Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

De teama DNA-ului, corupții fac orice numai să nu fie prinși și averea să nu le fie confiscată. Vezi cum se negocia șpaga în județul Hunedoara

Publicat

in

De teama DNA-ului, cei care se simt cu musca pe căciulă fac orice numai să nu fie prinși și să nu le fie confiscată averea.

Şefi de instituţii publice şi oameni de afaceri din judeţul Hunedoara foloseau o metodă inedită de a comunica şi de a-şi negocia şpăgile fără a fi interceptaţi.

Potrivit unor surse citate de hunedoaralibera.ro, trucarea licitaţiilor avea la bază o înţelegere care se perfecta prin intermediul unei căsuţe de e-mail. Astfel, se pare că negocierile privind comisioanele erau purtate pe o căsuţă de e-mail creată anume pentru această manevră. Mesajele erau scrise în ciorne şi, pentru protecţia informaţiilor, rămâneau acolo fără a fi transmise cuiva. Numărul persoanelor care aveau parolele de la contul respectiv era limitat, pentru siguranţa operaţiunilor.

În mai multe cazuri, pentru a fi siguri că vor câştiga licitaţiile, “firmele de casă” se prezentau mereu cu cel mai mic preţ. După semnarea contractului de finanţare, conducerea instituţiei suplimenta valoarea lucrărilor cu până la 50%, aşa că profitul era asigurat, iar parandărătul achitat.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Klaus Iohannis iese la atac: sesizare la Curtea Constituțională

Publicat

in

De

Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis Curții Constituționale joi, 16 iulie o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în domeniul public al Municipiului Slatina și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Slatina.

Citește și: 777 cazuri NOI de coronavirus în România: 757 de români s-au EXTERNAT la cerere

Publicitate

Vă prezentăm textul integral al sesizării:

București, 16 iulie 2020

Domnului VALER DORNEANU

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

În temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulez următoarea

SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE

asupra

Legii privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în domeniul public al Municipiului Slatina și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Slatina

În data de 29 iunie 2020, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în domeniul public al Municipiului Slatina și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Slatina.

La alin. (1) al art. 1 din legea dedusă controlului de constituționalitate se prevede: „(1) Se aprobă transmiterea, cu titlu gratuit, a terenurilor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în domeniul public al Municipiului Slatina și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Slatina, în vederea realizării obiectivului de investiții Construire drum de legătură între zonele industriale, parc industrial și dezvoltare zonă industrială”.

Prin conținutul său normativ, legea dedusă controlului de constituționalitate contravine dispozițiilor art. 1 alin. (4) și alin. (5), art. 61 alin. (1), art. 102 alin. (1), art. 120 alin. (1), art. 136 alin. (4), precum și art. 147 alin. (4) din Constituție, atât din perspectiva transferului interdomenial al bunurilor proprietate publică, cât și din perspectiva constituirii dreptului de administrare, pentru motivele prezentate în cele ce urmează.

1. În ceea ce privește transferul bunurilor aflate în proprietatea publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, potrivit dispozițiilor art. 860 alin. (3) din Codul civil: „Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietății publice a statului sau a unităților administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice. În celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale și invers se face în condițiile legii”.

Acest articol conține două teze: prima teză vizează bunurile ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice a statului, iar teza a doua are în vedere bunurile aflate în domeniul public al statului, dar care nu fac obiectul exclusiv al proprietății publice. Bunurile care nu constituie obiect exclusiv al proprietății publice pot fi transferate din proprietatea publică a statului în cea a unităților administrativ-teritoriale în condițiile art. 292 din Codul administrativ. Astfel, art. 292 alin. (1) din Codul administrativ – ce prevede că: „Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de autoritățile prevăzute la art. 287 lit. a), care au în administrare bunul respectiv, dacă prin lege nu se dispune altfel.” – reprezintă procedura la care face trimitere teza a doua din conținutul art. 860 din Codul civil.

Or, bunurile vizate de legea criticată – imobil-teren în suprafață de 81.999 mp, situat în extravilanul Municipiului Slatina în partea de nord a DJ653 Slatina Milcov și, respectiv, imobil-teren în suprafață totală de 404.122 mp, situat în extravilanul Municipiului Slatina, în partea de est a Hergheliei Slatina – nu reprezintă bunuri proprietate publică exclusivă.

Bunurile cuprinse în Anexa legii criticate se află, în prezent, în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva – Direcția de Creștere Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor prin Direcția Silvică Olt – Herghelia Slatina, în temeiul OUG nr. 139/2002 privind desființarea Societății Naționale Cai de Rasă – S.A. Astfel, potrivit art. 3 din acest act normativ: „(1) Se aprobă trecerea fondului funciar aflat în exploatarea Societății Naționale “Cai de Rasă” – S.A. din proprietatea privată a statului și din administrarea Agenției Domeniilor Statului în proprietatea publică a statului. (2) Întregul fond funciar din domeniul public al statului, respectiv fondul funciar prevăzut la alin. (1) și fondul funciar aflat deja în domeniul public al statului, aflat în exploatarea Societății Naționale “Cai de Rasă” – S.A. și evidențiat în anexa nr. 4, trece din administrarea Agenției Domeniilor Statului în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor”.

Precizăm că terenul aferent Hergheliei Slatina poate fi identificat în OUG nr. 139/2002 la poziția 15 din anexa 4, anexă intitulată „Fondul Funciar proprietate publică a statului, aflat în exploatarea Societății Naționale “Cai de Rasă” – S.A., care trece din administrarea Agenției Domeniilor Statului în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor ”.

De asemenea, bunurile ce fac obiectul legii criticate pot fi incluse în categoria nominalizată generic în Anexa 2 la pct. 5 teza finală din Codul administrativ, intitulată: „Lista cuprinzând unele bunuri care aparțin domeniului public al statului”, cu următorul cuprins: „5. (…) terenurile institutelor și stațiunilor de cercetări științifice și ale unităților de învățământ agricol și silvic, destinate cercetării și producerii de semințe și de material săditor din categoriile biologice și de animale de rasă; ”. În privința acestei categorii de bunuri – similar raționamentului realizat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 384/2019 par. 57 referitor la reglementarea anterioară a proprietății publice a statului – nominalizarea în anexa Codului administrativ nu are semnificația declarării acestora ca obiect exclusiv al proprietății publice. Tot instanța constituțională, prin aceeași decizie, a stabilit că enumerarea din anexă are caracter exemplificativ, iar prin aceasta s-a încercat o delimitare, în principiu, a domeniului public al statului, a domeniului public județean și a domeniului public local al comunelor, orașelor și municipiilor.

În aceste condiții, având în vedere că bunurile supuse transferului prin legea criticată nu constituie obiect exclusiv al proprietății publice, în lipsa unei declarații exprese a legii organice, acestea ar fi trebuit trecute din proprietatea publică a statului în aceea a unității administrativ-teritoriale prin hotărâre a Guvernului, la cererea Consiliului Local al Municipiului Slatina, potrivit art. 292 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, procedură la care face trimitere teza a doua a art. 860 din Codul civil.

Astfel, prin nesocotirea dispozițiilor art. 860 din Codul civil coroborat cu art. 292 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului legalității statuat în art. 1 alin. (5) din Constituție.

Mai mult, nerespectarea procedurii legale și lipsa manifestării de voință a Consiliului Local al Municipiului Slatina atrag și încălcarea art. 120 alin. (1) din Constituție, ce consacră principiul autonomiei locale.

În acord cu jurisprudența constituțională, arhitectura proprietății publice neexclusive se întemeiază pe dispozițiile art. 102 alin. (1) teza finală și ale art. 120 alin. (1) din Constituție. Prin Decizia nr. 384/2019, mai sus citată, se reține că: „[…]Și în situația trecerii bunurilor din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, cu excepția celor care fac obiect exclusiv al proprietății publice, aceasta nu se poate face prin efectul legii, ci, așa cum prevede art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, unitățile administrativ-teritoriale trebuie să facă o cerere în acest sens, adică să-și exprime acordul, acestea fiind obligate să justifice temeinic pentru fiecare caz, în note explicative anexate la inventar, creșterea sau diminuarea patrimoniului, potrivit art. 14 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unității administrativ- teritoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 27 august 2002”. Prin aceeași decizie, Curtea reține că inexistența acordului unităților administrativ-teritoriale în ceea ce privește transferul bunurilor în patrimoniul acestora, inclusiv al celor din domeniul public reprezintă o încălcare a principiului constituțional al autonomiei locale, reglementat prin art. 120 alin. (1) din Constituție.

Deși prin OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ se abrogă procedura transferului de bunuri proprietate publică prevăzută în Legea nr. 213/1998, soluția legislativă cuprinsă în art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 – care prevedea că „trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face […] prin hotărâre a Guvernului” – a fost preluată de dispozițiile art. 292 alin. (1) din OUG nr. 57/2019, fiind completată cu sintagma „dacă prin lege nu se dispune altfel”.

Din această perspectivă, apreciem că jurisprudența Curții Constituționale se aplică mutatis mutandis și în ceea ce privește procedura stabilită în art. 292 alin. (1) din Codul administrativ. Astfel, prin Decizia nr. 537/2019, acest aspect a fost dezlegat chiar de instanța constituțională, în sensul că: „Noua prevedere legală nu poate fi interpretată decât în conformitate cu Decizia nr. 384 din 29 mai 2019, paragrafele 37, 41 și 55, respectiv că transferul unui bun, care nu constituie obiect exclusiv al proprietății publice, din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se va realiza prin hotărâre a Guvernului.” Mai mult, prin Decizia nr. 384/2019, în par. 55 Curtea Constituțională a reținut că introducerea „posibilității transferului prin lege, care nu poate fi supusă controlului instanțelor de contencios administrativ, ci numai controlului a priori ori a posteriori exercitat de Curtea Constituțională, conduce la inaplicabilitatea art. 52 din Legea fundamentală, într-un domeniu ce ține exclusiv de transferul dreptului de proprietate publică asupra bunurilor, de către Guvern, care exercită conducerea generală a administrației publice”.

Printr-o bogată jurisprudență, instanța constituțională a reținut că legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Prin definiție, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinței legiuitorului, ale cărei conținut și formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia. Or, în măsura în care domeniul de incidență al reglementării este determinat concret, aceasta are caracter individual, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc. În cazul în care Parlamentul își arogă competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu.

Totodată, acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituție, și transformarea acesteia în autoritate publică executivă, aspect ce contravine și prevederilor art. 102 alin. (1) din Constituție ce consacră rolul Guvernului.

Dintr-o altă perspectivă, subliniem că există și o jurisprudență constantă prin care s-a statuat interdicția reglementării transferului interdomenial al bunurilor proprietate publică prin lege cu caracter individual. (Decizia nr. 600/2005, Decizia nr. 970/2007, Decizia nr. 494/2013, Decizia nr. 574/2014, Decizia nr. 406/2016, Decizia nr. 118/2018, Decizia nr. 384/2019, Decizia nr. 537/2019, Decizia nr. 538/2019).

De altfel, prin Decizia nr. 538/2019, dar și prin Decizia nr. 537/2019, Curtea Constituțională a admis ca întemeiată și critica privind încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție, deoarece nu au fost respectate „deciziile Curții Constituționale cu privire la interzicerea reglementării prin lege cu privire la un caz determinat, relevantă fiind Decizia nr. 118 din 19 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 27 aprilie 2018. Sunt încălcate, de asemenea, și considerentele de principiu reținute în Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 și Decizia nr. 406 din 15 iunie 2016, cu privire la încălcarea principiului autonomiei locale și la imposibilitatea constituirii dreptului de administrare concomitent cu acela de proprietate, precum și cele reținute cu privire la situația excepțională în care transferul unui bun din proprietatea publică exclusivă a statului și a unităților administrativ-teritoriale se poate face prin lege organică (a se vedea în acest sens Decizia nr. 384 din 29 mai 2019, paragraful 64)”.

Față de această jurisprudență constantă a Curții Constituționale, apreciem că Legea privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în domeniul public al Municipiului Slatina și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Slatina contravine și dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție.

2. În ceea ce privește dreptul de administrare, acesta este un drept real corespunzător proprietății publice. Potrivit art. 136 alin. (4) din Constituție: „Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică”, iar potrivit art. 867 din Codul civil: „(1) Dreptul de administrare se constituie prin hotărâre a Guvernului, a consiliului județean sau, după caz, a consiliului local; (2) Autoritățile prevăzute la alin. (1) controlează modul de exercitare a dreptului de administrare”.

Totodată, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că „dreptul de administrare conferă titularului atributele posesiei, folosinței și dispoziției, însă nu în mod necondiționat, întocmai ca dreptul de proprietate, ci cu respectarea strictă a obligațiilor prevăzute în actul de constituire, precum și a limitelor materiale și juridice ale bunului asupra căruia se constituie; de aici rezultă și inopozabilitatea dreptului de administrare față de autoritățile publice care l-au constituit”. În aceeași decizie, în acord cu principiul nemo plus juris ad alium transferre potest quam ipso habet, instanța constituțională a mai reținut că „transferul din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, și în administrarea consiliilor județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, nu poate echivala cu operațiunea juridică de constituire a dreptului real de administrare, dat fiind faptul că unitățile administrativ-teritoriale nu pot avea calitatea de subiecte ale dreptului de administrare, întrucât ele sunt chiar titularele dreptului de proprietate publică. Mai mult, transmițând însuși dreptul de proprietate publică către unitatea administrativ-teritorială, statul nu poate constitui, în același timp și dreptul de administrare în favoarea autorităților administrației publice locale, întrucât nu mai este titularul dreptului de proprietate publică corespunzător, pe care tocmai l-a transmis”. (Decizia nr. 1/2014 și Decizia nr. 384/2019).

Aplicând aceste considerente jurisprudențiale la soluția legislativă criticată, rezultă că terenurile trec din proprietatea publică a statului în cea a Municipiului Slatina, motiv pentru care statul nu poate constitui simultan și un drept de administrare, întrucât, după transmitere, nu mai este proprietarul bunurilor respective. În consecință, un drept de administrare asupra unor bunuri ce se vor afla, după transfer, în domeniul public al Municipiului Slatina va trebui constituit potrivit dispozițiilor art. 867 alin. (1) din Codul civil, prin hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Slatina. Pentru aceste motive, soluția legislativă adoptată de Parlament contravine dispozițiilor art. 136 alin. (4) din Legea fundamentală, ce consacră la nivel constituțional modalitățile de exercitare a dreptului de proprietate publică.

În concluzie, legea dedusă controlului de constituționalitate a fost adoptată cu încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, a principiului legalității, a principiului autonomiei locale și a regimului proprietății publice, precum și cu nesocotirea rolului constituțional al Parlamentului, al Guvernului, dar și celui al Curții Constituționale.

În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în domeniul public al Municipiului Slatina și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Slatina este neconstituțională în ansamblul său.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Piaţa spaţiilor de birouri din Bucureşti a fost afectată puternic de pandemia de coronavirus – Scădere de 45%

Publicat

in

De

Piaţa spaţiilor de birouri din Bucureşti a fost afectată puternic de pandemia de coronavirus în primul semestru al anului 2020, cererea fiind în scădere cu 45%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unei analize a companiei de consultanţă imobiliară Avison Young, notează Agerpres.

“Cererea totală de spaţii de birouri s-a aflat într-un trend descendent, înregistrând o scădere puternică din cauza pandemiei: 112.000 mp, cu 45% mai scăzută în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Cererea netă reprezintă 72.000 mp cu tranzacţionaţi (aproximativ 65%) şi este împărţită între cerere nouă (71%) şi relocări în interiorul stocului de spaţii de birouri moderne (29%). Comparând structura cererii noi înregistrate în S1 2020 cu situaţia din S1 2019, suprafaţa închiriată de companiile interesate să deschidă noi operaţiuni în România a scăzut cu 80%. Pe de altă parte, au crescut cu 9% relocările din spaţii de birouri vechi, precum vile sau apartamente, în spaţii de birouri moderne”, arată analiza.

Publicitate

Potrivit sursei citate, zona de Centru Vest rămâne preferată companiilor interesate de spaţii de birouri noi, atrăgând o treime din volumul cererii nete înregistrate în Bucureşti în prima jumătate a acestui an, urmată de zona de Nord (18%) şi zona de Sud (13%).

În acelaşi timp, tranzacţiile de renegociere au însumat 39.500 mp, cu 25% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cea mai mare parte a spaţiilor pentru care s-au renegociat termenii contractuali se regăsesc în zona de Centru Vest şi în zona Piaţa Presei Libere – Expoziţiei.

“Cei mai dinamici chiriaşi ai primului semestru au continuat să fie companiile din sectorul IT&C, cu 25% din cererea netă, urmaţi de companiile din Finance/Banking/Insurance (21%) şi cele din domeniul Serviciilor Profesionale (17%). Cele mai mari tranzacţii de închiriere derulate de aceste companii au fost cele de renegociere şi relocările din spaţii vechi în spaţii modern de birouri”, susţin specialiştii Avison Young.

Pe de altă parte, rata generală de neocupare a spaţiilor de birouri moderne din Bucureşti la finalul S1 2020 este de 9,8%, cu 80% mai ridicată faţă de finalul anului 2019. În total sunt 315.000 mp de spaţii de birouri disponibile pentru închiriere, cea mai mare parte a acestora (23%) aflându-se în zona Pipera Nord.

În schimb, Zona de Sud are o rată de neocupare aproape de zero, iar cele mai mici rate de neocupare se înregistrează în Barbu Văcărescu – Floreasca (3,5%), Zona de Vest (3,8%) şi Piaţa Presei Libere – Bd. Expoziţiei (6%) şi zona de Centru Vest (13%).

“Rata generală de neocupare a spaţiilor de birouri moderne ar putea să crească în continuare, dacă ţinem cont de faptul că în prezent sunt în construcţie spaţii de birouri de aproximativ 345,000 mp cu dată de finalizare până la finalul anului viitor”, afirmă David Canta, Managing Director Avison Young.

Potrivit analizei, multe proiecte nu au reuşit să fie gata la termen. Rata finalizării construcţiilor noi a scăzut cu 50%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Vestea bună este că dezvoltatorii nu sunt descurajaţi şi construiesc în continuare.

Până la finalul anului vor fi finalizate alte patru mari proiecte în zone precum Centru Vest, Barbu Văcărescu sau Floreasca. Nivelul chiriei pentru spaţiile de birouri moderne din Bucureşti a rămas stabil, 19 euro/mp/lună. Informaţiile sunt prezentate în cel mai recent studiu realizat de Avison Young, cel mai mare broker imobiliar din Canada, cu birou şi în România.

“Conceptul de “work from home” (WFH), testat înainte de doar câteva companii, a devenit foarte popular în acest an al pandemiei. Deşi chiriaşii încă analizează efectele implementării acestui concept, se disting două puncte de vedere principale: companiile vor avea nevoie de acelaşi spaţiu sau mai puţin din cauza WFH sau vor avea nevoie de acelaşi spaţiu sau mai mult pentru a-şi desfăşura activitatea – ţinând cont de distanţarea fizică”, susţine David Canta, Managing Director Avison Young.

Potrivit analizei Avison Young, stocul spaţiilor moderne de birouri a ajuns în primul semestru la 3,22 milioane de metri pătraţi, ceea ce înseamnă o creştere de doar 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care specialiştii se aşteptau la începutul anului la o cerere record pe acest segment. În prima jumătate a anului 2020 au fost finalizate şase proiecte de birouri cu o suprafaţă totală închiriabilă de 107.000 mp. Cei mai dinamici chiriaşi rămân companiile din sectorul IT&C, care acoperă 25% din cererea netă.

Compania de consultanţă imobiliară Avison Young are peste 5.000 de specialişti în ‘real estate’, care oferă servicii profesioniste de consultanţă imobiliară, centrate pe clienţi, în peste 100 de birouri din 15 ţări, printre care şi Canada, SUA, Mexic, Marea Britanie, Germania sau România. Compania oferă proprietarilor şi chiriaşilor servicii de consultanţă în investiţii imobiliare, tranzacţii de leasing, finanţări şi împrumuturi ipotecare pentru proprietăţi hoteliere, de birouri, retail, industriale şi rezidenţiale.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend