„Turturea paharnic, el a furat capul lui şi l-a adus în ţară, de l-a slujit şi l-a îngropat [la Mănăstirea Dealu] cu multă cinste ca pe un domn”, nota Letopisețul Cantacuzinesc la ceva vreme după asasinarea lui Mihai Viteazul, în anul 1601. Ce s-a întâmplat cu craniul domnitorului și ce drum au avut de parcurs osemintele bravului român?

Craniul lui Mihai Viteazul și periplul osemintelor

Unul dintre cei mai importanți conducători din istoria Țărilor Române a fost, cu siguranță, Mihai Viteazul. Pentru o scurtă perioadă, în ultimul an de domnie, acesta a condus de facto cele trei state medievale românești: Moldova, Transilvania și Țara Românească. De fapt, unirea celor trei regiuni a fost și motivul principal pentru care a fost asasinat.

În anul 1601, Georgio Basta, liderul armatei habsburgice, a dat ordin ca Mihai Viteazul să fie arestat și ucis dacă nu se va supune. Luat prin surprindere de soldații germani, Mihai Viteazul a fost omorât și decapitat.

Craniul voievodului a fost depus în biserica mănăstirii Dealu, o mănăstire de maici situată pe un deal din apropierea orașului Târgoviște. Pe piatra sa de la Mănăstirea Dealu este scris: „Aici zace cinstitul și răposatul capu al creștinului Mihail, Marele Voievod, ce a fost domn al Țării Românești și Ardealului și Moldovei”.

La Mănăstirea Dealu se păstrează două cranii voievodale: al lui Mihai Viteazul (1558-1601) şi al lui Radu cel Mare (1495-1508), domn al Țării Românești. În anul 1847 s-au deschis mormintele lui Mihai Viteazul şi Radu cel Mare, iar craniile celor doi voievozi au fost aşezate în două racle de sticlă, expuse pentru a fi văzute de vizitatori şi pelerini. 46 de ani mai târziu, în anul 1893, craniile au fost fotografiate pentru prima dată de către Alexandru Antonoiu.

Craniul a ajuns prin Rusia

După un timp, moaştele voievodului s-au aflat din nou pe drumuri de bejenie, de data asta în Rusia, pentru a fi protejate în caz de invadare a Iaşiului. Din fericire, capul Viteazului nu a fost trimis împreună cu restul Tezaurului către Moscova, ci dus la Kherson, lângă Sevastopol. În noiembrie 1918, craniul revine la Iaşi.

Pentru a fi protejat în timpul Primului Război Mondial (1914-1919), craniul lui Mihai pleacă la Iaşi. De aici, ajung în Rusia pentru a fi protejate în caz de invadare a Iaşiului. Din fericire, capul Viteazului nu a fost trimis împreună cu restul Tezaurului către Moscova, ci dus la Kherson, lângă Sevastopol. În noiembrie 1918, la finele conflictului mondial, craniul revine la Iaşi și în anii ce urmează, „acasă” la Mănăstirea Dealu. În 1920, în rezenţa Regelui Ferdinand, craniul revine în sarcofagul de la Mănăstirea Dealu, scrie shtiu.ro.

După slujba religioasă ținută în fața bisericii mănăstirii, suveranul român a rostit un înflăcărat discurs, apoi și-a desprins de la piept insigna albastră a ordinului „Mihai Viteazul” și, în semn de mare respect, oașază pe craniul voievodului spunând: „Iată, ți-am împlinit pohta ce-ai pohtit!”, după care cimentează cu propria mână capacul de marmură albă al sarcofagului în care a fost depus craniul lui Mihai Viteazul.

ONG-urile de mediu au denunțat joi prezența din ce în ce mai numeroasă a lobby-iștilor din industria petrolieră printre participanții la negocierile globale privind un tratat împotriva poluării cu plastic, care au loc săptămâna aceasta la Ottawa, potrivit AFP.

plasticFoto: SCUBAZOO / Sciencephoto / Profimedia

Cu 196 de persoane prezente, aceasta este cea mai numeroasă delegație și sunt cu 40% mai mulți lobbyiști decât la precedenta rundă de negocieri, care a avut loc în Kenya în noiembrie 2023, subliniază Centrul pentru dezvoltarea dreptului internațional al mediului (Ciel) într-un comunicat de presă.

Negociatori din întreaga lume se reunesc la Ottawa pentru a elabora primul tratat destinat să combată deșeurile de plastic, care inundă natura de la fundul oceanelor până în vârful munților. Obiectivul stabilit în 2022 este de a finaliza un text până la sfârșitul anului 2024.

„Prezența lobbyiștilor crește treptat, pe măsură ce apelurile în favoarea tratatului se înmulțesc atât în interiorul, cât și în afara negocierilor”, afirmă ONG-ul.

Aceștia sunt mai mulți decât cei 180 de reprezentanți ai delegațiilor Uniunii Europene și chiar de trei ori mai mulți decât cei 58 de cercetători din Coaliția oamenilor de știință pentru un tratat eficient privind materialele plastice”, precizează Ciel.

„Prezența la masa negocierilor a actorilor responsabili de această criză creează un raport de forțe dezechilibrat care împiedică progresul”, a declarat Rachel Radvany de la acest ONG.

„Influența și prezența din ce în ce mai mare a industriilor de combustibili fosili și petrochimice nu este în concordanță cu dorințele publicului sau cu nevoile climatice”, a adăugat Graham Forbes, reprezentantul Greenpeace.

Companiile nu au voie să se înregistreze la discuții, dar lobbyiștii se pot alătura asociațiilor comerciale sau delegațiilor naționale pentru a participa.

Aceștia „fac parte din delegațiile statelor, în timp ce comunitățile cele mai afectate de criza plasticului se luptă pentru a-și face auzită vocea”, a declarat Tori Cress, care reprezintă popoarele indigene.

După negocierile de la Ottawa, care se vor încheia la 29 aprilie, liderii mondiali se vor întâlni în Coreea de Sud la sfârșitul anului.