Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Decizie cu repetiţie la ÎCCJ în dosarul retrocedărilor ilegale, cu Hrebenciuc şi Chiuariu

Publicat

in

Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie era aşteptaţi marţi să pronunţe sentinţa în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri în care sunt judecaţi Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, Tudor Chiuariu şi Ioan Adam. Judecătorii ÎCCJ au decis din nou să amâne pronunţarea, pentru data de 17 aprilie.

La ultimul termen al procesului, din 21 februarie, un procuror de la DNA le-a solicitat magistraţilor condamnarea tuturor inculpaţilor din acest dosar la pedepse cu executare, orientate spre maximul prevăzut de legea penală.

Astfel, procurorul a cerut o pedeapsă maximă cu executare pentru fostul deputat Viorel Hrebenciuc, acuzat de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi spălare a banilor. Pedepsa maximă pentru constituirea unui grup infracţional organizat este de 10 ani iar pentru spălare de bani este de 12 ani.

De asemenea, procurorul a cerut pedepse maxime cu executare şi pentru ceilalţi inculpaţi din acest dosar: Andrei Hrebenciuc (constituirea unui grup infracţional organizat, instigare la spălare a banilor şi complicitate la trafic de influenţă), fostul deputat Ioan Adam (instigare la abuz în serviciu, constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă), fostul ministru al justiţiei Tudor Chiuariu (constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi spălarea banilor), Lorand Andras Ordog, judecător în cadrul Tribunalului Covasna, Paltin Gheorghe Sturdza (beneficiarul retrocedării), Iosif Kadas, Constantin Bengescu, Sorin Ion Iacob, Jănică Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Mătăşel, Gabriela Rodica Zaharia, Anca Roxana Adam (soţia deputatului Ioan Adam, judecătoare la Tribunalul Braşov), Iulian Durlan (primar al comunei Căiuţi, judeţul Bacău), Adam Crăciunescu (directorul general Romsilva).

„Vă rog să aveţi în vedere gravitatea deosebită a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor şi să aveţi în vedere şi calitatea persoanelor, care au avut atribuţii în domeniul legislativ, foşti miniştri, oameni de afaceri. Vorbim de o valoare foarte mare a prejudiciului, de 300 milioane de euro. Corupţia este o ameninţare majoră la adresa societăţii iar inculpaţii au încercat să corupă pentru a-şi atinge scopul”, a spus procurorul în sala de judecată.

Procurorul a amintit că, pe latura civilă, Alina Suciu, juristă la Romsilva, îi cere fostului director Adam Crăciunescu daune morale de 500.000 de euro.

Reprezentantul DNA le-a mai cerut judecătorilor confiscarea sumei de 20.000 de euro de la judecătorul Lorand Andras Ordog, reprezentând mita primită de acesta de la fostul deputat Ioan Adam.

Dosarul retrocedărilor a fost trimis în instanţă în ianuarie 2015, procesul având peste 60 de termene de judecată. În octombrie 2015, Viorel şi Andrei Hrebenciuc, dar şi fostul deputat Ioan Adam şi-au recunoscut vinovăţia, solicitând să fie judecaţi prin procedura simplificată.

Astfel, Viorel Hrebenciuc şi-a recunoscut faptele în faţa judecătorilor şi a spus că a acceptat să intervină pe lângă funcţionarii unor instituţii din Bacău pentru ca Paltin Gheorghe Sturdza să intre în posesia a 43.000 de hectare de pădure. În schimbul intervenţiei, Hrebenciuc urma să primească 12.000 de hectare, prin încheierea unui act adiţional pe numele fiului său.

Acuzaţiile din dosar se referă la retrocedarea ilegală a 43.227 hectare de teren forestier în judeţul Bacău în favoarea lui Paltin Sturdza şi în defavoarea Romsilva. Prejudiciul calculat de DNA în acest caz se ridică la 1.421.800.870 lei (echivalentul a 303.888.615 euro), reprezentând contravaloarea terenului.

Comenteaza cu profilul de FB

NATIONAL

Forța Națională: Trianonul trebuie aniversat cu mândrie și recunoștință față de sacrificiul înaintașilor care au luptat pentru Marea Unire

Publicat

in

De

Forța Națională le cere tuturor celor care simt românește să aniverseze cu mândrie și recunoștință Tratatul de la Trianon care a făcut posibilă România Mare. Într-un comunicat semnat de Gheorghe Popescu, președinte de onoare și Mircea Găinușă, secretarul general al partidului, Forța Națională promite că ”va anula toate nelegiuirile înfăptuite de clasa politică postdecembristă, prin falsificarea sau nesocotirea prevederilor acestui tratat, inclusiv retrocedările și despăgubirile făcute, după ce statul român a plătit în anul 1920 contravaloarea tuturor proprietăților maghiare trecute în proprietatea statului român care oricum fuseseră clădite pe sudoarea și din exploatarea crâncenă a țăranilor români, pentru că nu au venit grofii cu ele în spate din Ungaria”:

Vezi și: OFICIAL – CCR explică decizia referitoare la alegerile locale. Cum a reuşit Guvernul să-şi conteste propria ordonanţă

”Astăzi, 4 iunie 2020, națiunea română aniversează un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon. Partidul Forța Națională face apel la toți cei care simt și trăiesc în spiritul neamului românesc să ridice o rugăciune și să verse o lacrimă în cinstea sacrificiului și a jertfei celor care au menținut vie flacăra forței neamului românesc.

Este momentul să ridicăm fruntea către cer și promitem națiunii române și tuturor celor care trăiesc pe glie românească că Forța Națională va anula toate nelegiuirile înfăptuite de clasa politică postdecembristă, prin falsificarea sau nesocotirea prevederilor acestui tratat, inclusiv retrocedările și despăgubirile făcute, după ce statul român a plătit în anul 1920 contravaloarea tuturor proprietăților maghiare trecute în proprietatea statului român care oricum fuseseră clădite pe sudoarea și din exploatarea crâncenă a țăranilor români, pentru că nu au venit grofii cu ele în spate din Ungaria.

Forța Națională le amintește etnicilor unguri sau secui care afirmă că aparțin națiunii maghiare că Ungaria mare nu a existat în realitatea istoriei niciodată.
A existat Austro-Ungaria, unde Ungaria era anexa Austriei. În 1527, după bătălia de la Mohaci, statul ungar a dispărut complet și a devenit pașalâc turcesc, iar Transilvania în care românii reprezentau majoritatea absolută, având continuitate neîntreruptă de cultură și civilizație cu mult înainte de venirea maghiarilor, nu a dispărut odată cu Statul ungar, nefiind ocupată de turci sau făcută pașalâc.

Comunitatea internaţională, la data de 4 iunie 1920, le-a făcut maghiarilor  un dar, consfințind existența unui stat maghiar independent, cu capitala la Budapesta.

Acum, la ceas aniversar, Forța Națională cere națiunii române să nu uite  de represiunea  de secole a ungurilor asupra populaţiei române majoritare din  Transilvania, de măsurile de purificare etnică împotriva românilor, de încercările samavolnice de asimilare forţată şi de crimele din septembrie 1940 asupra elitelor intelecutale şi spirituale din oraşele şi satele româneşti.

Forța Națională consideră că a sosit momentul pentru un nou proiect de țară, în care să fie respectată CONSTITUȚIA ROMANIEI și Legea partidelor politice nr. 14/2003  de către toți cetățenii săi, indiferent de naționalitate. Cerem ca pe scena politică românească să nu mai existe asociații culturale sau forumuri ale minorităților care să fie asimilate partidelor politice și care promovează politici și acțiuni cu caracter revanșard, șovin,  exclusivismul etnic și separatismul teritorial.

Forța Națională se pronunță pentru o reformă administrativ teritorială a României prin care județele Covasna, Mureș și Harghita să dispară, prin înglobarea lor în județele limitrofe, măsură care, pe lângă avantajele de ordin economic, va elimina și plăcuțele bilingve umilitoare pentru populația majoritară și care îi încurajează pe etnicii maghiari să nu mai învețe limba română și să rămână într-o izolare păguboasă, utilă doar liderilor politici maghiari din România, dar și din Ungaria, care îi folosesc ca masă de manevră.

Partidul Forța Națională, partidul națiunii române, forța schimbării, care va reda demnitatea națiunii române, nu acceptă nici un afront al unei minorităţi și consideră că  toate minorităţile din țara noastră trebuie să respecte România, să respecte populația română majoritară şi legile țării, fără să ceară favoruri speciale sub pretextul că sunt discriminaţi, întrucît au mai multe drepturi decât majoritarii.

Aceasta va fi România lucrului bine facut, România normală.”, se spune în comunicatul remis redacției.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Încă un ‘fericit’ pe decizia CCR: dosarul unui fost greu al PNL se rejudecă de la zero

Publicat

in

De

Fostul deputat PNL, Mircea Roșca, beneficiază de decizia CCR, iar judecătorii ICCJ au decis ca dosarul acestuia să se rejudece de la zero, însă la Tribunalul Prahova pentru că Roșca nu mai este parlamentar.

Citește și: SURSE – Tăriceanu pregătește o mișcare de efect: ce înseamnă, de fapt, topirea ALDE în PSD

”Trimite cauza ce formează obiectul dosarului penal nr.192/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, privind pe inculpaţii Roşca Mircea, Rotilă Adrian, Popescu Gabriel Stelian, Dumbravă Diana Camelia, Strâmbeanu Adrian, Rotaru Marian Emanuel, David Simona, Malea Mariana, Savu Cristina, Fâcă Mihail, Semcu Adrian Emanuil şi Şerbănoiu Gabriela Cristina, la Tribunalul Prahova, spre competentă soluţionare”, conform portalului instanțelor de judecată.

Dat fiind că Mircea Roșca nu mai este parlamentar, Tribunalul Prahova are competența să judece acest dosar, aflat până în februarie 2020 pe rolul secției penale, la ÎCCJ, informează Ziarulincomod.

Fostul deputat PNL Mircea Roşca a fost condamnat de ÎCCJ, în 2018, la trei ani de închisoare cu suspendare, fiind găsit vinovat deu trafic de influenţă.

În acelaşi dosar, au fost condamnați tot la închisoare cu suspendare: Adrian Rotilă, administratorul unei societăți private, Marian Emanuel Rotaru, economist la Serviciul Achiziţii al Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Gabriel Stelian Popescu, consilier local al oraşului Azuga, Diana Camelia Dumbravă, fost secretar în cadrul Primăriei oraşului Azuga.

Judecătorii ÎCCJ au decis achitarea lui Adrian Strâmbeanu, fost director al Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Simona David, director al Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică a Persoanelor Adulte cu Handicap Călineşti – judeţul Prahova, Mariana Malea, responsabil cu achiziţiile publice în cadrul Centrului de Recuperare, Cristina Savu, fost director economic în cadrul RAAPPS Sinaia, Mihail Fâcă, fost administrator public al judeţului Prahova, Adrian Emanuil Semcu, fost vicepreşedinte al CJ Prahova, în prezent director al Hidro Prahova, Gabriela Cristina Şerbănoiu, fost şef al Serviciului Achiziţii Publice şi Contracte din cadrul Direcţiei Patrimoniu a CJ Prahova.

Sentințele date de Înalta Curte pe fond au fost anulate însă, în contextul scandalului legat de constituirea completelor de judecători, iar procesul se va rejudeca de la zero la Tribunalul Prahova.

Mircea Roşca, fost deputat de Prahova, a fost deferit justiţiei, în februarie 2015, de procurorii DNA din Ploieşti într-un dosar în care a fost acuzat pentru comiterea a două infracţiuni de trafic de influenţă dintre care una în formă continuată, precum şi pentru instigare la săvârşirea a patru infracţiuni de abuz în serviciu având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unor foloase necuvenite.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend