Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Demisia șefei Antimafia. Ce urmează la vârful DIICOT

Avatar

Publicat

in

Șefa DIICOT, Giorgiana Hosu, și-a dat demisia, joi seară, după ce soțul ei, fostul poliţist Dan Hosu, a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul ‘Carpatica Asig’, pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la acces ilegal la un sistem informatic şi instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.

Șefa structurii antimafia din România, Giorgiana Hosu, era în funcție de 7 luni. Ea a fost numită de preşedintele Klaus Iohannis pe 20 februarie 2020, pentru un mandat de trei ani, deşi avea aviz negativ din partea CSM.

Georgiana Hosu a preluat conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) de la Felix Bănilă, care a demisionat în octombrie 2019. Felix Bănilă a fost împins să demisioneze după ce președintele Klaus Iohannis i-a reproșat activitatea în ceea ce privește cazul Caracal.

La fel ca Bănilă, și Giorgiana Hosu a primit un semnal de la Cotroceni. Șeful statului a afirmat, anterior condamnării soțului șefei DIICOT, că „dacă apare o condamnare, cu siguranţă, nu va rămâne fără urmări” și „nu voi sta să aştept să mişte alţii rotiţele”.

Cum se alege șeful DIICOT

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a fost înfiinţată în anul 2004, în scopul destructurării grupurilor infracţionale organizate, frontaliere şi transfrontaliere şi a combaterii terorismului.

Procurorul-şef al DIICOT se numește de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei şi cu avizul consultativ CSM, în conformitate cu Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Urmează, așadar, să se desfășoare procedura de selecție.

Candidaţii care îndeplinesc criteriile de selecţie urmează să susţină un interviu în faţa unei comisii. Rezultatele selecţiei se afişează la sediul Ministerului Justiţiei şi se publică pe pagina de internet a instituţiei.

Ministrul Justiţiei va înainta propunerile de candidaţi pentru aviz, la CSM.

Propunerile trebuie să îndeplinească criteriul vechimii, astfel încât persoanele propuse să fi ocupat timp de zece ani funcţia de procuror sau judecător.

Conform Hotărârii CSM nr. 193 din 9 martie 2006, ministrul Justiţiei depune la CSM propunerile de candidatură, însoţite de mapa profesională a candidaţilor.

Mapa profesională a candidaţilor trebuie să conţină o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu a colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese actualizată.

În plus, mapa profesională trebuie însoţită şi de un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care se emite avizul, un CV al candidatului şi zece lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea.

În cadrul procedurii de emitere a avizului, CSM solicită Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) să verifice şi să comunice, în termen de 15 zile de la solicitare, dacă procurorii candidaţi au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau dacă au colaborat cu acestea.

În cel mult 30 de zile de la depunerea de către ministrul Justiţiei a propunerilor la CSM, acesta din urmă are obligaţia de a întocmi un referat în care se consemnează evoluţia carierei profesionale a candidaţilor, cu evidenţierea evaluărilor şi a eventualelor sancţiuni disciplinare, îndeplinirea condiţiilor de vechime, depunerea declaraţiilor şi rezultatul verificării CNSAS (art. 21 indice 1, alin. 3 din Hotărârea CSM nr. 193/2006).

Tot în cadrul procedurii de avizare de la CSM, candidaţii propuşi trebuie să susţină un interviu în faţa Consiliului, constând în prezentarea planului managerial, verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare şi verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei. Membrii Consiliului pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita şi deontologia profesională, precum şi la alte aspecte din mapa profesională. La interviu poate participa şi un psiholog, care, prin intermediul preşedintelui de şedinţă, poate adresa întrebări candidatului. (art. 19, alin. 3-6 din Hotărârea CSM nr. 193/2006).

Odată emis avizul CSM, acesta se transmite preşedintelui României. Propunerea trebuie să fie în mod obligatoriu însoţită de avizul CSM, deşi avizul este consultativ.

Preşedintele României poate să accepte propunerea şi să emită decretul de numire în funcţie sau poate să refuze numirea. În cazul refuzului, acesta trebuie anunţat public şi trebuie să conţină o motivare detaliată.

Până la numirea unui nou procuror-șef DIICOT, urmează să fie numit un șef interimar.

Cine este Elena Giorgiana Hosu

Elena Giorgiana Hosu a absolvit Facultatea de Drept în anul 1995 şi din 1998 a început să lucreze la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ). A fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 în perioada 1995-1998. Din anul 1998 până în 2004 a fost procuror în cadrul Parchetului General.

În 2004 a devenit procuror la DIICOT. Din 2007 până în 2012 a fost procuror-şef al Biroului de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare în cadrul DIICOT, iar în intervalul 2012-2013 a fost procuror-şef la Serviciul de combatere a criminalităţii economico-financiare al aceleiaşi instituţii.

Giorgiana Hosu a fost procuror-şef adjunct al DIICOT în perioada 2013-2014. În intervalul noiembrie 2014-aprilie 2015 a fost procuror-şef interimar al aceleiaşi instituţii. Din noiembrie 2018 până în februarie 2019 a fost procuror-şef adjunct delegat al DIICOT. În februarie 2019 a devenit procuror-şef adjunct al DIICOT, potrivit csm.ro.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Comuna constănțeană Fântânele intră în carantină pentru 14 zile: Rata de incidenţă cumulată a trecut de 8 la mia de locuitori

Avatar

Publicat

in

De

Comuna constănţeană Fântânele intră în carantină pentru următoarele 14, după ce rata de infectare a depăşit 8 cazuri la mia de locuitori, potrivit news.ro.

CJSU Constanţa a propus, iar Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a emis ordinul care prevede carantinarea localităţii Fântânele, pentru următoarele 14 zile.

“Măsura a fost luată ca urmare a depăşirii ratei de incidenţă cumulată, peste pragul de 3/1.000 locuitori. În acest moment, indicele, în localitatea din judeţul Constanţa, a ajuns la 8.41/1.000 de locuitori. Mai precis, din populaţia totală de 1.664 de locuitori, până în acest moment au fost confirmate, în ultimele două săptămâni, 14 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2”, anunţă, joi, Prefectura Constanţa.

Conform Ordinului privind instituirea carantinei zonale, emis de către Şeful DSU, Raed Arafat, carantinarea localităţii presupune următoarele obligativităţi, care au intrat în vigoare joi, la ora 14.00: se vor identifica toate persoanele cu domiciliul, reşedinţa ori adresa declarată în Fântânele; se limitează la maximum deplasarea persoanelor; DSP Constanţa va evalua prioritatea de testare a persoanelor din localitate; autorităţile locale şi IPJ Constanţa vor stabili rute ocolitoare.

De asemenea devine obligatorie purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, pentru toate persoanele care au împlinit cinci ani, prezente în spaţiile publice închise şi deschise. Vor fi interzise evenimentele private (nunţi, botezuri, mese festive, etc.) în spaţii închise şi deschise. Totodată, a fost suspendată activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializarea şi consumul produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, inclusiv a teraselor, în interiorul şi exteriorul clădirilor şi activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc; organizarea şi desfăşurarea de activităţi în cinematografe şi ale instituţiilor organizatoare de spectacole şi/sau concerte. Totodată,o ficializarea slujbelor religioase se poate face doar în exteriorul clădirilor, cu prezenţa a maximum 20 de persoane.

Ordinea publică va fi asigurată de IJJ Constanţa sau IPJ Constanţa, a precizat sursa citată.

Din localitatea Fântânele este permisă intrarea sau ieşirea pentru transprtul de marfă, pentru persoanele care lucrează în altă localitate, care desfăşoară activităţi agricole, pentru cei care trebuie să se deplaseze la medic şi pentru urgenţele medicale.

Măsura de carantinare a localităţii Fântânele a fost luată după ce DSP Constanţa a realizat o analiză de risc, avizată pozitiv şi de Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Schimb de cărți vechi între Biblioteca Sfântului Sinod și Museikon Alba Iulia

Avatar

Publicat

in

De

Biblioteca Sfântului Sinod și Arhiepiscopia Alba Iuliei au făcut un schimb de cărți de credință care datează din secolul al XVII-lea. Schimbul a avut loc în 15 octombrie la Museikon, noul muzeu din Alba Iulia, care păstrează colecția de patrimoniu a arhiepiscopiei, informează Basilica.ro

La ceremonia restrânsă au participat Părintele Arhimandrit Policarp Chițulescu, Directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, Părintele Consilier Cultural Oliviu Botoi de la Arhiepiscopia Alba Iuliei și Ana Dumitran, muzeograf la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, șefa secției Museikon, unde urmează să se păstreze volumul sosit de la București.

Biblioteca Sfântului Sinod din București a oferit cartea „Capitole contra calvinilor”, publicată în limba greacă de protosinghelul Meletie Sirigul și Patriarhul Dosithei al Ierusalimului (1690).

Arhiepiscopia Alba Iuliei a oferit la schimb un exemplar din „Molităvnicul” tipărit la Bălgrad (Alba Iulia) în 1689 de Protopopul Ioan Zoba din Vinț, de o importanță crucială atât în ceea ce privește limba română, cât și păstrarea nealterată a credinței și cultului creștin Ortodox.

Ambele tipărituri sunt complete și în stare bună de conservare.

Ana Dumitran a declarat că este vorba de două cărți importante pentru cercetarea direct de la sursă a istoriei Transilvaniei.

„Una dintre ele este produsă în Transilvania și alta se datorează Transilvaniei. Sunt cele mai valoroase tipărituri rezultate din dialogul confesional al vremii. Este foarte important să nu fii nevoit să străbați sute de kilometri pentru a consulta o astfel de carte”, a spus ea.

O carte de teologie și una de cult

Cartea despre dogma calvină a fost scrisă în limba greacă de Patriarhul Dosithei al Ierusalimului și ieromonahul Meletie Sirigul, cel mai învățat teolog grec al vremii, „datorită contextului din secolul al XVII-lea din Transilvania, unde autoritatea politică își propusese să-i convertească pe români la calvinism”, a spus Ana Dumitran.

Citește și: VIDEO Un fost judecător militar explică DE CE NU VREA Klaus Iohannis să declare starea de urgență

„Din fericire, noi acum putem pregăti terenul pentru o generație pentru care limba greacă nu va mai fi o problemă și care va fi dispusă să scrie fără mânie și părtinire despre istoria Transilvaniei”, a afirmat ea.

În aceeași perioadă, „Molităvnicul” tipărit la Bălgrad (Alba-Iulia) a fost „un fel de best-seller al epocii”, adaugă muzeograful. „El oferă un răspuns al Ortodoxiei la înalt nivel teologic, dar comunică și cu masa de credincioși într-un limbaj pe înțelesul tuturor, care să asigure o asumare a credinței”.

„Efectele uriașe ale acestei cărți au putut fi văzute în anii imediat următori tipăririi sale, în contextul acțiunii de atragere a românilor de data aceasta la unirea cu Roma, când pentru prima dată s-a pus problema unui răspuns direct la întrebarea: «Ce înseamnă Ortodoxia?»”

„Abia apoi puteau răspunde la întrebarea de ce românii nu vor să fie uniți cu Roma”, a explicat Ana Dumitran, care a participat la realizarea ediției critice a cărții, în 2009.

„Cartea și-a făcut din plin datoria. Era zilnic folosită la slujbe de botez sau înmormântare. Iar predicile funebre care completează textele slujbelor sunt foarte didactice și își sprijineau învățătura pe situațiile concrete pe care le întâmpinau creștinii în viața cotidiană”, a adaugat ea.

Prima pagină din „Molitfelnicul” de la Bălgrad (1689), care a avut un rol important în unificarea limbii de cult și în apărarea dreptei credințe. Foto credit: Museikon

Predicile au fost extrem de citite și au continuat să fie copiate și după două secole de la tipărire, cucerind prin adresarea simplă și familiară.

Un muzeu al culturii ortodoxe

Museikon funcționează începând din 2017 într-o clădire monument istoric din Alba Iulia restaurată cu fonduri de la guvernul norvegian și în parteneriat cu Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii, Arhiepiscopia Alba Iuliei și Universitatea din Bergen – Norvegia.

Museikon adăpostește peste 2.000 de icoane, o parte în curs de restaurare, între care se află și cele mai vechi icoane datate din România.

Colecția cuprinde și peste 3.800 de cărți vechi, printre care singurele file existente pe teritoriul României din cea mai veche carte în limba română păstrată: „Evangheliarul” de la Sibiu (1551). Muzeul este în curs de digitalizare a întregului său inventar de bunuri culturale.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

PROMO CAMPANIE

Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend