagnosticheze Covid-19, iar oamenilor le e interzis să discute public despre pandemie. Și dacă China a avut o puternică mobilizare națională atunci când președintele Xi Jinping a trecut în sfârșit la acțiune, autoritățile locale din Wuhan au încercat inițial să mușamalizeze chestiunea. Fapt care a întârziat adoptarea măsurilor decisive necesare pentru împiedicarea răspândirii virusului pe tot globul.

În al doilea rând, democrațiile au reacționat mai eficient pentru a limita contagierea. Conform propriei mele cercetări, în colaborare cu Chinchih Chen și Giorgio Presidente, regimurile autoritare au introdus o carantină mai drastică și s-au bazat mai mult pe o monitorizare intruzivă a contactelor. Dar în 111 țări am constatat că măsurile de carantină ale democrațiilor au fost mai eficiente pentru reducerea deplasărilor și călătoriilor, factori care riscă să răspândească virusul.

Se pare deci că cetățenii democrațiilor sunt mai înclinați să respecte regulile stabilite de guvernul lor. Rezultatele sunt în concordanță cu alte studii, care arată că represiunea politică diminuează cooperarea.
Deși autocrații caută adesea să exploateze riscurile percepute, modul în care gestionează ei pandemia nu va fi atrăgător pentru lumea exterioară. Carantina strictă a Chinei a primit cea mai multă atenție, însă democrații înfloritoare precum Coreea de Sud și Taiwanul au gestionat pandemia mai bine, cam din orice unghi ai aborda problema.

După cum arată cercetarea noastră, țările care au răspuns cel mai eficient sunt acele democrații care au și trăsături culturale colectiviste. Din World Values Survey [proiect științific apărut în 1981 care monitorizează valorile și credințele oamenilor la nivel mondial – n.trad.] reiese clar că Taiwan, Coreea de Sud și China sunt toate extrem de colectiviste – după cum se remarcă și din vechiul obicei al purtării măștilor pentru protecția concetățenilor.

Colectivismul, care pune accent pe loialitatea față de grup și conformare și obediență față de superiori, înlesnește și acțiunea colectivă, cum ar fi organizarea unui răspuns coordonat la o pandemie. Individualismul, pe de altă parte, e asociat cu o mai mare suspiciune față de intervențiile guvernului.

Joseph Henrich de la Harvard și colaboratorii lui au constatat că vest-europenii – și descendenții lor culturali din America de Nord și Australia – se remarcă în mod special drept individualiști. Acest fapt le-a conferit un avantaj, întrucât ei tind să răsplătească nonconformismul, lucru esențial pentru inovație. Sunt studii care arată că culturile individualiste, cum ar fi cele din SUA, Suedia și Regatul Unit, produc mai multe inovații radicale. Dar toate s-au comportat rău în cursul pandemiei de Covid-19, tinzând să aibă cele mai mari rate ale deceselor per capita.

Atunci când dezastrele capătă proporții catastrofale, oamenii au sentimentul că guvernele au eșuat în principala lor misiune socială: apărarea binelui comun. Deocamdată, democrațiile cu mai multe trăsături culturale colectiviste au răspuns mai eficient la pandemie. Există motive de a considera că valorile colectiviste se vor răspândi după pandemie: un studiu publicat recent în Proceedings of the Royal Society a observat că raportul dintre atitudinile individualiste și cele colectiviste variază în funcție de riscul patogen, concluzionând că o creștere a expunerii la boală ar putea face țările mai colectiviste.

Dar înfrângerea pandemiei va necesita ca mai mulți oameni să se conformeze regulilor impuse de guverne. Va necesita deopotrivă și inovație – pentru descoperirea de tratamente și vaccinuri. Dinamismul înflorește în societăți libere și deschise. A admite că democrațiile au gestionat pandemia mai bine constituie un prim pas esențial spre conservarea guvernării democratice.(Rador). Articol de Carl Benedikt Frey (economist și istoric al economiei, Universitatea Oxford).

Les Echos: Renault: împrumut garantat sub înaltă supraveghere

Potrivit lui Emmanuel Macron, împrumutul garantat nu va fi semnat înainte ca Renault să dea garanții privind viitorul salariaților din fabricile vizate de restructurări

în Hexagon

Presiunea politică asupra Renault crește. După ce a forțat compania să participe la Alianța bateriilor, care trebuie finalizată până la sfârșitul lui august și o va costa cel puțin câteva sute de milioane de euro, executivul nu înțelege să aprobe fără garanții planul de restructurare care urmează să fie anunțat vineri.

La alocuțiunea sa de marți în legătură cu planul de relansare, președintele Emmanuel Macron anunță că va reuni luni liderii grupului, sindicatele și aleșii locali, în special de la fabricile din Maubeuge și Douai, pentru a se asigura că viitorul salariaților este garantat.

„Împrumutul garantat de 5 miliarde de euro nu va putea fi încheiat înainte ca negocierile să fi ajuns la un rezultat”, a declarat el.

Potrivit primelor informații care s-au scurs și le-au fost confirmate parțial sindicatelor, Renault a prevăzut să închidă mai multe fabrici mici (Dieppe, Choisy-le-Roi și turnătoria din Bretagne, la Caudan). El mai intenționează să renunțe la asamblarea de vehicule la Flins (Yvelines), ca și la Maubeuge. Producția realizată astăzi în această uzină (mai ales Kangoo) ar fi transferată la Douai. „E vorba să se obțină garanții privind măsuri de însoțire a deciziilor care vor fi anunțate”, subliniază Ministerul de finanțe. Potrivit Le Figaro, planul ar duce la suprimarea a 5.000 de posturi.

Confruntat cu dificultăți financiare independente de criza sanitară, Renault a anunțat din februarie că va prezenta în mai un vast plan de economii de 2 miliarde de euro, fără a exclude închiderea fabricilor din Franța.

Salariații, dar și conducătorii fabricilor respective și aleșii locali au descoperit proiectele în presă. De atunci s-au mobilizat zgomotos să apere fabricile și locurile de muncă, reamintind celor care uitaseră caracterul înalt politic al ex-regiei în Hexagon.(Rador)

La Repubblica: Un tânăr din cinci a încetat să lucreze din cauza virusului. Sunt afectate mai ales femeile

La nivel mondial, de la începutul pandemiei Covid-19 şi până în prezent, unul din cinci tineri au încetat să lucreze, în timp ce cei care și-au păstrat locul de muncă sunt supuși unei reduceri de 23% a programului de lucru, informează Organizația Internațională a Muncii (OIM) într-un raport recent publicat recent, pe care cotidianul Repubblica a reuşit să-l previzualizeze. Prin urmare, coronavirusul afectează în mod disproporționat tinerii, în rândul cărora, începând din luna februarie s-a înregistrat o creștere masivă și rapidă a șomajului. Organizația Internațională a Muncii mai avertizează, şi că, în rândul tinerilor, aceste statistici dramatice privesc în principal femeile.

Un fenomen care s-a înregistrat şi în Italia, după cum a explicat Gianni Rosas, directorul OIM pentru Italia și San Marino: „Din ianuarie a existat o prăbușire de 200 de mii de unități a contractelor pe timp determinat și o prăbuşire a angajărilor cu 734 de unități. Impactul asupra muncii tinerilor va fi catastrofal, deoarece sectorul era deja destul de fragil. Criza cauzată de pandemie va fi disproporționată chiar și comparativ cu cea economică din 2009. În baza acelei experiențe tragice, conştientizăm şi mai mult că acum este necesară o intervenție rapidă”.

Pe scară globală, pe lângă problemele de muncă pe care le-a creat tinerilor, pandemia a întrerupt şi cursurile de educație și formare, o adevărată problemă pentru cei care doresc să intre pe piața muncii sau să își schimbe locul de muncă. În 2019, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 13,6%, mai mare decât cea a oricărui alt grup. La nivel mondial, există aproximativ 267 de milioane, adică unul din cinci, de tineri care nu lucrează, nu studiază și nu participă la cursuri de formare.

„Criza economică Covid-19 afectează tinerii, în special femeile, mai mult și mai rapid decât oricare alt grup de lucrători. Dacă nu luăm măsuri semnificative și imediate pentru îmbunătățirea situației lor, consecințele acestei pandemii ar putea dura zeci de ani. Dacă talentul și energia tinerilor sunt irosite din cauza lipsei de oportunități sau abilități, viitorul nostru, al tuturor va avea de suferit și va fi mult mai greu să reconstruim o economie mai durabilă după coronavirus”, explică Guy Ryder, director general al OIM.

Prin urmare, este o nevoie urgentă de a promova pe scară largă politici pentru sprijinirea tinerilor, inclusiv a programelor de angajare și formare cu spectru larg în țările dezvoltate și a programelor de lucru în economiile cu venituri mici și medii. De asemenea, ar trebui implementate măsuri pentru crearea unor locuri de muncă sigure și ar trebui intensificat procesul de urmărire a infecțiilor, pentru a atenua impactul pandemiei.

De fapt, în țările în care testele și urmărirea infecțiilor sunt foarte eficiente, reducerea medie a orelor lucrate este mai mică de 50 la sută din trei motive principale: testarea virusului și urmărirea contactelor reduc impactul măsurilor restrictive,promovând încrederea comunității și, prin urmare, încurajând consumul și sprijinind ocuparea forței de muncă. „Promovarea unei recuperări care creează locuri de muncă, dar și echitate și durabilitate face ca oamenii și întreprinderile să revină la muncă cât mai repede posibil, în condiții sigure”, spune Ryder. „Testarea și urmărirea infecțiilor poate fi o parte a politicilor de adoptat, dacă dorim să combatem frica, să reducem riscurile și să facem ca economiile și societățile noastre să repornească cât mai rapidă.” (Rador)

Știri pe scurt:

  • Spania: Guvernul spaniol va ridica carantina pentru turiștii străini începând cu 1 iulie. Turismul spaniol, care contribuie cu cca. 12% la PIB național, a fost unul dintre sectoarele cele mai afectate de criza Covid-19. În cadrul unei reuniuni interministeriale care a avut loc prin videoconferință, a fost luată decizia ridicării carantinei pentru vizitatorii străini de la 1 iulie, ca măsură de reactivare a turismului și de salvare a sezonului estival, cu respectarea condițiilor necesare pentru asigurarea protocoalelor de siguranță sanitară. Decizia a fost anunțată de ministrul de externe pe rețelele de socializare, și repetat și în limba engleză cu mesajul „Dorim să vă urăm bun venit”, destinat turismului străin. Această decizie apare ca reacție a unei declarații a ministrului francez al tranziției ecologice, Elisabeth Borne, care și-a sfătuit concetățenii să nu plece în vacanță în afara Franței în această vară, din cauza controalelor la frontieră care ar putea fi efectuate în contextul pandemiei Covid-19. Ministrul Maroto a încurajat turiștii internaționali, în special francezi și germani (alături de UK, principalele țări europene emitente), să se bucure de călătoriile și de vacanța în Spania. Sursa.
  • Trei sferturi din PFA și-au reluat activitatea în Spania. Conform declarațiilor președintelui Asociației Lucrătorilor Autonomi (ATA), Lorenzo Amor, 78% dintre lucrătorii independenți/PFA din Spania și-au început deja activitatea; restul de 22% se află în zonele care sunt încă în faza 1 a procesului de “de-escaladare treptată”, și sunt concentrați în activități precum ospitalitatea și comerțul. Alte domenii în care încă nu este permisă reluarea activității sunt manifestările expoziționale, culturale, sau muzicale. În ciuda „incertitudinii” asupra modului în care va fi desfășurată activitatea, și a evoluției cererii și vânzărilor, este de așteptat ca la jumătatea lunii iunie activitatea să poată fi reluată 100%, bineînțeles cu „respectarea tuturor reglementărilor de sănătate”. Sursa.
  • Guvernul spaniol a început discuțiile cu trei grupuri industriale din China pentru o eventuală investiție în Spania, pe actuala platformă Nissan din Barcelona, în eventualitatea retragerii Nissan din Spania (decizie care urmează a fi luată de grupul nipon la 28 mai). Accentul este pus pe avantajele Spaniei în sectorul auto: al 2-lea producător auto european, creșterea producției de vehicule electrice, stimulente publice în vederea producției de vehicule electrice, locația strategică a platformei lângă portul/aeroportul din Barcelona. În același timp, autoritățile negociază cu Nissan un plan de tranziție al eventualei dez-investiții de 1-2 ani (cu un cost estimat la 1 miliard EUR), timp în care se estimează că va putea începe viitoarea eventuală investiție chineză). Sursa.
  • DANEMARCA. Autoritățile medico-sanitare au respins 250.000 de kit-uri de testare din China. Conform autorităților medico-sanitare regionale, kit-urile respective sunt defecte, sensibilitatea acestora fiind de doar 69% comparativ cu 82% (limita minimă acceptată). Danemarca, care a comandat 1,4 milioane de kit-uri de testare, așteaptă un răspuns din partea companiei producătoare Livzon din China. În luna aprilie, autoritățile medicosanitare din India au avertizat împotriva folosirii echipamentelor de testare produse de companiile Guangzhou Wondfo Biotech și Zhuhai Livzon Diagnostics, pe motiv că sunt de slabă calitate.
  • Ministrul de externe danez a fost mustrat pentru calitatea ajutoarelor trimise Italiei. Mustrarea a fost transmisă în urma unei consultări între partidele politice parlamentare în cursul săptămânii trecute. Partidul Liberal a demontat afirmația ministrului de externe conform căreia opțiunile privind ventilatoarele au fost limitate, având în vedere faptul că la vremea respectivă nu existau mai mult de 120 de pacienți ventilați, iar spitalele daneze ar fi putut face față unui număr de 10 ori mai mare. La rândul lor, reprezentanții Alianței Roșu-Verde l-a acuzat de transmiterea întârziată și de calitatea slabă a donației. Amintim că, în contextul apelului lansat de IT la 2 aprilie a.c., DK a donat aproximativ 1 milion EUR, un spital de campanie (fără personal care săl deservească) și 15-20 de ventilatoare de uz militar. IT a refuzat donația, cu excepția ajutorului financiar (care au fost redirecționate către Crucea Roșie Italiană), motivând că ventilatoarele respective erau perimate și nu puteau fi folosite pe pacienți ca atare – utilizarea acestora ar fi reprezentat „o risipă de timp și de bani”. Opinia autorităților italiene a fost împărtășită de Autoritatea Daneză pentru Sănătate, după efectuarea propriei evaluări. Ministrul de externe danez s-a disculpat, motivând că a acționat în calitate de simplu intermediar.Sursa.

  • La nivel global, criza coronavirusului a accelerat războiul comercial, tehnologic, dar şi pentru capitaluri dintre Statele Unite şi China, observă Business Insider. Preşedintele chinez adoptă chiar un ton belicos, decretând, potrivit The Times, că Beijingul trebuie să se pregătească de război, întrucât epidemia de coronavirus a avut un impact profund asupra ordinii mondiale, precum şi asupra securităţii şi dezvoltării Chinei. Remarcile lui Xi Jinping vin după un avertisment din partea ministrului chinez al apărării, conform căruia confruntarea dintre China şi SUA a „intrat într-o perioadă de risc înalt”, mai scrie The Times. La rândul său, preşedintele american, Donald Trump, promite să anunţe spre sfârşitul acestei săptămâni acţiunile pe care le va întreprinde împotriva Chinei din cauza intervenţiei acesteia în detrimentul autonomiei Hong Kongului, notează Washington Examiner. Miercuri, secretarul de stat american, Mike Pompeo, a mai făcut un pas, declarând că Washingtonul consideră că Hong Kongul nu mai este autonom faţă de China. „Deşi Statele Unite au sperat că un Hong Kong liber şi prosper va fi un model pentru China autoritară, este clar acum că cea care modelează Hong Kongul după chipul său este China”, a declarat Pompeo, citat de Washington Post. Această decizie subminează statutul Hong Kongului de hub internaţional pentru comerţ şi investiţii, comentează Politico, explicând că decizia vine pe fondul îngrijorărilor că Beijingul se pregăteşte să elimine principiul consacrat „o ţară, două sisteme” care i-a permis regiunii autonome să aibă propriul parlament şi un statut comercial special. Între timp, protestele pro-democratice continuă în Hong Kong împotriva unei legi prin care Beijingul încearcă să aducă regiunea sub controlul său, scrie The Guardian, adăugând că poliţia chineză a răspuns cu gaze lacrimogene, iar mai bine de 360 de protestari au fost arestaţi.
  • Tot The Guardian remarcă şi tensiunile de la frontiera himalaiană dintre India şi China. Beijingul este acuzat că a transferat mii de trupe împreună cu vehicule şi artilerie grea într-un teritoriu pe care India îl consideră ca fiind al său. Drept răspuns, armata indiană a mutat mai multe batalioane în „zone de alertă operativă” şi a adus trupe de întărire. Cotidianul britanic aminteşte că aceste poziţionări militare agresive vin după două ciocniri între cele două părţi la începutul lunii mai, în urma cărora au fost răniţi peste 100 de soldaţi din ambele tabere.
  • Între timp, Ungaria mizează pe axa Beijing, încheind un acord economic cu China pentru construcţia noii linii ferate de mare viteză care va conecta Budapesta de Belgrad, fiind primul proiect feroviar chinez în UE, după cum remarcă Il Corriere della Sera. „O afacere atât de delicată, încât Orban a convins adunarea legislativă maghiară, controlată în totalitate de el, să-şi secretizeze toate documentele timp de zece ani” comentează ziarul italian. „Cel mai suveranist dintre liderii europeni a stabilit că cine dezvăluie detaliile acordului cu Beijingul, riscă «să amenințe capacitatea Ungariei de a-și exercita politica externă și interesele comerciale»”, cu alte cuvine „cine vorbește despre această poveste, ajunge la închisoare”, mai scrie Il Corriere della Sera. „Paradoxurile Ungariei orbanizate au încetat să mai uimească lumea”, dar în această chestiune „parlamentul maghiar s-a autodepășit”, conchide ziarul italian.*Rador)

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Câmpulung

Mioveni

În Trend