Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Decizia cu greutate a aplicării unei decizii CJUE peste deciziile CCR, stă în condeiul ICCJ – Cinci judecători stabilesc definitiv în cazul Gala Bute

Publicat

in

Un complet de cinci judecători de la ICCJ a ascultat, luni, concluziile procurorului DNA și pe ale avocaților în cadrul contestației în anulare prin care pe de-o parte s-a desființat decizia definitivă de condamnare din mega-dosarul Gala Bute, iar pe de altă parte se cere acum rejudecare în faza apelului a cazului.

Este de amintit că pe parcursul judecării acestei căi extraordinare de atac s-a stabilit desființarea deciziei definitive de condamnare din dosar, urmarea fiind eliberarea imediată din penitenciar a celor condamnați definitiv la pedepse cu executare între care fostul ministru al Turismului, Elena Udrea și fostul șef al FRB, Rudel Obreja.

Totodată este de amintit că pe parcursul judecării acestei căi extraordinare de atac completul de judecată a cerut CJUE să spună dacă judecătorii naționali sunt obligați să respecte decizii CCR când ele contravin dreptului fundamental al Uniunii Europene, întrebări la care CJUE a transmis o hotărâre în luna decembrie 2021.

Astfel, la termenul de luni al procesului, instanța a respins o cerere de amânare și a stabilit repunerea pe rol a cauzei după suspendarea decisă la momentul trimiterii intrebărilor către CJUE.

După repunerea pe rol a dosarului magistrații au dat cuvântul, pe rând procurorului DNA și avocaților inculpaților și a părților civile.

DNA, de acord cu rejudecarea

În depoziția sa magistratul de la DNA a explicat că procesul poate fi rejudecat în faza apelului lăsând astfel de înțeles că răspunsul CJUE nu este necesar pe linia soluționării actualei contestații în anulare.

Magistratul a explicat că în raport de natura faptelor judecate în acest dosar și de faptul că rejudecarea s-ar face doar în raport de faza apelului poate fi admisă acțiunea, menținută deființare deciziei definitive și rejudecarea cazului doar în faza de apel.

Avocații au arătat la rândul lor că răspunsurile CJUE care au aspect de hotărâre nu pot înfrânge supremația Constituției din România, care este stat suveran și care are propriul său set de legi.

Unul dintre avocați a sugerat că hotărârea CJUE poate conduce doar la înfrângerea unor legi interne care ar putea intra în contradicție cu legislația europeană dar niciodată articolele Constituției Românie.

La rândul său, unul dintre avocații fostului ministru Elena Udrea a explicat în fața judecătorilor că răspunsurile CJUE nu pot  înfrânge la rândul lor drepturi fundamentale prevăzute atât de Constituție cât și de CEDO, precum dreptul la apărare sau dreptul la un proces echitabil.

Lipsa de echitate, a continuat magistratul, s-ar fi petrecut atunci când un complet nelegal constituit a pronunțat decizia definitivă din dosarul Gala Bute.

Reversul medaliei

Acțiunea DNA și a inculpaților din dosar nu îi parvine în acest caz și fostului ministru Ion Ariton, achitat în ambele faze procesuale ale mega dosarului de corupție Gala Bute.

O dată cu desființarea totală a deciziei a zburat din buzunarul acestuia și achitările obținute pe brânci de apărătorii săi.

„Ariton Ion e singurul achitat din acest dosar în ambele cicluri procesuale. Probele au fost cenzurate de opt judecători, din care, corect, unul nu a fost ales aleatoriu.

Observați că din anul 2014 Ion Ariton a fost supus la privațiuni morale, materiale, profesionale. Este tarat pe treptele justiție din nu știu ce motive.

A fost trimis în judecată cu o ușurință și lipsa de profesionalism de neînțeles din partea ancehtatorilor de la DNA.

Văzând decizia marii camere a CJUE care nu e neapărat o hotarare tranșantă vă solicităm respectuos respingerea tuturor contestațiilor în anulare din acest dosar”, a explicat avocatul.

Instanța supremă a rămas, luni, în pronunțare în acest dosar si ar putea stabili fie reînființarea deciziei definitive din dosarul Gala Bute, fie admiterea contestațiilor în anulare și trimiterea dosarului pentru rejudecare în faza apelului la un nou complet de cinci judecători.

Instanța nu a precizat o dată sau oră de pronunțare a acestei decizii, care va fi una definitivă.

Anterior, în 7 februarie, Elena Udrea și avocatul său au lipsit ambii fiind suspecți de infectare cu noul coronavirus, astfel că instanța a stabilit reluare discuțiilor luni.

„Având în vedere că la data de 21 decembrie 2021, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat asupra cauzelor preliminare conexate C-357/19, C-547/19, C-811/19 şi C-840/19, precum şi dispoziţiile art. 2 alin. (7) din Legea nr. 340/2009 Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că se impune citarea părţilor în vederea discutării repunerii pe rol a cauzei cu nr. 3089/1/2018 şi reluării judecării contestaţiilor în anulare formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție şi inculpaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel împotriva deciziei penale nr.93 din data de 5 iunie 2018, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători în dosarul nr.2303/1/2017.

Citește și: Tabloul situației CREATE de decizii ale CCR pentru JUDECĂTORII ROMÂNI, în motivarea CJUE

Va fixa termen, în vederea discutării repunerii pe rol a cauzei, la data de 7 februarie 2022, ora 12,30, Sala Secţiilor Unite 103. Potrivit art. 257 şi următoarele din Codul de procedură penală se vor cita contestatarii inculpaţi Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel, intimații inculpați Munteanu (fostă Topoliceanu) Ana Maria, Ariton Ion, Lungu Ștefan şi Botoroagă Drago? Marius, intimatele părți civile AUTORITEA NAŢIONALĂ PENTRU TURISM, SN NUCLEARELECTRICA SA, SNGN ROMGAZ SA, SNTGN TRANSGAZ SA, SOCIETATEA NAŢIONALĂ A APELOR MINERALE SA, SPEEH HIDROELECTRICA SA, AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, CNTEE TRANSELECTRICA SA, OIL TERMINAL SA, SC COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA şi SC IAR SA, precum și intimata parte responsabilă civilmente SC EURO BOX PROMOTION SRL. Se vor încunoștința apărătorii aleşi ai inculpaţilor şi apărătorii desemnaţi din oficiu.”, notează ICCJ în ultima încheiere de ședință din dosar.

Unda verde de la CJUE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat, în luna decembrie, răspunsul cu titlu executoriu la mai multe întrebări ale judecătorilor naționali care au ajuns în impas cu dosarele penale de mare corupție după o decizie a CCR privind nelegala compunere a completurilor de judecată.

Astfel, după decizia CJUE, judecătorii ICCJ, care au transmis întrebări CJUE pentru a se lămuri cu privire la turnura judecării în respectivele dosare, le pot repune pe rol și au posibilitatea de a își întemeia deciziile viitoare și pe baza deciziei CJUE.

Astfel, doar la instanța supremă, opt dosare de mare corupție, unele dintre ele excesiv mediatizate, au fost suspendate succesiv până la acest moment în așteptarea răspunsurilor CJUE.

Acum ele vor fi repuse pe rol iar magistrații ICCJ urmează să stabilească traseul fiecărui dosar în parte.

Udrea, Mazăre, Vâlcov…

Dosare grele ale DNA cu foști demnitari de seamă reintră în malaxorul Justiției pentru fi definitivate.

Este vorba de dosarele de mare corupție Gala Bute, în care a fost condamnată definitiv Elena Udrea, dar a cărui decizie definitivă a fost anulată după decizia CCR.

Citește și: DOC: Dacă un judecător național constată contrară dreptului UE o decizie CCR el nu trebuie pedepsit

Un alt dosar cu greutate este cel al fostului demnitar Darius Vâlcov, fost consilier al fostului premier Viorica Dăncilă. Este vorba despre dosarul în care este judecat alături de Ninel Prina, fost primar de Slatina și alte persoane, pentru trafic de influență, spălare de bani și efectuare de operațiuni incompatibile cu funcția.

Un alt dosar „atins„ de decizia CCR a fost dosarul fostului edil Radu Mazăre. În dosarul de mare corupție privind locuințele sociale Mazăre a fost achitat iar instanța supremă tranșa apelul procurorilor DNA.

În acest dosar apărarea edilului a invocat și chestiuni de nelegalitate privind judecarea sa în lipsă, în perioada în care era fugit în Madagascar.

Fostul ministru Niță și acuzatorii lui Berbeceanu

Un alt fost ministru, Teodor Niță, va relua vizitele la ICCJ după decizia recentă a CJUE.

Mai precis, în 21 octombrie 2019 completul de cinci judecători care rejudecă apelurile din acest dosar, după desfiinţarea deciziei definitive de condamnare la patru ani de închisoare cu executare a fostului demnitar, a dispus suspendarea judecăţii în dosar după ce a hotărât trimiterea mai multor întrebări CJUE.

Un complet de cinci judecători de la instanţa supremă a stabilit, în noiembrie 2019, definitiv, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în dosarul comisarului BCCO Alba, Traian Berbeceanu.

Astfel judecata apelurilor s-a suspendat iar dezbaterile vor fi reluate reluate de ICCJ în lumina răspunsurilor primite de la instanța europeană.

Decizia de la acea vreme a fost luată în majoritate. Judecătorii aflați în minoritate doreau desființarea deciziei de achitare a acestuia și condamnare a foștilor săi anchetatori și rejudecarea dosarului de la zero.

Șova, Ponta, „miruiți„ de CJUE

Un complet de judecată al ICCJ a stabilit în noiembrie 2019 suspendarea judecării dosarului „Rovinari – Turceni”, în care fostul premier Victor Ponta și fostul senator Dan Sova au fost achitați în prima instanță.

Astfel și în acest dosar magistrații au simțit nevoia unor răspunsuri lămuritoare puși fiind în fața deciziei CCR.

„Bucătăria internă„

Astfel, după consultarea mai multor surse judiciare de către STIRIPESURSE, s-a arătat că dosarele vor fi repuse rând pe rând pe rol în funcție de termenele de suspendare stabilite de către magistrați.

La primul termen de după suspendare magistrații din fiecare dosar vor anunța părțile cu privire la răspunsul primit de la CJUE și vor stabili din oficiu cum trebuie acesta interpretat și mai ales pus în practică efectiv.

Practic magistrații vor avea de decis între anulări de condamnări definitive și retrimiterea cazurilor la judecat la complet de fond, de trei judecători, așa cum deja s-a întâmplat în cazul mai multor dosare, sau menținerea unor decizii definitive deja luate și respingerea oricăror acțiuni ordinare sau extraordinare.

Dosarul Gala Bute

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a condamnat-o definitiv, în iunie 2018, pe fostul ministru Elena Udrea la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute” pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a respins apelul declarat de Udrea şi de către ceilalţi inculpaţi, fiind menţinută sentinţa dată de instanţa de fond. De asemenea, instanţa a respins cererea depusă de Elena Udrea privind repunerea procesului pe rol.

În plus, judecătorii au admis în parte apelul declarat de Rudel Obreja, în cazul acestuia fiind contopită pedeapsa de la instanţa de fond cu o alta dată de Curtea de Apel Bucureşti, însă acesta a rămas cu o condamnare de cinci ani închisoare cu executare.

Celelalte pedepse în dosar sunt: Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, trei ani de închisoare cu executare; Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, un an şi şase luni cu suspendare; Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere; Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, trei ani de închisoare cu suspendare, şi Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme, doi ani şi şase luni cu suspendare.

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

De asemenea, completul de cinci judecători a menţinut şi decizia instanţei de fond pe latură civilă. Astfel, Elena Udrea trebuia să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Instanţa a mai dispus ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.

Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la ‘Gala Bute’, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

LIVE Război în Ucraina, ziua 125: Trupele de invazie avansează în Lysychansk, au loc lupte de stradă / Zelenski, după atacarea mall-ului din Kremenciuk: „Este inutil să sperăm la decență și umanitate din partea Rusiei”

Publicat

in

De

Echipele de intervenție caută, în ziua 125 a războiului, supraviețuitori printre dărâmăturile unui mall din centrul Ucrainei, care a fost lovit de rachete rusești, în timp ce ambasadorul la Moscova al Republicii Populare separatiste Lugansk a declarat că în Lysychansk au izbucnit lupte de stradă.

Blindat de pe frontul războiului declanșat de Rusia în UcrainaFoto: Twitter

Cele mai importante informații de marți, ziua 125 a războiului din Ucraina, LIVETEXT:

07:40 Scurtă recapitulare, luni dimineață, a evenimentelor recente privind invazia rusă

  • O rachetă rusă a lovit un centru comercial aglomerat din orașul central Kremenciuk, omorând cel puțin 16 persoane și rănind 59. „Este imposibil să ne imaginăm măcar numărul de victime … Este inutil să sperăm la decență și umanitate din partea Rusiei”, a scris Zelenski pe Telegram
  • Trupele ruse și aliații lor din Republica Lugansk avansează în Lysychansk și au izbucnit lupte de stradă, a declarat ambasadorul la Moscova al Republicii Populare Lugansk, recunoscută doar de Rusia.
  • Forțele ucrainene controlau în continuare Lysychansk, dar pierderea acestuia era posibilă, deoarece Rusia aduce multe resurse în luptă, a declarat guvernatorul Luganskului, Serghei Gaidai.
  • Rusia a bombardat Harkov, lovind clădiri de apartamente și o școală primară, a declarat guvernatorul regional. Bombardamentul a ucis cinci persoane și a rănit 22, inclusiv copii.
  • Grupul celor șapte națiuni bogate a spus că va fi alături de Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”, promițând noi sancțiuni.
  • Casa Albă a declarat că Rusia a intrat în incapacitate de plată a obligațiunilor sale suverane străine pentru prima dată într-un secol – o afirmație respinsă de Moscova.
  • Președintele ucrainean a cerut mai multe arme într-un discurs video adresat liderilor G7.
  • Zelenski se concentrează pe asigurarea unei „poziții avantajoase” în următoarele luni, mai degrabă decât în următorii ani, a declarat consilierul american pentru securitate națională Sullivan.
  • Un oficial european a declarat că liderul ucrainean dorește ca războiul să se încheie până la iarnă.
  • Președintele american Biden a majorat la 35% tarifele vamale pentru anumite importuri rusești ca urmare a suspendării statutului comercial al Rusiei de „națiune cea mai favorizată”.
  • Americanii vor trimite trimite în Ucraina sisteme avansate de apărare antiaeriană NASAMS
  • Jens Stoltenberg a spus că NATO va crește masiv numărul forțelor sale de reacție rapidă, până la peste 300.000 de militari

07:04 Dmitri Medvedev: Orice intruziune în Crimeea din partea unui stat NATO ar putea echivala cu o declarație de război împotriva Rusiei, care ar putea duce la „al treilea război mondial”.

—————–

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Liderii UE se așteaptă la o ‘întrerupere gravă’ a gazelor rusești: țările să își actualizeze planurile de urgență

Publicat

in

De

Comisarul pentru Energie al Uniunii Europene, Kadri Simson, a declarat luni că este probabilă o ”întrerupere gravă” a aprovizionării cu gaze a Uniunii Europene din Rusia, ea îndemnând ţările să îşi actualizeze planurile de urgenţă pentru şocurile de aprovizionare şi să folosească alţi combustibili acolo unde este posibil, pentru a păstra gazele, transmite Reuters.

”De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, ştim că este posibilă o perturbare foarte serioasă, iar acum pare probabilă. Am făcut o muncă foarte importantă pentru a fi pregătiţi pentru asta. Dar acum este momentul să o intensificăm”, a declarat Kadri Simson, după o întâlnire a miniştrilor Energiei, informează News.ro.

Comisia Europeană va prezenta luna viitoare un plan pentru ca ţările UE să îşi coordoneze pregătirile pentru noi şocuri de gaze, deoarece Rusia a tăiat sau redus deja livrările pentru 12 din cele 27 de state membre ale blocului.

Planul UE va identifica măsuri pentru reducerea cererii de gaze şi va identifica sectoarele critice în care reducerea cererii de gaze ar putea perturba lanţurile de aprovizionare, a spus Simson.

Luni mai devreme, ea a spus că cetăţenii, care sunt clasificaţi drept ”consumatori protejaţi” de gaze în conformitate cu normele UE, vor fi protejaţi de orice restricţii privind utilizarea gazului.

Simson a spus că cele mai recente reduceri ale livrărilor de gaze ale Moscovei către Europa au fost menite să destabilizeze piaţa energetică a Europei, să umfle preţurile energiei deja în creştere şi să împiedice ţările să umple depozitele de gaze înainte de sezonul de încălzire de iarnă.

Rusia a negat că reducerile sunt premeditate şi a atribuit scăderea bruscă a livrărilor prin conducta Nord Stream 1 din această lună pe seama problemelor cu echipamentele.

Ţările UE sunt în mare parte responsabile pentru propriile politici energetice, iar Simson a îndemnat guvernele naţionale să acţioneze acum pentru a reduce consumul de gaze – inclusiv prin utilizarea de mai puţină energie – pentru a se asigura că depozitele sunt suficient de pline pentru a suporta orice şocuri suplimentare de aprovizionare în iarna viitoare.

Stocurile combinate de gaze ale ţărilor UE sunt pline în proporţie de aproape 57%, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe. Cu toate acestea, nivelurile de umplere variază de la o ţară la alta, depozitele din  Germania fiind umplute în proporţie de 57%, faţă de 97% în Polonia şi 39% în Ungaria.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend