Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Doi români, frați, executaţi în stil mafiot în Belgia. Ancheta a dus la un fost poliţist șef

Publicat

in

Doi frați români şi-au găsit sfârşitul în Belgia, în condiţii care i-au făcut inițial pe anchetatori să se gândească la un asasinat comandat de mafioţi. Anchetatorii au reușit în final să descurce ițele acestui caz dificil.

Doi români au fost găsiți fără suflare, la Forchies-la-Marche, în apropiere de Charleroi. Trupurile celor doi au fost îndesate în tufișurile de pe marginea unui lac, iar anchetatorii au descoperit că amândoi au fost împușcați în cap, de la mică distanță, într-un mod care amintește de asasinatele făcute la comanda Mafiei.

Cei doi au fost uciși pe 28 august 2019, dar ancheta și procesul au suferit numeroase amânări din cauza pandemiei de coronavirus care i-a afectat chiar și pe magistrații care ar fi trebuit să judece acest caz.

De altfel, procesul ar fi trebuit să aibă loc în acest an, în luna aprilie, dar a fost din nou amânat după ce unul dintre judecători s-a îmbolnăvit de Covid-19, scrie Trend Detail News.

Gabriel şi Constantin Tomescu, doi fraţi români de 45, respectiv 48 de ani erau pescari amatori şi îşi făcuseră obiceiul să pescuiască pe malul unui mic lac, la Forchies-la-Marche, o mică localitate situată în apropiere de Charleroi, notează publicaţia belgiană La Nouvelle Gazette. Fără să ceară voie proprietarului, un fost comisar de 71 de ani, acum pensionar, cei doi se strecurau şi prindeau peşte, după care se întorceau acasă, la Bruxelles.

Pe 28 august 2019, fiica lui Constantin Tomescu a anunţat Poliţia din capitala Belgiei de dispariţia tatălui ei, iar după nici două zile, în noaptea de 29 spre 30 august. bărbatul a fost găsit mort chiar lângă iazul unde pescuise. Şi nu era singur, ci alături de el zăcea şi trupul lipsit de viaţă al fratelui său. Ambii au fost împuşcaţi în cap, iar ucigaşul a tras relativ de aproape, au stabilit criminologii.

Un comisar e acuzat de dublă crimă

Iniţial, anchetatorii au luat în calcule o execuţie purtând semnătura unor mafioţi, însă au abordat şi alte piste. Printre principalii suspecţi s-a numărat încă de la început un fost comisar, actualmente pensionat, Francis Vandy.

Poliţiştii ştiau că Vandy intrase în conflict cu cei doi români şi că a tras asupra lor în urmă cu câteva luni, când pescarii intraseră pe domeniul său fără să-i ceară voie. În plus, oamenii legii au descoperit echipament de pescuit aparținând comisarului de poliție chiar lângă micul lac.

Potrivit Nieuwsblad, belgianul a negat orice legătură cu misterioasa dublă crimă, însă anchetatorii au găsit rapid elemente care l-au legat de incident. Iar una dintre principalele dovezi l-a pus în încurcătură pe Vandy, care nu a putut să explice de ce pe una dintre perechile sale de pantofi se afla sângele celor doi fraţi.

O altă probă, imposibil de contestat, a fost că Gabriel şi Constantin au fost ucişi cu un pistol Glock. Iar poliţiştii au aflat că atunci când s-a pensionat, Vandy nu şi-a predat arma, coincidenţă chiar un pistol marca Glock pentru, că i-ar fi fost furată. Acum, poliţiştii au descoperit că bărbatul nu a avut de gând să predea arma şi că a păstrat-o.

Francis Vandy va fi acum judecat de magistraţii Curţii Assize din Hainaut şi ar putea fi condamnat la 25 de ani de închisoare, ceea ce ar echivala, dată fiind vârsta sa, cu detenţia pe viaţă.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

O treime din lemnul brut recoltat este utilizat pentru încălzire – studiu PwC România

Publicat

in

De

F. Barbuta • HotNews.ro

Aproximativ o treime din lemnul brut recoltat este utilizat drept combustibil pentru încălzire, ceea ce situează România printre țările cu un consum mare de lemn de foc pentru încălzire, fiind devansată doar de Franța dintre țările cu o producție mai mare ca România, se arată într-un studiu realizat de PwC România, la cererea Asociației Industriei Lemnului – Prolemn.

Lemn taiatFoto: Markusvolk | Dreamstime.com

Reamintim că prețul lemnului de foc ar putea fi plafonat, iar exportul va fi interzis pentru anumite sortimente.

Conform statisticilor europene, operatorii economici din România recoltează un volum comercial de 33% din creșterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană se situează în jur de 63%. Totuși, sunt și alte țări sub medie, precum Grecia (37%), Italia (41%), Spania (49%), Bulgaria (50%), Lituania (54%). La polul opus se situează Cehia cu 111%, Țările de jos (96%), Germania (94%) ori Slovacia (75%).

Statistica activităților de silvicultură prezintă un volum de cca. 20 milioane metri cubi (volum brut) de lemn recoltat în 2021, cu 342.000 metri cubi mai mult față de anul anterior, România fiind a șaptea cea mai importantă țară producătoare de la nivelul UE-27.

Totuși, spune PwC, producția totală de masă lemnoasă este de doar 2,3 metri cubi lemn rotund brut comercial la hectar înregistrată în 2019, printre cele mai mici din Europa, țări cu condiții similare României având un indice de recoltă mult mai ridicat.

Peste 1,5% din PIB este generat în mod direct de către sectorul silvic și industriile bazate pe lemn, aportul cumulat ajungând la aproximativ 4,5% din PIB considerându-se și efectele indirecte și induse asupra economiei.

Cele peste 14.900 companii active din sectorul silvic și al industriilor bazate pe lemn au generat o cifră de afaceri de peste 9,7 miliarde euro în 2021 (peste 20 pp față de anul anterior, în principal pe fondul creșterilor de preț) și exporturi de peste 7% din totalul exporturilor României, cu un aport valutar net total de circa 2,2 miliarde euro în cazul sectoarelor de prelucrare a lemnului și respectiv a mobilei, cu ponderi relativ egale.

Schimbările climatice și pădurile

Dincolo de impactul economic, sectorul forestier contribuie la atingerea obiectivelor asumate de România pentru reducerea emisiilor nete de CO2.

Impactul sectorului pădure lemn în combaterea schimbărilor climatice este anual echivalentul a peste 50 de tone CO2 reținute sau evitate a fi emise, dacă se iau în calcul emisiile salvate din evitarea folosirii combustibililor fosili la încălzirea rezidențială, utilizarea produselor din lemn și, prin urmare, evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare, cum sunt

plasticul, ambalajele care nu sunt biodegradabile, betonul sau oțelul.

Astfel, măsuri precum împăduririle terenurilor agricole neutilizate, creșterea ratei de colectare a deșeurilor pe bază de lemn și folosirea biomasei sunt soluții care pot crește acest procent și, în același timp, pot fi o soluție la criza energetică declanșată în actualul context geopolitic, în care furnizarea de gaz natural este incertă, iar prețul gazului este peste dublul celui pentru biomasă, se mai arată în raport.

“Predicțiile pentru România arată o scădere în absorbții de CO2 în următorul deceniu. Structura actuală pe clase de vârstă a stocului de lemn pe picior relevă excedent mare de arborete în clasele de vârstă a III-a și a IV-a, ceea ce explică existența unui fond de producție destructurat (aproximativ 60% din păduri conform Inventarului Forestier Național, 2018) și un deficit în clasa I de vârstă”, spune PwC.

Sursă foto: DreamStime.com

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

De ce este spectaculoasă și importantă misiunea DART, prin care NASA va încerca să devieze un asteroid de pe traseul său

Publicat

in

De

​O sondă „kamikaze” a NASA se va izbi cu 22.000 km/h într-un asteroid aflat la 11 milioane de km de Terra și, cel mai probabil, imaginile vor fi spectaculoase. Nu avem de ce să ne temem, ci am putea afla multe despre cum ne-am putea salva planeta, dacă un pietroi gigantic chiar ar veni direct spre noi, în viitorul îndepărtat. În articol puteți citi pe larg despre misiunea DART.

Sonda DART si cei doi asteroizi – ilustratieFoto: NASA

Când ar trebui să se petreacă impactul?

Pe 27 septembrie, la ora 2.14 noaptea (ora României). NASA are programat un LIVE începând cu ora 0.30.

DART – Care este miza

Pentru prima oară omenirea încearcă să schimbe traiectoria unui obiect ceresc în spațiu, iar misiunea de acum este un test pentru viitorul îndepărtat când ar fi posibil ca un asteroid mare să lovească Terra. Sonda va fi distrusă de impact, dar va fi al șaselea asteroid pe care omenirea îl va studia de aproape și sunt multe lucruri de aflat înainte de impact, dar și după el.

Misiunea a fost îndelung gândită și va încerca să obțină cât mai multe informații, chiar dacă sonda se va face praf. Spre exemplu, după ce îl lovim pe Dimorphos, vom vedea ce influență are noua traiectorie a acestuia asupra celuilalt asteroid.

Sonda se va izbi de asteroid la o viteză de 22.000 km/h, dar înainte de coliziune va transmite imagini în ritmul de una pe secundă: la început cu ambii asteroizi ai sistemului binar, și apoi doar cu ținta sa. Cele mai detaliate imagini vor fi chiar cele de dinaintea izbiturii care va distruge sonda DART.

În ce constă exact misiunea

De cele mai multe ori sondele spațiale sunt gândite să reziste cât mai mulți ani și să parcurgă miliarde de km. Sonda de acum, deși a costat 250 milioane de dolari, va avea o viață scurtă, fiindcă va lovi din plin un asteroid care se găsește la 11 milioane km de Terra.

Misiunea se numește Double Asteroid Redirection (DART) și este un fel de misiune „kamikaze”, fiindcă sonda lansată în 24 noiembrie 2021, care cântărește aproximativ 670 kg, nu are, precum alte sonde spațiale, super – instrumente științifice la bord, ci are doar instrumente de navigație și, foarte important, o cameră video.

NASA a început în 2015 lucrul la această misiune, iar sistemul binar de asteroizi spre care sonda se îndreaptă a fost descoperit de astronomi în anii 90.

Este vreun pericol pentru Terra?

Nu, în niciun caz. Nu există vreun scenariu în care devierea să însemne trimiterea asteroidului către Terra.

Dimorphos și fratele său mult mai mare Didymos

Dimorphos, asteroidul pe care ar trebui să-l intercepteze, nu constituie niciun pericol pentru Terra, ci va servi doar ca obiect ceresc de test pentru această misiune. Asteroidul are 163 de metri lățime și scopul misiunii este de a vedea dacă, după ce este lovit, își va schimba în vreun fel viteza și traiectoria și dacă da, în ce mod.

Cei de la NASA au făcut o comparație: asteroidul Dimorphos este ca un teren de fotbal american plin cu pietre, iar sonda care îl lovește este mică în comparație cu el, cam cât o mașină Smart. Inginerii de la NASA au spus că NU există niciun pericol pentru Terra din partea acestei misiuni și asteroidul nu are cum să se dezintegreze de la lovitură.

Dimorphos orbitează în jurul unui asteroid mult mai mare, Didymos, care are 790 de metri diametru. Cei doi alcătuiesc un sistem binar și un astfel de sistem este ideal pentru genul acesta de test, fiindcă impactul ar trebui să schimbe orbita lui Dimorphos în jurul lui Didymos cu 1%, suficient cât totul să fie detectat cu aparatele de observație de pe Terra.

Ce s-ar putea întâmpla după coliziune?

Dacă se întâmplă conform calculelor, orbita asteroidului mai mic (adică Dimorphos) se va mai apropia de asteroidul cel mare, Didymos. Magnitudinea schimbării orbitei va depinde de structura și compoziția lui Dimorphos.

Dacă Dimorphos este foarte solid, iar DART face după impact un crater mic, acest asteroid va câștiga în viteză și se va mai apropia puțin de Didymos.

Pe de altă parte, dacă Dimorphos este precum o grămadă de bolovani ținută laolaltă de gravitație, impactul va crea un crater adânc și o parte dintre bolovani vor sări în spațiu. Și în acest caz, Dimorphos se va apropia de Didymos.

Lui Dimorphos îi ia în prezent 11 ore și 55 de minute pentru a face o orbită completă în jurul lui Dydimos. Dacă testul va reuși, o orbită ar trebui să dureze 11 ore și 45 de minute.

Vom afla și cum este structura și compoziția lui Dimorphos din modul în care va fi distrusă sonda. Un mic satelit construit în Italia, LICIACube, care cântărește 14 kg, a fost eliberat cu 11 zile înainte de ziua cheie și va filma totul de la 1.000 km distanță, urmând să ne arate și ce efecte a avut asupra asteroidului. Acel „cubesat” se va apropia și va zbura în jurul sistemului binar, pentru a obține noi fotografii.

Asteroizii și Terra – O poveste cu temeri, dar și cu exagerări nefondate

Știm că există 26.000 de asteroizi care se apropie în mod regulat de orbita terestră, iar cei mai cunoscuți pe care omenirea i-a putut vizita sunt Bennu și Ryugu.

Cercetătorii au gândit multe moduri în care un asteroid care ar deveni un pericol pentru Terra ar putea fi eliminat. Printre scenariile luate în seamă s-au numărat: distrugerea cu focoase nucleare, „arderea” asteroidului cu lasere sau modificarea traiectoriei după ce asteroidul este „agățat” de o navetă care se apropie de el. Și alte variante au fost luate în seamă, dar toate sunt prea complicate pentru tehnologia din prezent.

Asteroizii sunt rămășițe planetezimale sau mici planete de la începuturile sistemului solar, acum 4,5 miliarde de ani. Ar fi trebuit să formeze o planetă, dar gravitația puternică a lui Jupiter i-a împiedicat. Asteroizii sunt foarte utili în explorarea spațiului, fiindcă se presupune că au rămas neschimbați de la formarea sistemului solar și dacă îi studiem putem afla lucruri esențiale de la formarea cosmosului.

De multe ori apar știri exagerate în care se spune că un asteroid ar putea lovi în curând Terra și va face ravagii, dar adevărul este că nu sunt date că așa ceva s-ar putea întâmpla în acest secol. De exemplu, temutul Apophis, asteroidul botezat după zeul egiptean al răului şi distrugerii, nu va prezenta niciun pericol de coliziune cu Terra pentru cel puțin 100 de ani de acum înainte, au anunțat în 2021 cei de la NASA și de la Agenția Spațială Europeană care l-au și scos de pe lista de risc ce conține asteroizii care ar putea să intre în coliziune cu planeta noastră.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend