Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

De unde vin banii pentru noile cărți electronice de identitate: Ministrul Ghinea susține că e proiect început deja prin PNRR, Imprimeria Națională îl contrazice / UPDATE Reacția ministrului Ghinea

Publicat

in

​​Ministrul Investițiilor Europene, Cristian Ghinea (USR-PLUS), spune într-o postare recentă pe Facebook că unul dintre proiectele începute deja prin PNRR ar fi cel al cărții electronice de identitate, deși România nu a primit încă aprobarea Comisiei Europene pentru acest plan de 29,2 miliarde de euro. Imprimeria Națională, compania care produce cărțile electronice de identitate, îl contrazice însă pe ministru: toate costurile sunt suportate din bugetul propriu, fără a fi luat în calcul PNRR.

  • UPDATE (14:09) Ministrul Cristian Ghinea: Orice proiect poate fi început cu fonduri naționale și apoi returnați banii din PNRR.
    “Orice proiect poate fi început cu fonduri naționale și apoi returnați banii din PNRR. Au început și alte proiecte deja – autostrăzi și creșe. În cazul CI electronice, avem bugetate 8 milioane de cărți de identitate. Vom decide cu MAI și Ministerul Cercetării și Digitalizării dacă vom acoperi și costurile acestui pilot – dar lecțiile de acolo vor fi valoroase pentru programul mare. Fiind un program de suport bugetar, regulamentul PNRR permite exact asta, spre deosebire de fondurile de coeziune.”, a declarat pentru HotNews.ro ministrul Cristian Ghinea.

Întrebat cum își va primi banii înapoi Imprimeria Națională câtă vreme tocmai a lansat o licitație pentru infrastructura IT de preluare a datelor biometrice, costuri care sunt prezentate în PNRR pentru CEI, Ministrul Ghinea a spus că și aceste costuri vor fi returnate companiei.

  • “E același principiu. Dacă au fost prinse costurile în PNRR și pentru IT vor fi returnate”, a mai precizat luni ministrul Cristian Ghinea, ca reacție la articolul HotNews.ro.

CITEȘTE AICI ȘI RĂSPUNSURILE MIPE LA ÎNTREBĂRILE HOTNEWS.RO.

Cum se laudă ministrul Ghinea că PNRR a început, deși planul nu e aprobat încă de Comisia Europeană

Folosind hashtagul #PNRRaÎnceput, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Cristian Ghinea (USR-PLUS) susține într-o postare publicată miercuri, 11 august, pe pagina sa de Facebook, că mai multe proiecte, printre care și cartea electronică de identitate, ar fi început deja.

Aceasta, în condițiile în care Comisia Europeană nu a aprobat încă planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României.

Într-o postare mai veche, din data de 3 august, ministrul Ghinea se laudă cu demararea programului de construire de creșe prin PNRR, dar aici acesta a explicat și cum ar veni finanțarea în condițiile în care PNRR nu a fost încă adoptat de Comisia Europeană.

  • “Așa cum am promis, avem proiecte mature și la care deja se lucrează. Acestea primesc inițial finanțare de la ministere, iar banii se vor întoarce la buget prin prefinanțarea de 1,9 miliarde euro care va intra în țară imediat după aprobarea oficială a PNRR; adică în toamnă.”, a precizat Ghinea.

Luna trecută, Comisia Europeană a anunțat că planurile a 14 țări au fost admise, 3 țări nu au trimis încă aceste planuri, iar PNRR-ul a 10 state, printre care România și Ungaria, se află în lucru.


Click pentru a deschide

Vicepremierul Dan Barna a declarat în data de 20 iulie că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) va fi aprobat de Comisia Europeană în septembrie, iar la începutul anului viitor vor veni primii bani în ţară.

Imprimeria Națională: Toate cheltuielile legate de cartea electronică de identitate le suportăm din bugetul propriu / Nu am luat în calcul PNRR

HotNews.ro a solicitat atât Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), cât și Ministerului Cercetării Inovării și Digitalizăriii (MCID – condus de Ciprian Teleman – USR-PLUS), Ministerului de Interne (MAI– condus de Lucian Bode – PNL) și Imprimeriei Naționale să explice cum se va finanța proiectul cărții electronice de identitate (CEI) prin PNRR, câtă vreme acest proiect a început deja în faza pilot la Cluj-Napoca din fondurile proprii ale MAI și ale Imprimeriei Naționale.

Ministerul Digitalizării (MCID) condus de Ciprian Teleman a redirecționat solicitarea HotNews.ro către MAI, susținând că “acestui minister ar reveni competența de soluționare” pe subiectul cărții electronice de identitate, deși în PNRR Ministerul Cercetării și Digitalizării apare ca instituție beneficiară la acest proiect al CEI.


Click pentru a deschide

Celelalte ministere nu au răspuns încă solicitării HotNews.ro. Răspunsuri au venit însă de la Imprimeria Națională, compania care produce noile cărți electronice de identitate în colaborare cu Direcția pentru Evidența Populației (DEPABD) și Direcția Generală de Pașapoarte din MAI.

Răspunsurile Imprimeriei contrazic însă susținerile ministrului Ghinea:

  • “Activitatea Companiei Naţionale “Imprimeria Naţională” se desfăşoară pe bază de buget propriu de venituri şi cheltuieli, aprobat potrivit legii.
  • Compania Naţională “Imprimeria Naţională” asigură finanțarea proiectelor pentru produsele din portofoliul și obiectul de activitate al companiei din bugetul propriu.
  • Toate cheltuielile angajate și/sau investițiile efectuate de companie sunt suportate prin bugetul propriu și se recuperează pe măsura vânzării produselor (cartea electronica de identitate și cartea de identitate simplă).
  • La stabilirea prețului de vânzare pentru cartea electronica de identitate nu a fost luată în calcul finanțarea sau decontarea în cadrul proiectului prin intermediul P.N.R.R. sau a altor surse (bugetul de stat, fonduri europene etc) a cheltuielilor angajate sau a investițiilor necesare.”, au precizat pentru HotNews.ro oficialii Imprimeriei Naționale.

200 milioane de euro sunt alocate prin PNRR pentru cartea electronică de identitate

Datele provizorii ale PNRR, așa cum sunt ele publicate acum la Ministerul condus de Cristian Ghinea, arată o alocare de aproape 200 milioane de euro pentru “crearea unui program de finantare pentru adoptarea cărții de identitate electronice și a semnăturii digitale calificate”.

În anexele PNRR publicate pe site-ul MIPE, datele sunt contradictorii. În timp ce în unele părți sunt menționate ca instituții beneficiare MAI (Ministerul de interne), MCID (Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării) și ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României), în altele se vorbește doar de MAI și DEPABD.


Click pentru a deschide

  • “Pentru implementarea proiectului CEI, MAI conlucreaza cu Compania Nationala Imprimeria Nationala, care realizează producţia blanchetelor. În baza unei evaluări realizate în anul 2018, folosind infrastructura actuală pot fi produse 30.000 blanchete/zi. În ceea ce privește personalizarea, aceasta se va realiza folosind infrastructura pentru pașapoarte a Directiei Generale de Pasapoarte, care poate personaliza la capacitate maxima aprox. 20.000 CEI /zi.”, se arată în PNRR.

Pentru acest an sunt estimate eliberarea a 5.000 de cărți electronice de identitate, iar pentru 2022 alte 1 milion de cărți electronice de identitate.

Cartea electronică de identitate: Culorile drapelului sunt integrate în stemă / Eventuale schimbări, după 6 luni de teste / Ce probleme apar la preluarea amprentelor

Culorile drapelului vor fi integrate în stema aflată atât pe cartea electronică de identitate (CEI), cât și pe noua carte de identitate simplă (fără cip), iar primele două versuri din imnul național vor fi prezente ca element de securitate în relief, palpabil, pe verso, în partea de sus a ambelor documente, au declarat miercuri oficialii Ministerului de Interne (MAI). Eventualele schimbări privind drapelul ori revenirea la mențiunea de Sex în loc de Gen se vor face cel mai probabil după cele 6 luni de teste.

Noua carte electronică de identitate, care va înlocui treptat actualul buletin, este în teste la Cluj-Napoca în următoarele șase luni, apoi, până la sfârșitul anului viitor, toate serviciile de evidență a populației din țară vor putea emite aceste carduri, conform autorităților. Noul document va înlocui treptat, până în august 2031, actuala carte de identitate aflată în circuit din 1997, potrivit termenelor stabilite de Regulamentul (UE) 1157/2019, care a intrat în vigoare în data de 2 august 2021.

Potrivit MAI, în ziua lansării proiectului pilot la Cluj-Napoca, în data de 2 august 2021, au fost epuizate toate programările pentru următoarele 30 de zile – aproximativ 450 de persoane au optat pentru emiterea noii cărți electronice de identitate.

Cărțile electronice de identitate ar putea reveni la mențiunea Sex în locul celei de Gen, dispusă acum în Hotârârea de Guvern care stabileşte forma şi conţinutul acestui document, după o întreagă controversă iscată pe acest subiect. Alegerea pentru Gen în loc de Sex a venit dintr-un Regulament UE, în care este precizat însă și genul X. MAI susține că introducerea genului X nu este obligatorie la nivelul UE și că HG-ul care stabilește conținutul cărții electronice de identitate prevede expres două opțiuni pentru gen: F pentru feminin, respectiv M pentru masculin.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements

NATIONAL

Regina Elisabeta a II-a se odihneşte şi va participa la activităţi uşoare, după ce și-a petrecut noaptea în spital

Publicat

in

De

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, în vârstă de 95 de ani, îşi va petrece ziua de vineri odihnindu-se şi participând la câteva îndatoriri oficiale mai uşoare, după ce a petrecut o noapte într-o clinică din Londra, pentru prima dată după mulţi ani, unde suverana s-a internat, potrivit Palatului Buckingham, pentru câteva “investigaţii preliminare”, informează Reuters.

Elisabeta a II-a, cel mai vârstnic monarh din lume şi suveranul cu cea mai îndelungată domnie din istoria Marii Britanii, a petrecut într-un spital londonez noaptea de miercuri spre joi, dar s-a întors la Castelul Windsor din vestul Londrei în ziua următoare. Potrivit reprezentanţilor casei regale, suverana britanică are o stare de dispoziţie bună şi şi-a reluat activitatea, potrivit Agerpres.

Regina, care şi-a anulat o vizită oficială în Irlanda de Nord miercuri, a fost sfătuită de medicii ei să se odihnească, a precizat biroul de presă de la Palatul Buckingham, însă motivul spitalizării sale nu are legătură cu maladia COVID-19.

“În urma sfatului medicilor de a se odihni câteva zile, regina s-a internat miercuri după-amiază pentru câteva investigaţii preliminare, s-a întors la Castelul Windsor astăzi la ora prânzului şi are un moral ridicat”, a anunţat joi seară Palatul Buckingham.

Angajaţii casei regale nu au oferit detalii despre motivul care a cauzat acea internare, iar unii dintre corespondenţii pe teme regale ai unor companii mass-media au spus că speră ca versiunea oficială anunţată de Palatul Buckingham să descrie cu exactitate situaţia medicală a suveranei.

“Trebuie să sperăm că putem să ne bazăm pe ceea ce Palatul Buckingham ne transmite în această perioadă”, a declarat Nicholas Witchell, corespondent BBC.

O sursă din anturajul casei regale a dezvăluit că regina Elisabeta a II-a a petrecut noaptea de miercuri spre joi la spitalul King Edward VII din centrul Londrei din motive practice şi că echipa ei de medici a preferat o abordare precaută.

Aceeaşi sursă a mai spus că suverana se odihneşte şi că va participa vineri la câteva îndatoriri oficiale uşoare.

Regina Elisabeta a II-a, care este şef de stat în 15 ţări şi teritorii, a revenit la biroul ei de lucru încă de joi după-amiază, a adăugat sursa.

Suverana, care a urcat pe tron într-o perioadă în care Marea Britanie începuse să renunţe la puterile sale imperiale, a simbolizat stabilitatea pentru mai multe generaţii de cetăţeni britanici, crescând popularitatea monarhiei în pofida schimbărilor seismice de pe scena politică, socială şi cultură a ţării, care ameninţau să transforme regalitatea într-o instituţie anacronică.

Maniera în care regina Elisabeta a II-a s-a dedicat, în linişte şi fără să se plângă, îndatoririlor ei oficiale, chiar şi la o vârstă înaintată, i-a adus suveranei un respect profund în Marea Britanie şi în străinătate, chiar şi din partea republicanilor, care şi-ar dori ca monarhia să fie abolită.

Cocktail cu miliardari

Regina Elisabeta a II-a şi-a petrecut seara de marţi găzduind o recepţie la Castelul Windsor pentru mai mulţi miliardari şi oameni de afaceri, la care a fost prezent şi Bill Gates, după ce prim-ministrul britanic Boris Johnson a convocat o conferinţă dedicată investiţiilor ecologice înainte de debutul Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP26).

Elisabeta a II-a, alături de fiul ei cel mare şi moştenitor al tronului, prinţul Charles, în vârstă de 72 de ani, şi nepotul ei prinţul William, în vârstă de 39 de ani, i-au întâmpinat pe oaspeţii acelei recepţii, printre care s-a aflat şi trimisul special al Statelor Unite pentru probleme de climă, John Kerry, fără să poarte măşti sanitare.

Suverana a fost fotografiată lângă Boris Johnson, în timp ce zâmbea şi discuta cu participanţii la recepţie.

Regina Elisabeta a II-a, care va sărbători în 2022 împlinirea a 70 de ani de când a urcat pe tronul ţării, este renumită pentru sănătatea ei robustă. Ultima ei noapte petrecută într-un spital datează din 2013, când a suferit din cauza unor simptome cauzate de o gastroenterită.

Suverana a trecut cu bine şi peste o operaţie de cataractă în 2018 şi o intervenţie chirurgicală la un genunchi în 2003, însă, în general, reprezentanţii casei regale nu discută în public chestiuni care ţin de sănătatea lor.

Prinţul Philip, cu care regina a fost căsătorită timp de peste şapte decenii, a murit în luna aprilie la vârsta de 99 de ani.

Decesul soţului ei nu a oprit-o însă pe Elisabeta a II-a să îşi continue angajamentele oficiale, deşi vârsta ei înaintată a obligat-o să delege mai multe îndatoriri prinţului Charles şi altor membri ai familiei regale.

În această lună, regina britanică a fost văzută pentru prima oară mergând în public cu ajutorul unui baston, cu excepţia perioadei de după operaţia ei de la genunchi.

Următorul angajament oficial major al reginei Elisabeta a II-a va avea loc spre sfârşitul acestei luni, când suverana britanică îi va primi pe liderii lumii care vor participa la COP26, ce va avea loc în oraşul scoţian Glasgow.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

Un film despre sportivul paralimpic So Wa-wai, propunerea Hong Kong pentru o nominalizare la Oscar 2022

Publicat

in

De

Drama este regizată de Jimmy Wan Chi-man şi spune povestea sportivului născut cu paralizie cerebrală dar care a câştigat 12 medalii între 1996 şi 2012 şi a stabilit recorduri mondiale.

Filmul a avut premiera la Far East Festival din Udine şi a fost lansat în cinematografele din Hong Kong pe 12 august.

Actriţa Sandra Ng, care joacă rolul mamei lui So, figură esenţială în viaţa acestuia, este creditată ca fiind unul dintre producători.

Citește și: Se ZGUDUIE ministerul de INTERNE – Pretinse fapte penale de ABUZ în SERVICIU și DELAPIDARE..

Până în prezent, „Zero to Hero” este filmul care a generat cele mai mari încasări la nivel local anul acesta, cu echivalentul a 3,53 de milioane de dolari.

Lista scurtă pentru nominalizări la Oscar 2022 va fi anunţată de Academia americană de film pe 21 decembrie.

Cea de-a 94-a gală de decernare a premiilor este programat să aibă loc pe 27 martie, la Los Angeles.

România a propus spre nominalizare „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, de Radu Jude, recompensat la Berlinala de anul acesta cu Ursul de Aur.

Între ţările care şi-au anunţat propunerile se numără Franţa – „Titane”, regizat de Julia Ducournau, premiat cu Palme d’Or; Spania – „El buen patrón”, regizată de Fernando León de Aranoa, cu Javier Bardem în rol principal; Japonia – „Drive My Car”, pentru care regizorul Hamaguchi şi Takamasa Oe au fost premiaţi la Cannes pentru scenariu; Germania – „I’m Your Man/ Ich Bin Dein Mensch”, de Maria Schrader; Ungaria – „Post Mortem”, de Péter Bergendy; Coreea de Sud – „Escape from Mogadishu”, de Ryoo Seung-wan; Iran – „A Hero”, de Asghar Farhadi; Mexic – „Noche de Fuego”, de Tatiana Huezo.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend