Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Depistat la Domnesti facand comerţ ilicit

Publicat

in

Poliţiştii din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Domneşti l-au identificat pe raza comunei Nucşoara pe M.S., de 25 de ani, din oraşul Babadag, judeţul Tulcea, care efectua acte de comerţ fără a elibera bon fiscal.

Bărbatul, având calitatea de administrator al firmei, efectua acte de comerţ cu amănuntul de articole de îmbrăcăminte, pături şi pilote, fără a deţine aparat de marcat electronic fiscal.

În urma verificărilor a fost luată măsura sancţionării contravenţionale conform O.U.G. 28/1999R, cu amendă în cuantum de 10.000 de lei. Totodată, a fost luată măsura complementară a confiscării sumei de 9.895 de lei, provenind din vânzarea de produse, precum şi cea a suspendării activităţii agentului economic până la dotarea cu aparat de marcat fiscal.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements

ACTUAL

Cum ar putea recupera România peste 60% din pierderea de PIB cauzată de Covid-19 și genera aproximativ 1000 de locuri

Publicat

in

De

Potrivit unui studiu EY realizat recent în 47 de țări, printre care și România arată că  s-ar putea recupera peste 60% din pierderea de PIB cauzată de pandemie și genera aproximativ 1000 de locuri de muncă la 1 milion de locuitori, prin proiecte de investiții în energie regenerabilă.

„Proiectele potenţiale din domeniul energiei eoliene (terestre şi marine), solare şi hidro de la nivel global ar putea aduce o schimbare majoră în reducerea emisiilor, precum şi să creeze 10 milioane de locuri de muncă şi să genereze creştere economică în valoare de aproximativ 1,9 trilioane de dolari. În plus, prin intermediul politicilor cheie, statele ar putea stimula investiţiile din sectorul privat care să acopere peste 90% din oportunităţile totale de investiţii, accelerând astfel creşterea cu un aport minim de resurse publice”, arăta un studiu EY derulat în 47 de ţări, printre care şi România.

Conform datelor raportului, produsul intern brut a scăzut în toată lumea în 2020 din cauza impactului economic al pandemiei provocate de COVID-19. Însă, prin proiectele de investiţii s-ar putea diminua sau recupera o parte substanţială din pierderile economice de peste 2,2 trilioane de dolari provocate de pandemie la nivelul tuturor ţărilor incluse în studiu şi s-ar pune bazele unei creşteri economice durabile susţinută de sursele de energie regenerabile, care sunt disponibile şi presupun costuri mici.

Fluxul de proiecte pregătite pentru demarare ar putea asigura o injecţie de peste 1,9 trilioane de dolari în economia globală într-un interval de trei ani, ceea ce ar reprezenta aproximativ 85% din pierderea de produs intern brut din 2020.

În România, impactul pe care aceste proiecte l-ar putea avea asupra pieţei locale merge dincolo de argumentul aprovizionării cu energie şi intră pe agenda de sustenabilitate: investiţiile în energie regenerabilă ar putea permite o reducere substanţială a emisiilor de CO2, atingând până la 17% din ţinta contribuţiilor stabilite la nivel naţional pentru 2030, angajată prin Acordul de la Paris.

În acelaşi timp, oportunităţile de investiţii în proiectele de energie regenerabilă ar putea acoperi aproximativ 60% din totalul de pierdere de PIB în 2020 cauzată de pandemie, poziţionând ţara noastră în rândul ţărilor cu capacităţi investiţionale ridicate. Potenţialul de creare de locuri de muncă la nivel local este de aproximativ 1.000 de noi locuri de muncă la un milion de locuitori, un număr uşor mai mic în comparaţie cu alte ţări incluse în primele 40 de ţări atractive pentru investiţii în proiecte de energie regenerabilă (EY RECAI Renewable Energy Country Attractiveness Index).

În prezent, România a definit o reformă încurajatoare a pieţei de energie electrică ca parte a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care include şi:

  • eliminarea treptată a centralelor pe bază de cărbune şi lignit până în 2032;
  • introducerea contractelor pentru diferenţă (CfD) ca principal mecanism de sprijin pentru investiţiile în producţia de energie din surse regenerabile;
  • negocierea directă a acordurilor de cumpărare de energie electrică (Power Purchase Agreements – PPA) de către toţi producătorii de energie;
  • simplificarea procedurilor de acordare a licenţelor şi de autorizare pentru investiţiile în surse regenerabile;
  • stabilirea unor timpi de răspuns administrativ mai scurţi şi obligatorii şi proceduri pentru întârzieri inutile;
  • introducerea unui un cadru specific de sprijin pentru investiţiile offshore în domeniul    energiei din surse regenerabile în regiunile în prezent insuficient exploatate.

Fluxul existent de proiecte de investiţii poate permite începerea imediată a unei redresări „verzi”, iar dependenţa de fondurile publice este minimă, relevă raportul.

„Exemplele recente de politici de succes în domeniul energiei regenerabile arată că, prin intermediul unui sistem adecvat de politici, între 90% şi 99% dintre investiţiile necesare pentru implementarea accelerată a capacităţilor de producţie a energiei din surse regenerabile pot fi asigurate de sectorul privat. Acest flux include de asemenea, proiecte de transformare a infrastructurii care pot avea un impact la nivel naţional sau regional, făcând posibile sau accelerând investiţii suplimentare”, spun specialiştii.

Aceştia enumeră cinci măsuri pentru stimularea proiectelor de investiţii în domeniul energiei verzi: Guvernele să aibă în vedere stabilirea unor obiective naţionale exigente, cu responsabilităţi şi angajamente clare care să ofere încredere investitorilor şi sectorului privat;

Guvernele şi organismele de reglementare să definească un mediu legislativ care să favorizeze în mod clar producţia de energie din surse regenerabile şi să asigure un cadru de susţinere a pieţei; Instituţiile financiare naţionale să evalueze posibilitatea acordării de capital unei game largi de dezvoltatori, inclusiv întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM);

Simplificarea procedurilor de atribuire a terenurilor şi de autorizare astfel încât acestea să se deruleze rapid şi la costuri mai mici, pentru a asigura terenurile necesare proiectelor de energie regenerabilă; O infrastructură de distribuţie care să ofere o largă interconectare la nivel naţional şi internaţional, un echilibru între cerere şi ofertă, precum şi reglementări liberalizate care să permită furnizorilor privaţi să se conecteze la reţea, extinzând-o.

În studiul comandat de Fundaţia Europeană pentru Climă (FEC), echipa EY din domeniul energiei a analizat potenţialul de oportunităţi investibile din domeniul energiei şi resurselor din 47 de economii cheie capabile să susţină planurile de redresare „verde”.

Prin apelarea la o gamă largă de surse, printre care şi baza de date exclusivă a EY aferentă raportului Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI), precum şi prin consultarea unor investitori, dezvoltatori, grupuri de reflecţie şi experţi din domeniu, au fost identificate proiecte din patru segmente ale sectorului energiei regenerabile: proiecte eoliene marine, proiecte eoliene terestre, proiecte de energie solară şi proiecte hidroenergetice. Studiul se concentrează asupra proiectelor pregătite pentru demarare sau care pot fi lansate pe termen scurt.

Cartografierea impactului potenţial al proiectelor identificabile din 47 de economii care compun împreună aproximativ 88% din PIB-ul global nu reprezintă o predicţie a implementării proiectelor din domeniul energiei regenerabile, ci prezintă rezultatele care ar putea fi obţinute prin luarea unor măsuri concertate în acest moment, conform News.ro.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

ACTUAL

Nelu Tătaru, mesaj clar: ‘Politicienii ar trebui să înțeleagă că partea medicală e a medicilor, partea politică e a politicienilor’

Publicat

in

De

Întrebat dacă României i s-ar potrivi un sistem medical asemănător cu cel din Germania sau Marea Britanie, fostul ministru al Sănătății a explicat că „societatea românească are un tipic aparte. S-a vorbit de o subfinanțare, în acest moment vorbim de subfinanțare. Medicina și sănătatea românească… un sac fără fund atât timp cât nu vom corecta managementul din sănătate. Spuneam anul trecut ca 80% dintre managerii de spital nu au ce cauta, pastrez aceeași proporție.

Componenta medicală este importantă într-o societate. Politic nu poti castiga niste alegeri fara un program pe educație și medical. Cred că a venit un moment , la 30 de ani de la revoluție să facem acel declic. Noi nu știm, nu avem un pachet de bază, minim, ne raportam la o masa mare de neasigurati, la un sistem medical care încă îl cuantificăm. Încă mai asteptam la jumatatea anului acel contract-cadru sa vedem cu cât este plătit un spital, un medic de familie, un laborator”, a declarat Nelu Tătaru la Realitatea PLUS.

În același timp, Nelu Tătaru a vorbit despre nevoia unei discipline în sistemul medical și a amintit despre situația de la Spitalul județean Suceava, în primul val de pandemie, când orașul Suceava și alte câteva localități limitrofe deveniseră focarul COVID-19 al țării.

„A trebuit sa pun medici militari, managemente militare. Disciplina, rezistența la situații dificile a fost alta. Cred ca am invatat mult anul trecut. Instrumentele cu care trebuie să tratăm pandemia nu mai sunt ca anul trecut”, a declarat Nelu Tătaru.

„Anul 2021 e anul asumarii și deciziilor. Politicienii ar trebui să înțeleagă că partea medicală e a medicilor, partea politică e a politicienilor, dar suntem într-o criză sanitară. Totul trebuie folosit în această criză”, a mai spus Nelu Tătaru, adăugând că este nevoie de o schimbare, „o asumare, o decizie și  mai putin populism. Să ne amintim satul românesc, unde dascălul, preotul, doctorul dezvoltau acea comunitate”.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend