În perimetrul județului Cluj, cu precădere în zona metropolitană și în municipii, se pot remarca mari progrese economice și sociale în ultimii ani, Clujul fiind considerat o reală atracție pentru investitori, entități publice sau private, și pentru întreaga populație care migrează spre Cluj-Napoca și împrejurimi. În completarea acestei idei, amintim faptul că orașul este al doilea cel mai mare centru universitar din țară, ceea ce atrage anual zeci de mii de studenți, aceștia reprezentând o bună parte din populația rezidentă a municipiului.

Silviu Vîrva Foto: Arhiva personala

Odată cu această dezvoltare și creșterea calității vieții, mișcarea migratorie a populației a avut o traiectorie interesantă. Statisticile arată o evoluție atât în ceea ce privește numărul de migranți interni fie din același județ, fie din alte județe, cât și în ceea ce privește migranții externi și schimbarea inclusiv a domiciliului, nu doar a reședinței.

Institutul Național de Statistică și, implicit, Direcția Județeană de Statistică Cluj, colectează importanți indicatori statistici care proiectează cronologic imaginea întregului județ din punct de vedere al migrației populației și schimbărilor demografice. Acești indicatori sunt substanțiali în proiectarea politicilor sociale de dezvoltare pentru toți cetățenii. Numărul de locuitori din fiecare unitate administrativ-teritorială determină indicatorii necesari unui progres economic echitabil și sustenabil.

În așteptarea datelor alocate secțiunii „migrație”, în cadrul celui de-al 13-lea recensământ al României, este de bun augur să analizăm retrospectiv dinamica mișcării populației în Cluj, în scopul preconizării schimbărilor demografice la nivel de județ. Rezultatele Recensământului Populației și Locuințelor din 2021, care vor fi parțial diseminate în decembrie anul acesta, vor fi structurate în baza mai multor indicatori statistici privind migrația populației. S-au urmărit reședința obișnuită, schimbarea reședinței obișnuite – inclusiv din afara țării, domiciliul, și, nu în ultimul rând, locul nașterii.

Migrația internă

Analizăm mobilitatea internă a populației în județul Cluj prin identificarea diferențelor soldului schimbărilor de reședință și soldul schimbărilor de domiciliu în intervalul temporar de referință, respectiv ultimii zeci ani. Așadar, putem observa că, din 2012 încoace, numărul stabilirilor cu reședință este mai mare decât numărul plecărilor cu reședință, soldul schimbărilor de reședință, ca diferență algebrică între numărul persoanelor sosite și plecate într-o unitate administrativ teritorială, fiind în scădere. Oscilații puternice se pot observa în cazul plecărilor cu reședința din ultimii doi ani, în special în anul 2020, când s-au înregistrat cele mai multe plecări din 2012 încoace. Efectele pandemiei ar putea fi amintite ca puncte de plecare pentru mulți dintre rezidenții județului. Pierderea locurilor de muncă, întoarcerea emigranților români în țara gazdă, întoarcerea imigranților în țara de origine sau alte destinații au contribuit la însumarea unui număr atât de mare de plecări cu reședința. În același an, numărul stabilirilor cu reședință a fost în creștere. –Citeste continuarea pe Contributors.ro