Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Decesele cauzate de boli ale aparatului respirator au crescut de peste două ori în mai 2021, față de mai 2020 / Sporul natural negativ a crescut de aproape două ori

Publicat

in

Numărul persoanelor care au decedat în luna mai 2021 a fost cu 3.556 mai mare faţă de luna mai 2020, arată datele publicate luni de Statistică. După primele trei cauze principale de deces s-au înregistrat cu 1380 decese mai multe din cauza bolilor aparatului circulator și de 2,2 ori mai multe decese din cauza bolilor aparatului respirator (3776 decese în luna mai 2021, faţă de 1690 decese înregistrate în aceeaşi lună din anul precedent). Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 în luna mai 2021 s-au pronunţat cu 1474 divorţuri mai multe decât în luna mai 2020.

Luna mai 2021 faţă de luna aprilie 2021

  • În luna mai 2021 s-a înregistrat naşterea a 13.524 copii, cu 860 mai mulţi copii decât în luna aprilie 2021.
  • Numărul deceselor înregistrate în luna mai 2021 a fost de 24527 (12864 bărbați și 11663 femei), cu 4991 decese (2709 bărbați și 2282 femei) mai puţine decât în luna aprilie 2021.

Comparația cu luna precedentă este afectată de faptul că înregistrările statistice ale fenomenelor demografice înregistrează un decalaj de la o lună la alta, din cauza faptului că există fenomene demografice produse în ultimele 4-5 zile ale lunii curente, care se înregistrează preponderent în luna următoare. De asemenea, fenomenul de mortalitate înregistrează o evoluție sezonieră, fiind mai accentuat în lunile de iarnă și înregistrând cele mai mici valori în lunile iulie, august, septembrie.

  • Numărul deceselor a crescut semnificativ în lunile octombrie, noiembrie și decembrie față de aceleași luni din anul 2019, iar în lunile ianuarie-februarie 2021 se observă un trend descrescător al numărului de decese faţă de ultimele luni ale anului 2020, numărul acestora rămânând în continuare mai ridicat decât cel înregistrat în aceleaşi luni ale anului precedent.
  • În luna martie 2021 s-a înregistrat a treia cea mai mare creștere a numărului de decese, după creșterile din lunile noiembrie și decembrie din anul 2020, iar din luna aprilie 2021 se înregistrează un trend descrescător, care a continuat şi în luna mai 2021, dar cu valori încă superioare celor din lunile corespunzătoare ale anului precedent.
  • În luna mai 2021, două treimi din totalul numărului de decese s-a înregistrat pentru persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani (9954 decese, reprezentând 40,6% din total, s-au înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste, iar 6269 decese, reprezentând 25,6% din total, la persoanele de 70-79 ani) şi 4735 decese (19,3%) la persoanele în vârstă de 60-69 ani. Firesc, la polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 5-19 ani (68 decese), 0-4 ani (75 decese) și 20-29 ani (111 decese).
  • După cauza principală de deces, în luna mai 2021 cele mai multe persoane au decedat din cauza bolilor aparatului circulator (13080 persoane, reprezentând 53,3% din decesele înregistrate în mai 2021) şi tumorilor (3875 persoane, reprezentând 15,8%). După 7 luni în care bolile aparatului respirator au reprezentat a doua cauză de deces, în luna mai 2021 aceasta reprezintă a treia cauză principală de deces (3776 persoane, reprezentând 15,4% din totalul deceselor înregistrate în luna mai 2021).
  • Sporul natural s-a menţinut negativ (-11003) în luna mai 2021, numărul persoanelor decedate fiind de 1,8 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.

Luna mai 2021 faţă de luna mai 2020

  • Numărul născuţilor-vii înregistrat în luna mai 2021 a fost mai mic cu 1855 comparativ cu aceeaşi lună din 2020. Sporul natural negativ a crescut de aproape 2 ori în luna mai 2021 faţă de cel din luna mai 2020 (-11003 persoane în luna mai 2021, față de -5592 persoane în luna mai 2020).
  • Numărul persoanelor care au decedat în luna mai 2021 a fost cu 3556 mai mare faţă de luna mai 2020. După primele trei cauze principale de deces, în luna mai 2021, faţă de luna mai 2020, s-au înregistrat cu 1380 decese mai multe din cauza bolilor aparatului circulator, de 2,2 ori mai multe decese din cauza bolilor aparatului respirator (3776 decese în luna mai 2021, faţă de 1690 decese înregistrate în aceeaşi lună din anul precedent), dar cu 216 mai puţine decese având cauză principală tumorile.
  • Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 în luna mai 2021 s-au pronunţat cu 1474 divorţuri mai multe decât în luna mai 2020.

Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în special în cazul deceselor care, din luna iunie 2020, au înregistrat un trend crescător față de lunile corespunzătoare din anul precedent și în cazul căsătoriilor care, începând cu luna martie 2020, au înregistrat scăderi ale numărului de evenimente faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent timp de 12 luni consecutiv, luna martie 2021 fiind prima lună de creştere a numărului de căsătorii faţă de aceeaşi lună din anul 2020. În cazul divorţurilor, în luna martie 2021 s-a înregistrat cel mai mare număr de divorţuri din perioada ianuarie 2020 – mai 2021, iar numărul naşterilor a scăzut lunar încă din ianuarie 2020, faţă de luna corespunzătoare a anului precedent.

Pentru o caracterizare completă a fenomenelor demografice înregistrate în perioada martie 2020 – mai 2021, în contextul pandemiei COVID19, trebuie avut în vedere faptul că prevederile ordonanţelor militare au introdus anumite limitări în posibilitatea de desfăşurare a unor evenimente cu mai mult de 3 persoane, au limitat deplasările în afara locuinței și în afara localității, au suspendat activitățile în spații închise, au determinat Uniunea Notarilor Publici să amâne termenele pentru dosarele de divorț aflate pe rol după sistarea stării de urgență. De asemenea, prevederile Hotărârilor de Guvern pentru perioada stării de alertă au impus anumite limitări în ceea ce privește numărul persoanelor care se pot întâlni în locurile publice, precum și prevederi privind organizarea de evenimente la un număr foarte mic de participanți, iar în ultima perioadă s-au impus măsuri de carantinare a unor localități și s-au suspendat, din nou, unele activități în spații închise. Datele trebuie interpretate în corelare cu informaţiile din surse administrative, în special cele publicate de Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements

NATIONAL

STUDIU Oamenii pot provoca mutații animalelor sălbatice: Braconajul pentru fildeş a dus la apariția elefanţilor fără colţi

Publicat

in

De

Oamenii „schimbă anatomia” animalelor sălbatice. Braconajul pentru fildeş a dus la apariția elefanţilor fără colţi. Este vorba despre o mutație genetică din ce în ce mai frecventă la unele animale, conform Mediafax.

Cercetătorii au descoperit că braconajul de fildeş de-a lungul deceniilor a dus la evoluţia elefanţilor fără colţi, demonstrând astfel că oamenii „schimbă literalmente anatomia” animalelor sălbatice.

O mutaţie genetică rară până acum, care cauzează lipsa colţilor, a devenit foarte frecventă la unele grupuri de elefanţi africani după o perioadă în care mulţi dintre ei au fost ucişi pentru colţii lor, potrivit unui studiu publicat în revista Science.

Cercetătorii au analizat motivul pentru care femelele de elefant din parcul naţional Gorongosa din Mozambic se nasc frecvent fără colţi şi au descoperit că animalele au fost, de fapt, modificate genetic în urma braconajului în masă pentru fildeş.

Elefanţii cu colţi au fost vânaţi în timpul războiului civil din Mozambic, din 1977 până în 1992, când 90% din populaţia de elefanţi a fost măcelărită de forţele armate din ambele tabere pentru a produce fildeş, care a fost vândut pentru a finanţa conflictul. Cei care nu aveau colţi au fost lăsaţi să trăiască, ceea ce a dus la o probabilitate mai mare ca aceştia să se înmulţească şi să transmită trăsătura fără colţi urmaşilor lor, potrivit The Guardian.

Câteva generaţii mai târziu, efectele acestei situaţii sunt încă vizibile asupra grupului de aproximativ 700 de elefanţi care trăiesc în parcul naţional. Robert Pringle, de la departamentul de ecologie şi biologie evoluţionistă de la Universitatea Princeton, care a condus studiul, a declarat că acesta arată impactul oamenilor în natură. „Impactul pe care oamenii îl au schimbă literalmente anatomia animalelor”.

„Una dintre trăsăturile vizibile este că multe dintre femelele de elefant nu au colţi şi am început să fim intrigaţi de acest fenomen. Ne-am dat seama că, deşi s-a scris destul de mult despre faptul că oamenii au observat că elefanţii nu au uneori colţi, în special în locurile în care a avut loc mult braconaj, nimeni nu a înţeles cu adevărat de ce. Şi nimeni nu cuantificase sau documentase cu adevărat fenomenul şi nici nu reuşise să îl atribuie cu adevărat unei cauze, în loc să speculeze doar asupra originii”.

Echipa a suspectat că fenomenul are o cauză genetică, iar faptul că a fost rar întâlnit la masculi a sugerat că este legat de sex. După ce au secvenţiat genomul elefanţilor cu colţi şi al celor fără colţi, cercetătorii au descoperit o diferenţă genetică între cei doi.

Analiza a scos la iveală o pereche de gene candidate pe cromozomul X, inclusiv una cu roluri cunoscute în dezvoltarea dinţilor mamiferelor. La om, aceste gene sunt asociate cu un sindrom dominant legat de X care blochează creşterea incisivilor laterali.

Mutaţia suspectată pe una sau mai multe gene sfârşeşte prin a proteja femelele elefant de braconaj, dar este fatală pentru elefanţii masculi, care nu se dezvoltă corespunzător în uter.

Aproximativ jumătate dintre puii de elefant masculi cu o mamă fără colţi vor avea această anomalie genetică, ceea ce înseamnă că turmele de elefanţi în care a avut loc mult braconaj pot ajunge să fie grav lipsite de masculi. Dar această problemă este reversibilă în timp, a declarat Pringle, deoarece populaţiile au crescut timp de două decenii şi s-au triplat din anii 1990, când au fost împinse în pragul eliminării.

„Aşadar, ne aşteptăm, de fapt, ca acest sindrom să scadă în frecvenţă în populaţia studiată de noi, cu condiţia ca tabloul de conservare să rămână la fel de pozitiv cum a fost în ultima vreme”, a spus el. „Există o astfel de furtună de ştiri deprimante despre biodiversitate şi despre oamenii din mediul înconjurător şi cred că este important să subliniem că există câteva puncte luminoase în acest tablou”.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

Florin Cîțu a aprobat Programul de iarnă în domeniul energetic

Publicat

in

De

Executivul a aprobat vineri, la propunerea Ministerului Energiei, Hotărârea de Guvern pentru aprobarea programului de iarnă în domeniul energetic, informează ministerul print-un comunicat.

Hotărârea vizează măsurile privind nivelul de siguranţă şi securitate în funcţionare a Sistemului Electroenergetic Naţional, precum şi măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranţă ale SEN în ceea ce priveşte combustibilii şi volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022.

“Suntem pregătiţi pentru sezonul rece. Avem suficiente rezerve energetice pentru această iarnă. De aceea am adoptat Programul de Iarnă pentru a avea la dispoziţie toate instrumentele pentru a gestiona eventualele probleme care ar putea apărea”, a declarat Virgil Popescu ministrul Energiei.

Programul de iarnă se adresează tuturor producătorilor de energie electrică şi producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare şi se aplică în perioada 1 noiembrie 2020 – 31 martie 2021.

Totodată, prin această hotărâre se constituie Comandamentul energetic de iarnă, care va monitoriza funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional şi a Sistemului Naţional de Transport al Gazelor Naturale în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022. Din comandament fac parte reprezentanţi ai instituţiilor şi autorităţilor statului competente în domeniul energiei, precum şi ai operatorilor economici din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend