Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Descoperire ISTORICĂ: Cine a scris celebrele Manuscrise de la Marea Moartă

Publicat

in

Cercetătorii de la Universitatea din Groningen (Olanda) au anunţat că au descoperit cu ajutorul Inteligenţei Artificiale că doi cărturari au scris o parte din misterioasele Manuscrise de la Marea Moartă, relatează BBC.

Testele au fost efectuate pe textul cel mai lung, cunoscut drept Cartea lui Isaia.

A fost descoperit că doi indivizi necunoscuţi au copiat cuvintele folosind un scris de mână aproape identic, scrie news.ro.

Manuscrisele, care includ cea mai veche versiune a Bibliei, au prezentat interes de la descoperirea lor, în urmă cu 70 de ani. Primele seturi au fost găsite de un beduin într-o peşteră din Qumran, din apropiere de Marea Moartă, în prezent Cisiordania. Ele conţin manuscrise, cele mai multe scrise în ebraică, în aramaică şi greacă, şi este crezut că datează din secolul III î.e.n.

Cartea lui Isaia este unul dintre cele 950 de texte diferite descoperite în anii 1940 şi 1950. Este unică între manuscrise – cele 54 de coloane sunt împărţite în două, scrise într-un stil aproape uniform.

Cercetătorii olandezi au examinat-o folosind o schemă de recunoaştere de „ultimă generaţie” şi Inteligenţa Artificială. Ei au analizat o singură literă în ebraică, aleph (alef), care apare de mai mult de 5.000 de ori în manuscris.

Într-un articol, cercetătorii Mladen Popovic, Maruf Dhali şi Lambert Schomaker au anunţat că au reuşit să extragă „urmele de cerneală antică aşa cum au apărut în imaginile digitale”.

„Urmele de cerneală antică duc direct la o mişcare a muşchiului unei persoane şi sunt specifice omului”. Ei au folosit o tehnică ce a ajutat la dovedirea faptului că nu a fost implicat doar un scrib. „Scenariul cel mai probabil este că doi cărturari au lucrat îndeaproape şi au încercat să menţină acealaşi stil de scriere, dezvăluindu-şi totuşi individualitatea”.

Cercetătorii au mai precizat că asemănarea scrisului de mână sugerează că cei doi ar fi putut primi aceeaşi instruire în şcoală sau familie. Ei au spus că abilitatea lor de a se imita a fost atât de bună încât până acum cercetărorii moderni nu au putut să facă diferenţa între cele maniere de scris.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Marius Bodea (USR): Coada umilinţei pentru un blid de mâncare de Sărbătorile Iaşiului trebuie să dispară

Publicat

in

De

Senatorul USR Marius Bodea susţine că ”bâlciul şi mascarada” de Sărbătorile Iaşului fac rău imaginii oraşului şi că nu este normal ca oamenii să stea la ”coada umilinţei” pentru a primi o porţie de mâncare după slujba de la Catedrala Mitropolitană.

Marius Bodea a spus, vineri, într-o conferinţă de presă, că Iaşiul ar trebui să treacă la un nivel superior în privinţa manifestărilor organizate în luna octombrie, de Zilele Oraşului.

„Pe de o parte spunem că Iaşiul este oraş regal, dar vindem căciuli de oaie, şosete şi şoşoni lângă Palatul Culturii şi în preajma altor edificii cu care ne mândrim. Asemenea contraste nu dau deloc bine. Mai e o chestiune care ştiu că nu sună popular. Este vorba despre acea coadă a umilinţei la mâncare care trebuie să dispară. Trebuie să ajungem la nivelul la care nimeni să nu îşi mai ia din timpul său pentru familie şi să se ducă pentru un blid de mâncare, stând o oră la coadă. Este momentul religios al sărbătorilor şi îl înţeleg. Respect toată procesiunea, dar fără bâlci şi mascaradă care nu fac bine imaginii oraşului”, a declarat senatorul USR Marius Bodea.

El consideră că nu este normal să stai şi să te închini la racla cu sfintele moaşte, iar la 200 de metri distanţă să răsune manelele.

„E un amestec care nu face cinste Iaşiului”, a adăugat Bodea.

Bugetul alocat de Primăria Iaşi sărbătorilor oraşului care vor fi organizate în perioada 8-15 octombrie se ridică la 1,2 milioane de lei, intenţionându-se ca evenimentul să revină la amploarea de dinainte de pandemie.

În oraş vor fi organizate târguri, conferinţe, spectacole, dar şi focuri de artificii.

Totodată, zeci de mii de pelerini sunt aşteptaţi la Iaşi în următoarele zile pentru a se închina la racla cu sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva.

De asemenea, după Sfânta Liturghie care are loc în fiecare an în 14 octombrie în faţa catedralei ieşene, Primăria organizează masa pelerinilor. Credincioşii primesc câte o porţie de sarmale, dar şi colaci, vin sau fructe, unii dintre ei îmbulzindu-se în zona oalelor cu mâncare.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Romanul ‘Zogru’ de Doina Ruşti, a apărut în franceză

Publicat

in

De

Traducerea în limba franceză a romanului „Zogru”, de Doina Ruşti, apărută la Les editions du Typhon (Marsilia), prilejuieşte câteva evenimente în Franţa.

Primul dintre acestea este organizat de Ambasada României din Paris, unde va avea loc o discuţie asupra cărţii, cu specialişti ai domeniului literar şi cu publicul francofon. Alături de Doina Ruşti se vor afla Florica Courriol, traducătoarea romanului, Michel Arouimi, scriitor şi critic literar, şi Efstratia Oktapoda, profesoară de literatură comparată la Sorbonne-Universite, Paris IV, Franţa. Jurnalista şi scriitoarea Aurelie Julia va modera întâlnirea. Discuţia se va axa în principal pe sursele mitologice ale romanului, pe credinţele şi legendele româneşti.

Evenimentul se va derula în data de 13 octombrie, la ora 19:00, în Sala Bizantină a Hotelului Behague, rezidenţă a Ambasadei României în Franţa. Cei care doresc să participe la eveniment se pot înregistra până pe 12 octombrie, accesând următorul link: https://doinarusti.eventbrite.fr, informează News.ro.

În zilele de 15 şi 16 octombrie, Doina Ruşti este invitata Festivalului „Desir de Lire”, de la Manosque, unde, alături de editorii săi şi de Florica Courriol, traducătoarea romanului, va lua parte la mai multe evenimente.

Tipărit pentru prima oară în 2006, la Polirom, romanul s-a bucurat de succes, fiind tradus în spaniolă, italiană, maghiară şi bulgară şi recompensat cu mai multe premii, între care Premiul Uniunii Scriitorilor din România/Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti pentru cea mai bună carte de proză a anului 2006. O nouă ediţie a romanului a apărut anul acesta la Editura Litera, în colecţia de literatură clasică (cpt).

„Plin de umor în unele secvenţe, în altele tragic şi feroce, uneori fantastic şi luminos, ca o pictură de Chagall, ceea ce predomină în această poveste minunată este figura teribilei singurătăţi în care se află spiritul uman lipsit de iubire”, apreciază Pedro Gandolfo, El Mercurio, Santiago de Chille.

„Zogru este o făptură vecină cu silfii, cu elfii, cu spiriduşii, cu kobolzii, dacă vreţi îl înrudim cu romanul gotic, dacă vreţi îl înrudim cu romanul fantastic, cu ceea ce înseamnă demonul în romanul rus”, spune Dan C. Mihăilescu.

Doina Ruşti a scris romane cu miză socială puternică, apreciate de critica literară, traduse şi premiate, cele mai cunoscute fiind „Fantoma din moară” (2008), „Lizoanca” (2009), „Zogru” (2006), dar şi trilogia fanariotă, compusă din „Homeric” (2019), „Mâţa Vinerii” (2017) şi „Manuscrisul fanariot” (2015). Cel mai recent roman al său este „Paturi oculte” (2020), urmat de un volum de povestiri: „Ciudăţenii amoroase din Bucureştiul fanariot” (2022).

Traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, scrierile sale s-au bucurat de exegeze şi de recenzii laudative în numeroase publicaţii internaţionale. Printre cele mai recente traduceri se numără ediţia a doua a romanului „L’omino rosso” (Roma, 2021), „The Book of Perilous Dishes” (Londra, 2022), „Zogru” (Marsilia, 2022). Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 şi Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009.

Doina Ruşti coordonează colecţia „Biblioteca de Proză Contemporană” a Editurii Litera, este scenaristă şi ţine cursuri de scriere creativă la Universitatea din Bucureşti.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend